DOC Dosarul lui Gumeniță, „înghețat” de 14 ani în instanță. Detalii despre procesul fostului vicecomisar al capitalei, învinuit că, în aprilie 2009, a lovit cu piciorul în tinerii răniţi, zăcând în PMAN

Achitat într-o liniște totală de prima instanță, fostul vicecomisar al oraşului Chişinău, Iacob Gumeniță, „așteaptă” să fie rejudecat de Curtea de Apel Chișinău pentru exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, când a fost surprins în imagini cum lovea în tinerii răniți care zăceau pe jos în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). 

Dosarul lui Gumeniță a fost trimis la rejudecare la începutul anului 2022, însă până în prezent nu a avut loc nicio ședință de judecată, iar intervalul dintre ultima și viitoarea ședință programată este de aproape un an. Nu este clar însă dacă ședința programată pentru finele anului 2024 va avea loc, întrucât din completul de judecată fac parte un judecător detațat la CSJ și altul demisionar.

Deși dosarul se examinează în instanță de 14 ani, Iacob Gumeniță, practic nu riscă să ajungă după gratii. Or, termenul de prescripție pentru infracțiunile pentru care ar putea fi condamnat, a expirat. 

Dosarul Gumeniță, de 14 ani în instanțele naționale 

La 15 ani de la evenimentele din aprilie 2009, singurul dosar în care este implicată o persoană care deținea o funcție importantă în acea perioadă și care încă nu are o finalitate este dosarul lui Iacob Gumeniță. 

Dosarul fostului vicecomisar al oraşului Chişinău în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a fost transmis în judecată în vara anului 2010, el fiind judecat pentru exces de putere și pentru depășirea atribuțiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, atunci când cel puțin un tânăr, Valeriu Boboc, a fost ucis.

În presă au apărut anterior și imagini în care Gumeniță lovea în tinerii răniți care zăceau pe jos în Piața Marii Adunări Naționale. În cadrul procesului, Gumeniţă a declarat că se consideră nevinovat.

Gumeniță, achitat în anonimat total în aprilie 2016

După un proces care a durat nu mai puțin de 6 ani, fostul vicecomisar a fost achitat de Sergiu Lazari, judecător la Judecătoria Buiucani. Sentința a fost pronunțată într-o liniște totală, fără presă, în luna aprilie 2016, perioadă în care se împlineau 7 ani de la evenimentele din aprilie 2009. 

Informația despre faptul că Iacob Gumeniță a fost achitat a fost confirmată pentru ZdG de procurorul care a reprezentat acuzarea de stat în instanța de judecată, la jumătate de ani de la pronunțarea ei. Din motive necunoscute, sentința nu a fost publicată nici până astăzi pe portalul instanțelor de judecată.

În 2017, dosarul lui Gumeniță a ajuns la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar în iulie 2020 un complet de judecători format din Oxana Robu, Silvia Vrabii și Igor Mânăscurtă au menținut sentința de achitare a fostului vicecomisar. 

CSJ a trimis dosarul la rejudecare

Procurorii de caz, dar și avocatul Sergiu Popușoi, în interesele familiei lui Damian Hîncu, unul dintre tinerii maltratați în aprilie 2009, au depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Recursul a fost admis, precum și cererea de accelerare a judecării. Mai mult, examinarea recursului a fost transmisă Colegiului Penal lărgit al CSJ, acest fapt semnificând că ar fi fost constatate încălcări grave în sentințele emise anterior, potrivit lui Sergiu Popșoi, fostul avocat al familiei Hîncu. 

Printr-o decizie dictată la 25 mai 2021, Colegiul penal lărgit la CSJ a admis recursurile ordinare declarate de procurorul de caz și de avocatul familiei Hîncu, a casat total decizia CA Chișinău din 12 iunie 2020 și a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 

O judecătoare – cu opinie separată

Judecătoarea Nadejda Toma a avut însă opinie separată. Ea a precizat că nu susține decizia colegilor ei și consideră că, „în speță, urma a fi pronunțată o decizie de respingere a recursurilor declarate, deoarece concluzia instanțelor de fond privind achitarea lui Iacob Gumeniţă din motiv că fapta nu a fost săvârşită de inculpat, este întemeiată și legală”.

„În opinia mea, la examinarea cauzei instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar constitui temei pentru remiterea cauzei la rejudecare, deoarece la soluționarea acesteia instanța a ținut cont de prevederile Codului de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-se și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței de achitare”, se arată în opinia separată semnată de judecătoarea Toma. 

În februarie 2023, Nadejda Toma a demisionat din sistemul judecătoresc, făcând parte din cea mai masivă demisie de la CSJ din istoria acestei instituții. Atunci au demisionat alți 15 judecători care s-au opus astfel reformei justiției asumate de partidul de guvernare. 

Dosarul, transmis la reexaminare. Ședințe amânate în lanț

La începutul anului 2022 dosarul lui Iacob Gumeniță a ajuns, din nou, la CA Chișinău. Prima ședință de judecată a fost programată pentru 1 februarie 2022, iar următoarea pentru luna iulie. O altă ședință de judecată ar fi trebuit să aibă loc în luna noiembrie. Toate trei ședințe însă au fost amânate. 

Pe parcursul anului 2023, situația însă nu s-a schimbat. La 15 martie urma să aibă loc o ședință de judecată, aceasta însă a fost amânată întrucât avocatul lui Gumență nu s-a prezentat în ședință. Apoi, în luna octombrie, au fost amânate alte două ședințe, pe motiv că nu s-a format completul instanței, deoarece un judecător a fost delegat la CSJ.

