Vox Este presa din R. Moldova a patra putere în stat?

În data de 3 mai, în toată lumea este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei, instituită la 23 decembrie 1993 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU). 3 mai este un prilej în plus de a ne aminti că independența și libertatea mass-media sunt esențiale pentru a se manifesta, alături de legislativ, executiv și justiție, ca o veritabilă putere în stat și pentru afirmarea unei democrații reziliente și sănătoase…

Este presa din R. Moldova a patra putere în stat?

Cornelia Cozonac, Centrul de Investigații Jurnalistice

Presa poate fi o putere în orice societate dacă are libertate reală să muncească. Libertatea vine, de fapt, din interiorul jurnalistului. În R. Moldova, de la obținerea Independenței, s-a putut și se poate face jurnalism real, independent, inclusiv jurnalism de investigație pe orice subiect, dar asta depinde de profesionalismul și curajul unor jurnaliști si al unor echipe. Jurnalismul, prin esență, înseamnă opoziție față de guvernare. Faptul că unele medii de informare se cocoțează în căruța guvernării, îi lustruiesc imaginea, tac despre anumite probleme care vizează actul guvernării, deja nu este puterea presei, ci instrument de manipulare în mâinile puterii și acesta e un semnal grav… 

Viorica Zaharia, Consiliul de Presă, președintă

E cam abstractă această noțiune – „a patra putere”. Categoric, presa e o putere. Atât distructivă, cât și constructivă. Suntem o putere, pentru că: știm să ascultăm oamenii, să verificăm informațiile, să criticăm autoritățile când e cazul și să contribuim la rezolvarea unor probleme; înțelegem că fără jurnaliști integri, un stat se scufundă și mă bucur că această „castă” mică și încăpățânată nu dispare din R. Moldova. Distructivă: prea mult îi preocupă viteza și „exclusivitatea” pe unii jurnaliști, pe alții prea mult îi bucură banul (negru), iar asta îi face să publice deseori conținut care poate distruge vieți, reputații și chiar dăuna statului. Deci, suntem o putere în stat, pe care însă ar trebui să o facem cât mai constructivă.

Anastasia Nani, Centrul de Jurnalism Independent

Presa din R. Moldova, o parte din ea, a demonstrat, sub diferite guvernări, că poate fi o putere în stat. Nu toată însă. Acest rol i-l putem atribui presei care pune preț pe etica și deontologia profesională. Această presă nu a fost și nu este una comodă, dar și ea s-a angajat să servească unor interese: intereselor consumatorilor de media. Acestea sunt singurele interese care contează atunci când faci presă. Decizii la limită luate de guvernări netransparente, corupția sistemică, încălcarea drepturilor omului, războiul din țara vecină, acțiunile condamnabile ale formațiunilor politice cu finanțare obscură, încercările de a controla mințile prin propagandă și manipulare – toate aceste provocări, pe rând, și-au găsit oponentul în presa liberă și independentă. Dar cum o facem mai solidară și mai puternică? Cum menținem entuziasmul managerilor de presă? Cum alimentăm curajul reporterilor? S-ar putea ca atunci când vom găsi răspunsuri pentru aceste frământări, să ne reușească să ne consolidăm poziția de a patra putere în stat. Până atunci, avem „insule” care reprezintă această putere.

Alexandru Arseni, profesor universitar, doctor

Dacă are presa putere în stat? Depinde în primul rând de presă, câtă putere, iar asta înseamnă și câtă libertate își dorește. Avem art. 34 în Constituție care delimitează clar aceste lucruri. Principalul: informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice. Ceea ce e cel mai rău, în opinia mea, e că în R. Moldova presa nu este apreciată la justa ei valoare și semnificație în calitate de organ de control al poporului ca deținător al suveranității naționale asupra organelor care exercită atribuțiile suveranității: puterea legislativă, executivă și judecătorească. Presa are un cuvânt greu în societățile democratice ca voce a poporului, câinele de gardă al societății, fiind obligată să reacționeze și să pună în mișcare instituțiile statului – aceeași procuratură, poliție, justiție, alte organe de control când e nevoie. Dar de obicei ce avem? Presa scrie, iar instituțiile statului se fac că plouă. Presa trebuie să meargă până la capăt. În acest sens, ea are cea mai mare putere în stat.