Noii miniștri din Guvernul Tofan: CV-uri și averi. Mesajele de bilanț ale celor care au plecat
Patru nume noi se regăsesc în fotoliile de miniștri în Guvernul Tofan: Radu Musteața – la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Victoria Belous – la conducerea Ministerului Finanțelor, Alexandru Gasnaș – la șefia Ministerului Sănătății, iar Dan Suruceanu – la Ministerul Culturii. ZdG le-a analizat CV-urile și vă prezintă detalii despre activitatea și averea cu care noii miniștri vin în funcții.
„Vreau să fiu sincer din capul locului: sunt un om exigent față de mine, dar și față de alții. Dacă nu voi vedea schimbări – asta va duce la schimbări. Eu nu planific să fiu un portar. Mai degrabă, îmi văd rolul în cel de antrenor-jucător. Dacă credeți că sunt prea puține schimbări în Guvern, vreau să știți că intenția mea a fost să creez mai puține rupturi pentru moment. Dar, să știți, dacă voi avea impresia, bazată pe rezultate sau lipsa acestora, că unele ministere nu trag, voi avea curajul să vin cu propuneri de schimbare. Și aici vreau să vă asigur că nu sunt omul care tolerează lipsa schimbărilor o perioadă foarte lungă”, a declarat Vasile Tofan în plenul Parlamentului, unde și-a prezentat programul de activitate, dar și echipa guvernamentală.
Victoria Belous, de aproape două decenii în funcții publice
Victoria Belous, noua ministră a Finanțelor, a mai ocupat această funcție în Guvernul Recean, în perioada iulie 2024 – noiembrie 2025. Ea îl înlocuiește pe Andrian Gavriliță. Belous renunță astfel la mandatul de deputată și la funcția de președintă a Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Anterior, ea a activat timp de 17 ani în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, unde a ocupat mai multe funcții, inclusiv cea de director adjunct.
În declarația de avere pentru anul 2025, Belous declară salariu de la Ministerul Finanțelor de aproximativ 465 de mii de lei și circa 151 de mii de lei sub formă de royalty (drepturi de autor sau redevență în afaceri, finanțe și legislație, reprezentând sumele plătite pentru utilizarea unui brevet, a unei licențe sau a unei creații, n.r.) de la publicația periodică fisc.md. La fel, pentru primele luni în calitate de deputată, Victoria Belous a primit circa 76 de mii de lei sub formă de salariu și indemnizații.
Soțul Victoriei Belous, Alexei, a fost până în 2022 angajat la Centrul Național Anticorupție și la Inspectoratul General al Poliției. Acum, acesta se ocupă de administrarea proiectelor de investiții pe care le are familia Belous, a declarat anterior noua ministră în cadrul unui interviu pentru CU SENS. Alexei Belous a avut în 2025 venituri totale în sumă de aproape 624 de mii de lei din contracte de locațiune și alte contracte cu diverși agenți economici.
Familia Belous are în proprietate patru terenuri, dobândite în perioada anilor 2015–2021, dintre care trei sunt intravilane, iar unul este cu destinație agricolă. Valoarea totală declarată a terenurilor ajunge la circa 1,37 milioane de lei. La fel, în declarația de avere sunt indicate patru imobile: un spațiu comercial de producție, cu o suprafață de 258 de metri pătrați, dobândit în 2016 la prețul de 600 de mii de lei. În 2021 a cumpărat o casă de locuit aflată în construcție, la prețul de 2,1 milioane de lei, iar în 2022 a început construcția unui alt imobil. În 2025, familia Belous a accesat un credit de patru milioane de lei, cu o rată a dobânzii de 7 la sută, scadent în 2042. Împrumutul a fost luat pentru o „clădire cu funcții comasate”, cu suprafața de 767 de metri pătrați, în valoare de 7,2 milioane de lei. Pe lângă împrumutul de 4 milioane de lei contractat în 2025, în același an au fost luate alte trei împrumuturi în sumă totală de 765 de mii de lei, fără dobândă.
În declarația de avere sunt indicate două automobile. Unul dintre ele este de model Kia Carnival, fabricat în 2017 și cumpărat în 2023 la prețul de 20 de mii de euro. Un an mai târziu a fost cumpărat un Peugeot, fabricat în 2018 și achiziționat la prețul de 200 de mii de lei.
Radu Musteața, noul ministru al Agriculturii, după aproape cinci ani la conducerea ANSA
Radu Musteața, noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, vine la minister din funcția de director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). El a înlocuit-o la șefia ministerului pe Ludmila Catlabuga. Musteața a condus ANSA din octombrie 2021, iar anterior a ocupat mai multe funcții în cadrul instituției, inclusiv cea de șef al Direcției siguranța și calitatea produselor alimentare de origine non-animală (2018–2020), șef al Direcției managementul laboratoarelor și evaluarea riscului (2014) și șef al Serviciului monitorizare și control al unităților din domeniul panificației (2013–2014).