Conform datelor de pe portalul instanțelor de judecată, o altă ședință programată în dosarul Gumeniță urma să aibă loc pe 15 noiembrie. Și această ședință a fost amânată, întrucât avocatul lui Gumeniță nu s-a prezentat.

Următoarea ședință a fost programată abia pentru 2 octombrie 2024. 

Rejudecarea lui Gumeniță nu a început

Procurorul Alexandru Plîngău, cel care a reprezentat acuzarea pe parcursul anului 2023, spune că dosarul încă nu a început să fie examinat, iar despre puținele ședințe programate pe parcursul unui an, el spune că agenda judecătorilor este plină, la CA funcționând doar câteva complete de judecată. 

„Pe parcursul anului 2023 au fost două amânări, ba din partea avocatului, ba pentru că nu se forma completul de judecată. Niciodată ședințele nu au fost amânate din cauza procurorului. Instanțele sunt încărcate. Practic nu este loc liber. Sunt mii de dosare pe rolul Curții de Apel. Să ne amintim totuși că nu procurorul stabilește data ședințelor, ci judecătorii”, ne-a spus procurorul Alexandru Plîngău.

„Dosarul încă nu a început să fie examinat. Completele s-au modificat. Acum procurorul șef urmează să dispună cine va participa în continuare”, ne-a mai spus procurorul. 

Dosarul lui Gumeniță, repartizat unui complet cu un judecător demisionar și altul detașat la CSJ

La finele anului 2023, președintele interimar al instanței, Ghenadie Mîra, a semnat o dispoziție privind componența colegiilor și constituirea completelor de judecată în cadrul CA Chișinău pentru anul 2024. Astfel, dacă pe parcursul anului 2023 au fost constituite 19 complete, pentru 2024 numărul acestora a fost redus la 14 complete. 

În aceeste circumstanțe, dosarul lui Iacob Gumeniță a fost repartizat completului de judecată format din judecătorii Cojocari Elena, Sergiu Daguța și Silvia Gârbu.

Din 10 mai 2023, Sergiu Daguța este detașat temporar la CSJ pentru suplinirea temporară a funcțiilor vacante din cadrul instanței supreme. Iar judecătoarea Cojocari Elena a demisionat din sistemîncepând cu 9 aprilie.

Contactat de ZdG, Ion Vâzdoagă, avocatul lui Iacob Gumeniță, nu a vrut să discute cu reporterul, precizând că nu oferă detalii despre caz fără acordul clientului său. 

Învinuirile aduse lui Gumeniță

Iacob Gumeniţă este învinuit că, în seara de 7 spre 8 aprilie 2009, aflându-se la intersecţia str. Puşkin şi bd. Ştefan cel Mare, mun. Chişinău, în prezenţa mai multor colaboratori de poliţie şi persoane civile, i-a aplicat lui Ion Vulpe, care deja era imobilizat în automobilul care aparţine BPDS „Fulger”, mai multe lovituri cu mâna în regiunea omoplatului drept, provocându-i dureri fizice. 

„În urma acţiunilor sale ilegale, care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, în privinţa mai multor persoane s-au aplicat nemotivat acte de violenţă, fiind maltratate cu mâinile, fiindu-le provocate dureri fizice, precum şi înjosind demnitatea părţilor vătămate, deci au fost cauzate daune în proporţii considerabile intereselor publice, inclusiv prin diminuarea autorităţii şi imaginii MAI în societate, precum şi drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice”, se arată în învinuirea procurorilor. 

Organul de urmărire penală mai stipulează că, „prin metode ilegale, gestionând şi administrând incorect situaţia creată în perioada de timp 7 aprilie 2009, ora 22:00, – 8 aprilie 2009, ora 4:00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), fără să intervină pentru restabilirea ordinii de drept în strictă conformitate cu legile în vigoare, a admis şi a favorizat ilegal, prin exemplul personal, aplicarea în mod excesiv şi fără necesitate a forţei şi mijloacelor speciale de către colaboratorii de poliţie aflaţi acolo, deşi era nemijlocit responsabil de menţinerea ordinii publice, conform atribuţiilor funcţionale, fapt ce a generat un pericol iminent şi direct pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor”.

Procurorii mai precizează că, tot în perioada de timp 7 aprilie 2009, ora 22:00, – 8 aprilie 2009, ora 4:00, „aflându-se în PMAN, Gumeniță, depăşind în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, le-a aplicat la 2 persoane civile, una din care era Damian Hîncu, care deja erau culcate pe asfalt, fiind imobilizate, lovituri cu piciorul în regiunea corpului, în aşa fel, dând „exemplu subalternilor cum trebuie să acţioneze”, orientându-se, precum şi îndemnându-i la aplicarea violenţei şi acţiunilor care înjosesc demnitatea în privinţa cetăţenilor aflaţi în PMAN”.

La fel, procuroriii mai spun că în urma acţiunilor sale ilegale, care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, Gumeniță a cauzat leziuni corporale unui număr de zece persoane. 

Anterior, Papuc, Botnari, Corduneanu și Rusu au fost achitați

Anterior, în iulie 2015, Curtea Supremă de Justiție a considerat că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ.

Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

Ulterior, Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, au fost declaraţi nevinovaţi în dosarul 7 aprilie 2009, după ce, ex-deputata Valentina Cuşnir i-a acuzat că au maltratat-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009.