Editorial Lavrov a explodat

Tiraspolul și Comratul – Krasnoselski la Nistru și Guțul cu Șor în Bugeac, dresați de Moscova, au intrat în rolurile de vechi zilieri și s-au pus pe treabă: caută să  destabilizeze R. Moldova înainte de alegeri. De la un timp, mai mulți „aleși” ai „poporului multinațional moldovenesc” (vorba  șefului Externelor ruse, S. Lavrov) au îndesit-o cu vizitele la Moscova. Șor a fost la Putin, Vlah a fost la Putin, Guțul a fost și ea, de Krasnoselski nu mai vorbim, o delegație a socialiștilor a fost și ea… Cine urmează?

Suntem în an electoral și Kremlinul, încă de anul trecut, de la eșecul protestelor din vară ale lui Șor, pândește momentul să „dea foc” R. Moldova, să compromită alegerile, să scoată Chișinăul din negocierile pentru eurointegrare și să readucă R. Moldova la fosta ei condiție de vasalitate pe care a avut-o până în 1991. Vom avea de trecut printr-o experiență electorală neordinară, pe fundalul unui război de expansiune în vecinătate și a unor turbulențe mai speciale la Nistru și în Bugeac.

Pe 5 aprile, la Rîbnița, o dronă  kamikaze cădea în apropierea unei baze militare ruse din regiunea transnistreană (?!), situată la 6 kilometri de granița cu Ucraina. Anunțul a fost făcut public de autoritățile secesioniste de la Tiraspol. Cazul de la  Rîbnița se întâmpla la trei săptămâni după un alt incident similar, produs pe 17 martie, în care, la Tiraspol, o altă dronă țintise un elicopter care nu mai fusese pilotat de câțiva ani. Potrivit unor experți militari de la Chișinău, așa-zisul „atac terorist” fusese unul înscenat, cu imagini compilate și difuzate pe un canal de Telegram din regiunea transnistreană, pentru a provoca frică și panică în rândul populației civile. Subtextul mimat al celor două incidente provocate deliberat era să inducă frica de război populației de pe ambele maluri ale Nistrului. Reacția Chișinăului la cazul celor două acțiuni subversive a fost că sunt provocări ordinare, care au menirea de a crea panică și anxietate în societate. „Chișinăul pune la îndoială veridicitatea imaginilor cu presupusul atac… Dar haideți să atragem atenția la reacția societății, care deja este rezilientă, deja înțelege care este realitatea și că aceste provocări nu mai pot să inducă panică sau frică”, a fost declarația premierului Dorin Recean.

Altfel zis, lumea, trecută printr-un război în 1992, nu se mai lasă speriată cu „vine lupul”. „Sunt provocări care sunt susținute de Federația Rusă ca să inducă această anxietate în societate”, a comentat Recean. A urmat, după cum era și de așteptat,  reacția Rusiei, pe rol de jertfă. ,,Considerăm acest incident drept o nouă provocare menită să exacerbeze situaţia deja tensionată din Transnistria. Ne aşteptăm la o investigaţie comprehensivă cu privire la toate circumstanţele celor întâmplate. Suntem încrezători că cei din spatele acestei acţiuni nesăbuite vor realiza pe deplin consecinţele periculoase ale acesteia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Externelor ruse, Maria Zaharova. Rusia, deși recunoaște că incidentul ar fi o provocare pentru a tensiona situația în Transnistria, nu dă niciun indiciu în acest sens, așa cum, cel puțin, a făcut-o Ucraina. Andrii Iusov de la Agenția militară de informații susține într-o declarație de presă că Ucraina, în primul rând, nu și-ar cheltui dronele pentru astfel de provocări „mărunte”, dar, „în general, putem spune că există forțe interesate să destabilizeze situația în regiune din perspectiva pregătirii Transnistriei pentru un atac asupra Odesei.”

Este clar că din momentul în care e vorba despre pregătirea unui atac asupra Odesei, această provocare nu avea cum veni din partea Ucrainei, și nici a R. Moldova. Și atunci? Toate aceste provocări cu drone peste Nistru, care s-ar putea să continue, lasă impresia unor manevre (nu știu dacă militare, mai degrabă, sub umbrelă militară), care vor deveni mai clare cu cât ne vom apropia de alegeri. Deocamdată, lucrurile se rezumă la:

Unu – avertismentul Biroului politici de reintegrare, care anunța după incidentul de la Tiraspol că în perioada următoare se pun la cale mai multe astfel de acțiuni de către Federația Rusă în perimetrul regiunii transnistrene și a Zonei de Securitate.

Și doi – declarația de după incident a lui Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), că instituția pe care o conduce a intrat în posesia mai multor date care indică asupra faptului că Federația Rusă are în planurile ei implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025 pentru a compromite aderarea R. Moldova la UE.

Toate acestea și alte provocări care vor mai urma (sezonul electoral încă nici nu a început, iar Moscova a devenit foarte ofticoasă și nediplomatică în declarații la adresa R. Moldova) sunt dovadă că Rusia se pregătește de alegerile din toamnă. Sau de război, reieșind din pretențiile tot mai nervoase ale Moscovei la adresa Chișinăului.

Kremlinul este exasperat că Chișinăul negociază aderarea la UE fără regiunea transnistreană, că nu admite reluarea negocierilor în (de)formatul 5+2 și recunoașterea independenței Transnistriei. Potrivit unor surse din cadrul președinției ucrainene, Rusia pregătește o eventuală lovitură de stat pentru cazul în care pierde garanțiile că va câștiga alegerile. Aflat la Forumul Diplomatic din Antalia, Serghei Lavrov, șeful Externelor ruse, a explodat. De la tribuna forumului, Lavrov a acuzat faptul că „Guvernul de la Chişinău, condus de cetăţeni români, pur şi simplu, calcă pe urmele regimului de la Kiev, desfiinţând tot ce este rusesc” și că „nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti.”

Tot el a mai zis că regimul care s-a instalat la Chișinău încearcă să blocheze „procesul de negociere” în problema transnistreană și că acest regim „vrea să anexeze R. Moldova la România”… E declarație? Sau provocare? E poate cea mai mare provocare (în raport cu un atac cu dronă) într-o situație electorală în care Rusia nu-și poate tempera orgoliile și e gata să se dezlănțuie și să-și dea frâu liber ambițiilor.