În perioada 2020–2021, a fost șef al Direcției dezvoltare în cadrul companiei „Bioprotect” SRL, firmă care aparține fostului premier Valeriu Streleț, iar în 2018 a deținut funcția de director al Întreprinderii Publice „Centrul Republican de Diagnostică Veterinară”.
În 2024, trei foști angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au organizat un briefing de presă în cadrul căruia au acuzat conducerea instituției publice, în special pe directorul Radu Musteața, că au fost concediați ilegal. Foștii angajați au menționat că directorul ANSA „practică un management abuziv și ilegal” și că Radu Musteața ar fi favorizat unii agenți economici pentru a crea o situație de monopol.
Drept reacție, ANSA a declarat că „dezinformările care apar în spațiul public din partea ex-angajaților ANSA nu corespund adevărului” și că în acea perioadă instituția a observat „că s-au întețit atacurile «concertate», care au un puternic substrat politic asupra conducerii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor”.
Pentru anul 2025, Musteața declară un salariu de circa 490 de mii de lei. În declarația de avere este indicat un teren agricol de 0,48 ha, obținut în 2017 prin donație. El mai declară un apartament de 76 de metri pătrați, cumpărat în 2019 la prețul de 568 de mii de lei.
Radu Musteața declară un Renault Kadjar, fabricat în 2019 și achiziționat în 2024, în valoare de 300 de mii de lei. Noul ministru a indicat două conturi bancare, în care deține suma de 190 de mii de lei, dar și hârtii de valoare emise de Ministerul Finanțelor.
Alexandru Gasnaș, noul ministru al Sănătății – fost consilier la Președinție și în Guvernul Recean
Alexandru Gasnaș, noul ministru al Sănătății, fost consilier al președintei Maia Sandu în domeniul sănătății și fost secretar de stat în cadrul instituției, l-a înlocuit pe Emil Ceban. Gasnaș este medic neurolog, conferențiar universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și a condus Departamentul de Neurologie, Boli Interne și Epileptologie al Institutului de Medicină Urgentă. De asemenea, a fost consilier în domeniul sănătății în Cabinetul fostului premier Dorin Recean.
Pentru anul 2025, Alexandru Gasnaș a indicat în declarația de avere venituri salariale în sumă de aproximativ 600 de mii de lei, obținute de la Cancelaria de Stat, Aparatul Președintei R. Moldova, dar și de la USMF „Nicolae Testemițanu”. La capitolul imobile, a declarat un apartament dobândit în 2020 prin donație, cu suprafața de 65 de metri pătrați, cu valoarea indicată de 457 de mii de lei. La fel, în declarație au fost indicate trei conturi bancare, în care deține 624 de mii de lei, 1990 de roni și 7800 de euro.
Nepotul interpretului Ion Suruceanu, Dan Suruceanu – noul ministru al Culturii
Dan Suruceanu, noul ministru al Culturii, care a deținut din 2023 până în prezent funcția de viceadministrator al SRL „Arena Națională”, îl înlocuiește pe Cristian Jardan. Suruceanu este nepotul interpretului Ion Suruceanu. Artistul și-a exprimat susținerea pentru nepotul său, menționând că „un ministru al Culturii trebuie să fie un organizator, să poată găsi investitori și investiții și să ajute colectivele de creație. El nu trebuie să-i învețe pe artiști cum să cânte sau să creeze, ci să le ofere sprijinul necesar pentru a-și desfășura activitatea”, a spus cântărețul.
Dan Suruceanu declară pentru 2025 un salariu de aproape 500 de mii de lei. Soția acestuia, Valeria Suruceanu, declară venituri salariale în sumă de circa 238 de mii de lei, obținute în urma activității sale în cadrul: Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului Municipal Chișinău, AO „Platforma Cultura”, Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova, Comitetului Național ICOM Moldova, Universității Pedagogice „Ion Creangă” și Universității de Stat din Moldova. La fel, Valeria Suruceanu a obținut dividende în calitate de întreprinzătoare individuală în sumă de 54 de mii de lei, dar și royalty de la AO „Platforma Cultura” în sumă de 17 mii de lei.
Dan Suruceanu declară un teren agricol cu suprafața de 0,057 ha, cumpărat în 2008 la prețul de 30 de mii de lei. La fel, acesta deține un apartament cu suprafața de 61 de metri pătrați, donat în 2020, în valoare de 105 mii de lei, conform declarației de avere.
Noul ministru al culturii indică o Toyota Carina E, fabricată în 1994, pe care a cumpărat-o în 2017 la prețul de 20 de mii de lei. Acesta deține o cotă-parte de 50 % în cadrul Societății comerciale „EC Vetimpex SRL”.
CV-ul lui Vasile Tofan
Vasile Tofan, noul șef al Guvernului, vorbește fluent cinci limbi străine și are studii la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Harvard Business School, potrivit CV-ului publicat de Președinție. Acesta și-a început cariera în consultanță și strategie la companiile „Monitor Group” și „Philips” din Amsterdam.
În perioada studiilor la Harvard, a fondat start-upul în domeniul sănătății „Ovia Health”, care a devenit ulterior lider de piață și a fost achiziționat de Labcorp. Din 2011 până în iulie 2026, a fost senior partner și membru al Comitetului de Investiții la Horizon Capital, unde a coordonat investiții în mai multe companii, inclusiv Maib, Purcari, Intellias și airSlate.
