Editorial Alegerile de la toamnă: care sunt riscurile?
Pe 19 mai, în mai multe localități din R. Moldova se vor desfășura alegeri locale noi. Vor fi alese consiliile locale în câteva sate din sudul R. Moldova, dar și câțiva primari în zona de nord. Surpriza acestui scrutin nou e că la el va participa partidul „Șansă”, exclus din cursă la alegerile locale anterioare. Anunțul a fost făcut de către CEC, care a publicat și lista celor 63 de partide admise să participe la alegerile locale noi din 19 mai 2024.
Sunt multe sau puține 63 de partide incluse într-o cursă electorală în R. Moldova, care ar avea circa 2,5 milioane de locuitori, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) din 2023. În realitate, potrivit unor date neoficiale, acest număr ar fi și mai mic. Dacă însă confruntăm numărul cetățenilor cu cel al alegătorilor, descoperim că oricât ar părea de straniu, R. Moldova ar avea cu 800 de mii de alegători mai mult decât numărul total al cetățenilor săi. Cel puțin, asta demonstrează datele incluse în Registrul de Stat la 5 iunie 2023. Potrivit Registrului, în R. Moldova ar fi 3 298 545 de alegători, adică persoane cu drept de vot, cu aproape 800 de mii mai mulți decât numărul cetățenilor calculați în aceeași perioadă de timp de către BNS. Diferența, de fapt, e și mai mare, deoarece în numărul total de cetățeni, cel de 2,5 milioane, sunt incluși și cei care nu au dreptul la vot. Cine poate explica acest decalaj? Cum e posibilă o astfel de diferență? Care sunt riscurile ca noi, cetățenii, în număr de circa 2,5 milioane de oameni, să mergem la vot pe liste în care sunt incluși 3,3 milioane de alegători?
Dar, să revenim la recenta decizie a CEC de a readuce partidul „Șansă” în listele formațiunilor electorale. Ce va urma? După alegerile locale noi din 19 mai, datorită reincluderii partidului „Șansă” în cursa electorală, în localitățile de sud – Cairaclia, Salcia și Cealîc din raionul Taraclia, Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia, am putea avea administrații pro-Șor, care din luna mai până în octombrie când s-ar putea desfășura scrutinul prezidențial, „vor munci” în favoarea candidatului promovat de formațiunile lui Ilan Șor. Ce vor reuși? Probabil, tot ce-și vor dori.
Amintim că la alegerile locale din toamna 2023, Comisia Situații Excepționale (CSE) a decis excluderea din cursă a concurenților electorali din partea partidului „Șansă”, argumentând că potrivit rapoartelor instituțiilor de drept, aceștia ar fi exercitat influențe asupra proceselor electorale pe teritoriul R. Moldova în scopul promovării intereselor Federației Ruse. Acțiunile ar fi fost demarate de un grup criminal organizat condus de Ilan Șor prin intermediul partidului „Șansă”. Decizia recentă de a reinclude acest partid în lista formațiunilor care pot participa la scrutin provoacă mai multe întrebări la care nu s-a răspuns deocamdată. Dacă CSE constatase că acest partid desfășura acțiuni subversive împotriva statului R. Moldova și în favoarea intereselor Federației Ruse, care sunt concluziile unor anchete care inevitabil ar fi trebuit să se desfășoare până acum? Dacă aceste supoziții s-au confirmat, cine a fost pedepsit? De ce partidul implicat nu a fost radiat din registrul formațiunilor politice? Dacă însă, la interval de câteva luni, „Șansă” reapare „curat” în lista partidelor demne de a-și înainta propriii candidați la alegerile locale noi, atunci reiese că excluderea din acel scrutin nu a fost suficient de motivată și argumentată?
Reincluderea acestui partid în lista formațiunilor eligibile lasă loc supoziției că formațiunea va participa și la prezidențiale, alături de altele și într-un eventual tur doi, ar putea face o alianță fermă cu acestea.
Și dacă s-ar ajunge într-un eventual tur doi la alianțe, atunci nimic nu îi va încurca pe candidații PSRM, PCRM, MAN, ai partidelor lui Șor etc. să se asocieze împotriva unui singur candidat de pe dreapta, care, deocamdată, are șanse mai mari. Până acum câteva zile, în R. Moldova existau deja mai mulți potențiali candidați la prezidențiale care și-au anunțat ferm sau ezitant intenția de a candida. Aceștia sunt: Maia Sandu, Renato Usatîi, Teo Cârnaț, Igor Dodon, Tudor Ulianovschi, Irina Vlah, Alexandru Arseni, Vasile Tarlev, Alexandru Slusari și Ion Chicu. Dacă, eventual, în turul doi ar ieși Maia Sandu și oricare dintre ceilalți candidați, cu cine s-ar asocia ceilalți mulți care vor rămâne în afara competiției?
