Marionetele lui Șor și-au arătat fața pe o scenă din Moscova. Cine sunt oamenii din Blocul „Victorie”, care dorește „prietenie, colaborare, parteneriat cu Federația Rusă”

Deputata fostului partid „Șor”, Marina Tauber, șefii Autonomiei Găgăuze –  bașcana Evghenia Guțul și președintele legislativului, Dmitri Constantinov, dar și liderii mai multor formațiuni afiliate fostului deputat fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, s-au reunit la Moscova pentru a crea un nou bloc politic. 

Ziarul de Gardă a radiografiat „oamenii lui Șor” și vă prezintă profilul celor care au urcat pe o scenă din Moscova, într-un gest fără precedent în politica din R. Moldova – pentru a anunța crearea Blocului Politic „Victorie”.

În iunie 2023, la doar o săptămână de la declararea neconstituționalității Partidului Politic „Șor”,  ex-deputatul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a creat Blocul Politic „Șansă, Obligații, Realizări – Ș.O.R.”, desemnându-se coordonator al acestuia. Blocul a fost constituit din două partide: fosta formațiune „Ai noștri”, redenumită în „Șansă” și „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” – FASM. 

Între timp, Șor și-a „suplinit” stocul de partide, dezvoltând partidul „Șansă” și creând un nou partid – „Victorie”, iar, la mijlocul lunii aprilie, ex-deputatul fugar Ilan Șor a anunțat lansarea unui nou Bloc Politic – „Victorie”, care, de asemenea, este coordonat de el. De această dată însă, „stocul” de partide este mai mare, iar noul bloc numără mai mulți membri. Partidul „Șor”, declarat neconstituțional, dar și celelalte formațiuni afiliate oligarhului: „Renaștere”, „Șansă”, „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei” și „Victorie”, au devenit membre ale blocului condus de Ilan Șor. Evenimentul de lansare, unul fără precedent în politica din R. Moldova, a avut loc la Moscova, capitala Federației Ruse, țară care de mai bine de doi ani terorizează Ucraina și amenință R. Moldova. 

Pe scenă, alături de Ilan Șor, au urcat deputații Vasile Bolea și Marina Tauber, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, dar și câțiva președinți de partide noi create, despre care ZdG a scris anterior că erau afiliați lui Șor. Unii dintre ei negau că ar avea legături cu Ilan Șor.

Transfugul Vasile Bolea, care în campania pentru alegerile locale nega vreo legătură cu Șor

În stânga lui Șor în momentul lansării blocului „Victorie” a fost deputatul Vasile Bolea.

Fost deputat socialist, Vasile Bolea, după o întrevedere cu fugarul Ilan Șor în Israel, a anunțat la sfârșitul lunii mai a anului 2023 că aderă la partidul „Renaștere-Возрождение”, formațiune despre care ZdG scria că este afiliată lui Ilan Șor. 

După aderarea la partidul „Renaștere”, Bolea a candidat în cadrul alegerilor locale din 2023 la funcția de primar al municipiului Chișinău, obținând un scor de 2,41%. Tot atunci, în cadrul unui interviu pentru ZdG, Bolea nega că formațiunea pe care o reprezintă are legături cu Șor. 

Bolea a stat la începuturile relansării Partidului Socialiștilor din R. Moldova, alături de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, fiind din 2011 șef al Departamentului Juridic în cadrul Fundației de Binefacere „SOLUȚIA“, afiliată lui Dodon. Este fost jucător de rugby. 

Evghenia Guțul, bașcană din întâmplare, dar nu întâmplător?

Alături de Bolea a stat Evghenia Guțul, cea care, deși era o necunoscută, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcană a Găgăuziei în 2023. Fiind candidata fostului partid „Șor”, aceasta a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia, după ce în turul doi a acumulat 27 374 de voturi, contracandidatul acesteia, Grigorii Uzun, candidat independent susținut de PSRM, obținând 24 926 de voturi.

