Inimi de bovină, haine, încălţăminte, articole monumentale, electrocasnice, alte mărfuri de larg consum, importate din Turcia, Italia, Polonia sau Spania, ajungeau în R. Moldova, timp de 2 ani, în perioada 2006—2008, fiind însoţite de acte false, în care valoarea şi cantitatea încărcăturilor erau diminuate. continuare →

O bătrână de 76 de ani acuză un colaborator al poliţiei rutiere că i-a furat apartamentul. Aceasta l-a luat pe poliţist la gazdă în 2005, iar în final, ea şi-ar fi vândut apartamentul «omului legii». Bătrâna afirmă că nu a văzut niciun ban de la poliţist şi că atunci când a semnat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nu a ştiut ce semnează. continuare →

Trei femei au reuşit să fure în trei ani din bugetul unui spital peste 2 mil. de lei. Acestea lucrau la contabilitate şi, profitând de inocenţa unor angajaţi, au sustras banii pe care angajaţii spitalului urmau să-i primească sub formă de primă. Procurorii au investigat cazul, iar contabilii au fost condamnaţi la ani grei de închisoare. continuare →

Unul dintre puţinele partide care şi-au asigurat un loc special în scurta «viaţă» a statului R. Moldova este, fără nicio îndoială, Partidul Comuniştilor (PCRM). Peste un timp, acesta va ajunge în paginile manualului de istorie.

continuare →

Cu tot respectul pentru un regim politic sau altul, nu avem dreptul să facem concesii nimănui, indiferent de culoarea şi lungimea caftanului, dacă în joc este ori poate fi pus interesul naţional. Greşelile politice sunt crime. Şi complicitatea la ele, de asemenea.

Pe ultima sută de metri, Kievul forţează nota şi caută să rupă noii guvernări de la Chişinău ceea ce nu a putut rupe comuniştilor de-a lungul ultimilor 10 ani. Iulia Timoşenko, deşi mai are câteva zile în funcţie (fapt care lipseşte din calculul guvernării noastre), şi-a pus ambiţia să realizeze toate planurile Kievului legate de frontiera cu R. Moldova. continuare →

În componenţă incompletă, delegaţia parlamentară a R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a relansat imaginea ţării în cadrul sesiunii APCE care a avut loc săptămâna trecută, a declarat Ana Guţu, deputat PL, preşedinta delegaţiei. continuare →

Sondaj de opinie

continuare →

Noul tarif mediu la gazele naturale de 3542 lei/1000 m3 este mai mare decât cel stabilit în septembrie 2009 cu 11,9% şi doar cu 0,5% mai mare decât tariful care a fost în vigoare în perioada august 2008 — septembrie 2009, se arată într-un comunicat al ANRE. continuare →

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea iscusitului sculptor basarabean Lazăr Dubinovschi. Cu această ocazie, la Muzeul Naţional de Artă din Chişinău a fost deschisă o expoziţie omagială dedicată lui, precum şi unui alt artist basarabean — Victor Ivanov. Directorul Muzeului, Tudor Zbârnea, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei, îl descrie pe Dubinovschi drept un sculptor FENOMENAL, iar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Ghenadie Jalbă, califică expoziţia drept «un gest extraordinar al muzeului». continuare →

Un primar din sudul republicii susţine că Întreprinderea Silvică «Iargara», în mod abuziv, îşi asumă terenuri care aparţin primăriei. Acesta a apelat şi la ajutorul unor deputaţi ca să demonstreze unele nereguli în sistemul cadastral. De partea cealaltă a baricadei, proprietarii de terenuri afirmă că primarul are interese pentru aceste loturi de pământ, însă ele aparţin gospodăriei silvice atât timp cât au fost transmise printr-o hotărâre de guvern. continuare →

În fiecare an, în Europa,  30.000 de femei mor de cancer al colului uterin. E ca şi cum ar fi şters de pe faţa pământului câte un orăşel în fiecare an. Câteva sute de mii de femei trăiesc cu această boală an de an. Comunitatea medicală europeană şi-a unit eforturile, creând Asociaţia  Europeană de combatere a Cancerului Cervical. Recent şi Moldova a aderat la această organizaţie, iar o delegaţie de la Chişinău a participat în perioada 26—27 ianuarie la  cel de-al 14-lea Summit al  Asociaţiei în cauză, care s-a desfăşurat la Bruxelles, cu suportul Parlamentului European. continuare →

La fără frecvenţă, la filologie, în vara anului 1948, l-am cunoscut întâia dată pe Nicolae Corlăteanu. Se deosebea fundamental de un Penzul, Crăciun, Coenfeld, Şteiman care îşi «citeau» cursurile conspectate, Domnul ştie de unde şi când. continuare →