13 membri ai Guvernului Munteanu îți păstrează fotoliile
Celelalte fotolii din componența Guvernului rămân neschimbate. Funcțiile de vicepremier vor fi deținute în continuare de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
De asemenea, Dan Perciun rămâne ministru al Educației și Cercetării, Daniella Misail-Nichitin – ministră a Afacerilor Interne, Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției, Natalia Plugaru – ministră a Muncii și Protecției Sociale, Gheorghe Hajder – ministru al Mediului, Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării; Dorin Junghietu va continua să conducă Ministerul Energiei, iar Alexei Buzu își păstrează funcția de secretar general al Guvernului.
Cei patru miniștri care părăsesc Guvernul
Andrian Gavriliță, Ludmila Catlabuga, Emil Ceban și Cristian Jardan sunt cei patru miniștri care părăsesc Guvernul după 8 luni de activitate.
Într-un mesaj de bilanț, Andrian Gavriliță a afirmat că a acceptat funcția de ministru într-o perioadă în care consideră că R. Moldova avea nevoie de „reforme importante, chiar dacă acestea nu aveau să fie populare”. Acesta a admis că activitatea în fruntea Ministerului Finanțelor a fost marcată atât de provocări politice, cât și de greșeli personale, menționând că a încercat să promoveze „una dintre cele mai dificile reforme” într-un context „complicat” pentru guvernare.
În această vară, proiectul politicii fiscale pentru 2027, aflat în consultări publice și promovat ca o reformă de simplificare și modernizare a sistemului fiscal, a devenit unul dintre cele mai dezbătute subiecte, în contextul în care mediul de afaceri și experții au atras atenția asupra modului în care se derula procesul de consultări și asupra gradului de claritate al schimbărilor propuse.
Ludmila Catlabuga a declarat la plecarea din funcție că perioada în care a condus ministerul a fost „una intensă, marcată de decizii dificile, provocări și lecții importante”.
„Nu am pretins niciodată că am avut toate răspunsurile și sunt convinsă că nu toate deciziile au fost pe placul tuturor”, a menționat Catlabuga. Fosta ministră i-a urat succes noului ministru, subliniind că agricultura are nevoie de „decizii curajoase și o comunicare deschisă cu reprezentanții sectorului”. „Iar dacă îmi permit o singură speranță, este aceasta: ca relația și comunicarea dintre minister și oamenii din agricultură să fie nu mai rea decât cea pe care am reușit să o construim”, a precizat aceasta.
Pe final de mandat, Emil Ceban a declarat că pleacă „cu liniștea că am servit această instituție cu bună-credință și cu respect pentru fiecare decizie pe care am luat-o”. La fel, Ceban a avut și un mesaj către noul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș. „Îi doresc succes noului ministru și tuturor celor care vor duce mai departe această responsabilitate. Oamenii au nevoie de instituții puternice, stabile și demne de încrederea lor.”
Anterior, Ministerul Sănătății a emis aviz negativ la propunerea de aplicare a TVA-ului de 20 % la medicamente, inclusă în proiectul noii politici bugetar-fiscale pentru anul 2027, acesta fiind transmis Ministerului Finanțelor. Emil Ceban a avertizat că măsura ar putea genera scumpiri în lanț și ar putea „distruge” sistemul medical din R. Moldova.
Numele lui Ceban a figurat în scandalul diplomelor de rezidențiat ale unor medici moldoveni, despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos. Atunci, Ceban a declarat că, în calitatea sa de rector la Universitatea de Medicină, a semnat „anual mii de diplome, conform unei proceduri administrative standard”. La fel, Ceban a declarat cu „toată încrederea și responsabilitatea că diplomele nu sunt false” și că a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție prin care a solicitat investigarea completă a circumstanțelor în cazul diplomelor de rezidențiat.
La plecarea din funcție, Cristian Jardan a prezentat un raport de activitate pentru cele opt luni de mandat. „Am lucrat atât la schimbarea cadrului prin care sunt protejate monumentele istorice, cât și la proiecte de restaurare, la promovarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova pe plan internațional și la păstrarea memoriei unor pagini dureroase din istoria noastră”, a punctat Jardan.
La mijlocul lunii iulie, după ce portalul moldovacurata.md scria că vicepreședintele Organizației de tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate, Bogdan Zgherea, în vârstă de 21 de ani, lucra la Ministerul Culturii fără să aibă vreo diplomă de licență și ridica un salariu brut de 300 de mii de lei pe an, subiectul a fost dezbătut pe larg în spațiul public. Jardan a venit cu explicații, anunțând încheierea colaborării. În anunțul său, Jardan a afirmat că, în calitate de ministru, ar fi trebuit să reevalueze remunerarea lui Bogdan Zgherea, ținând cont de nivelul de studii, însă „menținerea în cabinetul meu a unui om cu abilități și cu o experiență de muncă acumulată deja în minister a avut întâietate”.