Pe 16 mai 2023, ofițerii CNA au efectuat percheziții la sediul Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia într-un dosar de corupere a alegătorilor. Reprezentanții CNA au anunțat că „temei al acțiunii de ridicare a actelor constituie bănuiala rezonabilă privind includerea în listele alegătorilor a persoanelor decedate și aflate în afara țării și votarea din numele acestora.”

În luna martie curent, Procuratura Anticorupție anunța că dosarul penal privind acceptarea finanțării ilegale a fostului partid „Șor”, în care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, are statut de învinuită, se afla la etapa finală a examinării. 

„Guțul Evghenia a fost recunoscută în calitate de bănuit la data de 2 septembrie 2022 și ulterior, pusă sub învinuire la 30 noiembrie 2022, fiindu-i incriminată infracțiunea prevăzută la art. 42 alin. (5), art. 181/2 alin. (5) din Codul penal – complicitate la încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice prin acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat”, spuneau reprezentanții PA.

La începutul lunii martie curent, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, s-a văzut cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin și „l-a informat” pe acesta despre „acțiunile ilegale” ale autorităților de la Chișinău.

Guțul a făcut în ultima perioadă mai multe declarații secesioniste, fiind acuzată de unii analiști politici că ar duce o „politică de separare”. 

„Dacă actualele autorităţi moldoveneşti optează pentru unificare (cu România), regiunea autonomă Găgăuzia nu va rămâne tăcută (…) Orice iniţiativă de unificare va presupune demararea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei şi revenirea la republica independentă Găgăuzia”, a scris Guţul pe Telegram la începutul lunii aprilie.

Bașcana Găgăuziei indică venituri de zeci de mii de euro în 2023. Cea mai mare parte a banilor familiei Guțul a fost dobândită la zilele de naștere (aproximativ 10,5 mii de euro) și cumetrie (11,2 mii de euro), potrivit actului depus la Agenția Națională de Integritate (ANI).

Natalia Parasca, din anonimă – în președintă a partidului „Renaștere”

Lângă Guțul stătea Natalia Parasca, și ea un nume necunoscut în spațiul public atunci când s-a lansat în politică. Ea a fost numită direct în funcția de președintă a partidului „Renaștere”. „Politica e un domeniu care dintotdeauna m-a interesat. Eu am urmărit cu atenție ce se întâmplă în Republica Moldova și atunci când am primit propunerea de a veni în fruntea unei formațiuni, nu am ezitat mult și am acceptat”, a declarat ea într-un interviu pentru portalul tribuna.md.

În ultimul an, Parasca, alături de alți membri de partid, a fost de mai multe ori în Federația Rusă. Natalia Parasca a avut întrevederi cu reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a amenințat R. Moldova în repetate rânduri, cu reprezentanții Dumei de Stat a Federației Ruse, ai Consiliului Federației, dar și ai serviciului „Rosselhoznadzor”.

În mesajele sale publice, Parasca a menționat de mai multe ori că este împotriva sancțiunilor impuse de R. Moldova împotriva Rusiei, întrucât „R. Moldova unilateral a susținut sancțiunile impuse împotriva Rusiei, a pus punct cooperării economice, a renunțat la zborurile avia directe către Rusia, cumpără gaz mult mai scump – numai să nu-l achiziționeze pe cel rusesc.”

Parasca, de asemenea, susține integrarea R. Moldova în Uniunea Euroasiatică. Într-o intervenție la televiziunea rusă „Rossia24”, Parasca declara că moldovenii „reacționează cu bucurie la colectarea semnăturilor pentru organizarea unui referendum privind aderarea Moldovei la Uniunea Economică Euroasiatică (UEE)”.

Pe lângă funcția de președintă a partidului „Renaștere”, Parasca a preluat și conducerea Comisiei juridice pentru ordine publică și activitatea administrației publice locale din cadrul Consiliului Municipal Chișinău, devenind consilieră municipală în urma alegerilor locale din 2023. 

