EXCLUSIV MAI din România, despre interdicția de a intra în România pentru 116 persoane din R. Moldova
Interdicția de intrare pe teritoriul României aplicată pentru 116 persoane din R. Moldova a fost aplicată în baza legislației din România. Într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă, Ministerul Afacerilor Interne din România anunță că nu poate furniza informații despre motivele care au stat la baza deciziei pentru că „măsura restrictivă instituită excedează cadrului normativ privind informațiile de interes public”.
Tineri, cu aspirații politice, foști candidați la funcții de consilieri municipali la Bălți și Chișinău sau chiar la funcția de primar, nelipsiți de la evenimentele tangențiale ale lui Șor sau ale Federației Ruse – acesta este profilul câtorva dintre persoanele care au primit interdicție de a intra în România pentru o perioadă de cinci ani, pentru că au încercat să susțină protestele din cadrul unor manifestații plătite de Șor în ziua în care președinta Maia Sandu participa la congresul Partidului Popular European (PPE).
Ziarul de Gardă a identificat câteva dintre persoanele care au fost supuse sancțiunii și a constatat că printre cei 116 oameni se numără membri sau promotori ai partidului „Șor”, declarat neconstituțional între timp, dar și ai partidelor „Șansă” și „Renaștere” – toate afiliate lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
„Motivul care stă la baza instituirii unei măsuri restrictive de intrare în țară față de un cetățean aparținând Uniunii Europene sau față de un cetățean dintr-un stat terț, precum și termenul pentru care este instituită o astfel de măsură se comunică, în condițiile stipulate de art. 6 alin.3 din OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, respectiv în condițiile stipulate de art. 106ˆ3, alin. 4 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, dar și cu respectarea legislației privind protejarea datelor cu caracter personal, numai persoanei vizate sau reprezentantului legal.
Astfel, măsura restrictivă instituită excedează cadrului normativ privind informațiile de interes public, sens în care nu putem da curs solicitării dumneavoastră. Legislația în vigoare și procedura de control la frontieră prevăd, în astfel de situații, comunicarea datelor relevante prin înmânarea unui formular persoanei care face obiectul interdicției, în cuprinsul căruia sunt indicate: motivul instituirii măsurii și calea legală pentru contestarea acesteia.
Poliția de Frontieră Română pune în aplicare, potrivit atribuțiilor stabilite prin legislația națională privind organizarea și funcționarea instituției, măsurile de interzicere a intrării pe teritoriul României, implementate atât cu privire la cetățenii statelor terțe, cât și cu privire la cetățenii statelor membre UE, pe baza constatărilor proprii sau la solicitarea instituțiilor 102/2005, cu modificările și completările ulterioare sau OUG nr. 194/2002, republicată”, se menționează în răspunsul MAI pentru ZdG.
Raspuns Victor Mosneag by Victor Moșneag
Interdicție de a intra în România pentru 116 persoane care urmau să protesteze la București, în ziua când Maia Sandu participa la congresul PPE
116 persoane care urmau să protesteze la București, în cadrul unor manifestații organizate și plătite de oligarhul fugar Ilan Șor, în ziua în care șefa statului Maia Sandu participa la Congresul Partidului Popular European (PPE), au fost sancționate de autoritățile române. Acestea au primit interdicție de intrare în România.
Ziarul de Gardă a aflat și a scris anterior, pe 8 aprilie, că interdicția a fost aplicată de către o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din România. Informația a fost confirmată pentru ZdG de către Viorel Țentiu, șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General al Poliției (IGP).
„Acelui grup de tineri apropiat de Șor, i-au fost impuse interdicții de a intra în România de către autoritățile abilitate din respectivul stat. Interdicția a fost impusă de instituțiile abilitate din statul respectiv. Nu vă pot spune cu exactitate care este perioada pentru care au fost impuse interdicțiile, deoarece decizia aparține lor și mai corect ar fi să-i contactați pe ei. Interdicția a fost aplicată în urma unor analize și respectiv, ca și concluzie, acei tineri au prezentat și prezintă pericol pentru securitatea națională a României. Mai mult ca atât, aici a fost vorba despre România, însă, în cazul în care alți tineri sau aceeași tineri vor prezenta pericol și pentru alte state europene la fel va fi aplicată interdicția deoarece ei la direct atentează la securitatea națională a oricărui stat”, a precizat Țentiu pentru ZdG.
Oficialul a adăugat că „ne sunt cunoscute 116 persoane (care au primit interdicție, n.r.), însă numărul se poate modifica. Acestea sunt, deocamdată, informațiile pe care le avem de la colegii din România. Ar putea parveni modificări și respectiv o nouă listă”, puncta șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a IGP.
Tot la începutul lunii aprilie, socialistul Maxim Moroșan, fost candidat la funcția de primar în mun. Bălți a anunțat că i-a fost interzisă intrarea în România, fiind reținut la punctul de trecere a frontierei Sculeni timp de o oră și jumătate. Interdicția i-a fi fost impusă de autoritățile române pe motiv că ar reprezenta „o potențială amenințare la adresa securității naționale” a țării.