La domiciliul Nataliei Parasca, în septembrie 2023 au avut loc percheziții. Deși a fost înregistrat în octombrie 2012, partidul „Renaștere” a început să fie activ cu mai puțin de o luna înainte ca partidul „Șor” să fie declarat neconstituțional de Curtea Constituțională.

Dmitri Constantinov, care susținea că „poporul cere” crearea unei republici în Găgăuzia

Dmitri Constantinov, președintele legislativului din Găgăuzia, care deține funcția din februarie 2022, a fost și el prezent la Moscova în momentul creării blocului „Victorie”  coordonat de Șor. 

În luna mai a anului trecut, și Constantinov s-a întâlnit în Israel cu oligarhul fugar Ilan Șor. La scurt timp după întâlnire însă, într-un interviu pentru Europa Liberă, spunea că nu s-ar mai vedea cu el dacă ar apărea o astfel de oportunitate. „M-a dezamăgit, m-a mințit și nu mai am nicio dorință”, acuza Constantinov. 

În ultimul an însă, Constantinov, alături de bașcana Guțul, a fost de mai multe ori la Moscova, acolo unde a avut întâlniri cu Ilan Șor. 

Ca urmare a frecventelor plecări în Federația Rusă, președintele Adunării Populare, Constantinov, dar și bașcana Guțul, au fost excluși din componența Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană. 

În august 2023, Constantinov susținea că „poporul cere” crearea unei republici.

„Am convocat un congres al deputaților de toate nivelurile, care va continua pe 9 septembrie. Nu știu ce se va întâmpla la congresul din 9 septembrie. Sunt unii deputați care cer revenirea la „Republica Găgăuză”. Noi am avut dintotdeauna astfel de întrebări. Au mai fost convocate congrese, am mai făcut apel la autoritățile [centrale] să înceapă să ia mai în serios competențele noastre…”, declara Dmitri Constantinov pentru Europa Liberă. 

Dmitrii Constantinov este inginer zootehnist de profesie. A condus câteva întreprinderi zootehnice și firme private. A ajuns pentru prima dată deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei în 1995.

Marina Tauber, vizată în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”

În stânga lui Constantinov a stat Marina Tauber, deputată independentă în Parlamentul R. Moldova după ce a fost aleasă pe listele partidului „Șor”, declarat neconstituțional. 

Ea este judecată în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului „Șor”. Potrivit procurorilor, Marina Tauber, în scopuri electorale, a recepționat de la grupul criminal organizat condus de fostul deputat Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, mijloace bănești în sumă de aproape 10 milioane de lei, dintre care peste 740 de mii de lei i-ar fi introdus fals în formularele privind donațiile din numele a 104 persoane fizice.

Tauber este vizată și în alte câteva dosare penale. ZdG a scris anterior că deputata Tauber a rămas fără imunitate parlamentară de nouă ori în ultimii șase ani, prima dată în 2019, iar ultima dată – la 14 martie 2024. Niciun dosar nu are însă finalitate, iar Tauber nu are în prezent  nicio măsură preventivă aplicată, fiind liberă să călătorească în străinătate.

Înainte de a accede în Legislativ, Tauber a exercitat timp de aproape un an funcția de primară a comunei Jora de Mijloc. Până în 2016, înainte de a se lansa în politică, a fost timp de șase ani președinta Federației de Tenis din Moldova. Fostă colegă de școală a lui Ilan Șor, ea figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci. Potrivit raportului, Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor.

Alexei Lungu, jurnalistul care a lucrat la televiziunile lui Plahotniuc, Șor și Dodon,  a devenit liderul partidului „ȘANSĂ”

Alexei Lungu, prezent și el la eveniment, a stat lângă Marina Tauber. Jurnalist de meserie, el s-a implicat în politică la mai puțin de două săptămâni de la apariția partidului „ȘANSĂ”, devenind președintele formațiunii. La o zi după ce ZdG a scris despre aceasta, Lungu a confirmat informația într-o conferință de presă. 

Înainte de a deveni politician, Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului „General Media Group” – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară. 

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor. 

Toate posturile de televiziune la care a lucrat Lungu au fost de-a lungul timpului  sancționate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și acuzate de unii experți media de partizanat politic. 

La scurt timp de la momentul lansării sale în politică, Alexei Lungu a devenit viceprimar al municipiului Orhei, iar patru zile mai târziu, a anunțat că „va ocupa temporar funcția de primar în locul lui Pavel Verejanu”.

Acesta a candidat în cadrul alegerilor locale din 2023 la funcția de primar de Orhei, însă a fost scos din cursă după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a exclus reprezentanții partidului „Șansă”.

Alexandru Beschieru, scos din anonimat de Blocul Politic „Ș.O.R.”

Lângă Alexei Lungu erau și ceilalți doi „lideri” ai partidelor politice fondate recent: Alexandru Beschieru și Vadim Grozavu. Beschieru a ajuns în atenția opiniei publice la prima încercare a lui Șor de a crea un bloc politic, până atunci acesta fiind administrator al unei firme de servicii funerare.  

Singurele informații disponibile până atunci în spațiul public despre Beschieru derivă din declarația sa de avere, publicată de Comisia Electorală Centrală ca urmare a înregistrării acestuia la alegerile parlamentare din 2021 pe lista fostului partid „Șor”. 

Potrivit declarației de avere din 2021, Alexandru Beschieru deține acțiuni în proporție de 100% în cadrul Societății cu Răspundere Limitată (SRL) „Zeus Tur” și în cadrul SRL „Memoriem”.

Contactat de ZdG la scurt timp după crearea blocului „Ș.O.R.”, Beschieru a refuzat să  răspundă la întrebările despre activitatea sau membrii partidului al cărui lider este. 

Grozavu‘ lui Șor și partidul „Victorie” 

La sfârșitul anului 2023, formațiunea „Victorie” a completat lista partidelor politice din R. Moldova. ZdG scria că noul proiect politic este condus de o persoană necunoscută, care anterior nu a fost implicată în activități politice. 

ZdG a constatat la scurt timp după apariția formațiunii că Partidul „Victorie” împarte același statut, formulat identic, dar și aceeași orientare politică, cu alte două formațiuni coordonate de ex-deputatul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” –  partidul „Șor”, declarat neconstituțional și radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice și partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM), care a fost folosit drept partid de rezervă în cadrul alegerilor locale din 2023. 

Vadim Grozavu a devenit conducător al formațiunii, fiind necunoscut opiniei publice sau mediului politic, anterior neimplicându-se în domeniul politic. Acesta spune însă că ideea de a crea un partid i-ar fi venit acum zece ani. 

Grozavu administrează două firme, una inactivă, iar alta – „Tehmaster Pro”, are drept activitate de bază comercializarea mobilei și a electrocasnicelor.

Contactat anterior de ZdG, Grozavu a refuzat să ofere mai multe detalii despre partidul nou-creat și a negat orice afiliere cu Ilan Șor:

ZdG: Cine mai face parte din grupul de inițiativă?
Vadim Grozavu: Oameni simpli, nu boieri, dar oameni simpli.
ZdG: Puteți să ne dați nume?
Vadim Grozavu: Asta nu pot comenta.
ZdG: Dar ce intenționați să faceți, ce planuri aveți?
Vadim Grozavu: Asta nu pot comenta la moment, vedem cu timpul.
ZdG: Planificați o colaborare cu alte partide?
Vadim Grozavu: La moment, nu.

Deși nu au urcat pe scenă, la evenimentul de la Moscova au mai fost prezenți și alți deputați afiliați lui Ilan Șor. Deputata Reghina Apostolova, vizată în raportul Kroll, Vadim Fotescu, cel care anterior a lucrat la mai multe firme ale familiei Șor sau Petru Jardan, cel care a condus Avia Invest, companie ce a gestionat Aeroportul Internațional Chișinău în perioada în care acesta era controlat de Șor, dar și alte persoane din anturajul lui Ilan Șor.