Detalii despre crima de la Măgdăcești | Protest în fața MAI | Percheziții în mai multe localități, într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice | Rectificări la Legea bugetului de stat | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
După ce statul nu a putut proteja o femeie împușcată de soțul care avea interdicție de a se apropia de ea, autoritățile anunță mai multe măsuri menite să reducă riscul producerii unor cazuri similare. Care sunt aceste măsuri și ce detalii noi apar despre crima de la Măgdăcești, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre perchezițiile efectuate într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani prin intermediul criptomonedelor.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Decesul tragic al unei femei de 42 de ani din satul Măgdăcești, mamă a trei fete, împușcată de soțul său, a ținut capul de afiș al presei în această săptămână. Potrivit Procuraturii Generale, soțul de 47 de ani al victimei a venit la domiciliul acesteia chiar dacă avea un ordin de restricție, care nu-i permitea să se apropie de femeie. Folosind o armă deținută ilegal, acesta și-a împușcat nevasta după care s-a sinucis. Crima a fost comisă pe 31 august, însă autoritățile cunoșteau de mai mult timp despre comportamentul violent al bărbatului. Ziarul de Gardă a aflat că, în ultimele două luni, femeia a cerut de două ori protecție din partea statului. În urma unei hotărâri judecătorești din 25 august, bărbatul urma să fie monitorizat electronic, însă brățara de monitorizare a prezentat disfuncționalități chiar din prima zi. Cu toate acestea, Direcția de monitorizare electronică a Inspectoratului Național de Probațiune nu a informat Poliția sau alte autorități că bărbatul nu era, de facto, monitorizat, deși acestuia îi fusese instalată o brățară electronică.
Înainte de a comite crima, agresorul s-a aflat pentru câteva zile în Germania. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a anunțat că activitatea bărbatului era legată de aducerea automobilelor în R. Moldova, iar deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa obișnuită și constituiau o sursă de venit. Potrivit ministrului Justiției, agresorul nu avea interdicție de a părăsi teritoriului Republicii Moldova. La revenirea în țară, brățara electronică pe care trebuia să o poarte bărbatul nu ar mai fi fost vizibilă pe platforma de monitorizare, din cauza pierderii semnalului.
Procuratura Generală a deschis un proces penal pentru a verifica modul în care a fost executată măsura de protecție aplicată în cazul femeii împușcate de soț. O anchetă a fost inițiată și de Avocatul Poporului, iar Viorel Sochircă, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, și-a dat demisia. În urma tragediei, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat mai multe măsuri menite să reducă riscul producerii unor cazuri similare. Printre acestea se numără introducerea măsurii de consemn la frontieră, astfel încât Poliția de Frontieră să fie notificată despre agresor, iar organele de probațiune să cunoască, în timp real, când acesta iese și intră în țară.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Vor fi înăsprite pedepsele prin modificări la Codul Penal, și anume vom introduce o modificare prin care încălcarea ordinului de restricție emis de poliție, precum și a ordonanței de protecție emise de instanța de judecată, să fie pedepsită penal, nu doar contravențional. Mai simplu spus, dacă agresorul a încălcat ordinul, așa cum a fost în acest caz dramatic, sancțiunea să fie de ordin penal. Trebuie să recunoaștem că o problemă mare sunt și resursele. Pe 8 septembrie, Inspectoratul de Probațiune va primi 200 de brățări noi, în urma unei licitații din august, iar pentru 2027, vom dubla bugetul și vom aloca 4 milioane de lei suplimentar pentru achiziția de brățări”.
Cazul de la Măgdăcești a stârnit un val de critici pe rețelele de socializare, după ce sistemul de monitorizare electronică a eșuat. Pe 4 septembrie, mai multe persoane au participat la o acțiune de protest împotriva violenței asupra femeilor, organizată în fața Ministerului Afacerilor Interne. Participanții au solicitat înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea ordinelor de protecție, inclusiv prin privarea temporară de libertate a agresorului. Pe zdg.md găsiți un articol despre firma care furnizează brățările electronice de monitorizare a agresorilor. În ciuda unor acuzații publice că firma Infoexpres ar fi favorizată de cerințele incluse în caietele de sarcini, aceasta a câștigat și cea mai recentă licitație, după ce trei organizate pe parcursul anului trecut au eșuat. Reprezentanții companiei au respins acuzațiile de favoritism.
Pe 15 noiembrie vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, în cadrul cărora urmează să fie aleși 35 de deputați, a decis Comisia Electorală Centrală. Cele mai multe mandate – câte patru – revin municipiului Comrat, urmat de municipiul Ceadîr-Lunga și orașul Vulcănești, care vor avea câte trei mandate. Potrivit datelor din Registrul de stat al alegătorilor, în unitățile administrativ-teritoriale din componența Autonomiei Găgăuze sunt înregistrați peste 129 de mii de alegători. Tot pe 15 noiembrie vor avea loc și alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, după ce Curtea de Apel Centru a menținut sentința primei instanțe în cazul Evgheniei Guțul, fosta bașcană, condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.
Pe 1 septembrie a intrat în vigoare noul tarif pentru gazele naturale, cu 5 lei și 88 de bani mai mare decât cel anterior. Astfel, consumatorii casnici vor plăti 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze naturale. Decizia de majorare a tarifului a fost argumentată de autorități prin criza energetică din regiune și creșterea substanțială a prețului de achiziție a gazelor naturale pe piața internațională.
În această săptămână, Guvernul a aprobat rectificări la Legea bugetului de stat pentru anul 2026. Una dintre principalele măsuri prevăzute este acordarea unor plăți unice cu caracter excepțional pentru anumite categorii de angajați din sectorul bugetar. În acest scop, vor fi alocate 560 milioane de lei. De asemenea, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi majorate cu 1,6 miliarde de lei, dintre care 550 milioane de lei vor fi utilizate pentru acordarea compensațiilor la energie sub formă de plată monetară. Totodată, Fondul național de dezvoltare regională și locală va fi majorat cu 1 miliard de lei, pentru finalizarea proiectelor de infrastructură la nivel local, iar Fondul rutier va fi suplimentat cu 300 milioane de lei.
Mai multe fragmente de metal și plastic, precum și o porțiune de teren arsă, au fost depistate miercuri de oamenii legii în extravilanul satului Crocmaz, la aproximativ șase kilometri de linia frontierei cu Ucraina. În aceeași zi, patrula Sectorului Poliției de Frontieră Tudora a raportat că a auzit un zgomot asemănător celui produs de o rachetă. Ulterior, a fost auzită o explozie puternică. Totodată, autoritățile ucrainene au informat Chișinăul că, în acel moment, în Ucraina era declarată alertă aeriană. Cu toate acestea, nu a fost înregistrată survolarea spațiului aerian al R. Moldova. Fragmentele au fost ridicate de specialiști pentru a fi examinate, iar cercetările continuă pentru stabilirea tipului și originii aparatului.
Programul „Casa Verde”, prin care statul oferă până la 200 de mii de lei pentru eficientizarea energetică a unei locuințe, promite să reducă la jumătate costurile suportate de beneficiari. În practică însă, mai mulți dintre cei care au aplicat la program semnalează diverse probleme: luni de așteptare, birocrație și prețuri impuse de unii furnizori participanți la program care ajung să fie cu zeci sau chiar cu 100 de mii de lei mai mari decât alte oferte de pe piață, de la firme din afara programului. Unii beneficiari spun că au fost nevoiți să caute și să compare singuri ofertele a zeci de companii, în timp ce alții au ajuns chiar să renunțe la program din cauza prețurilor mari oferite de furnizorii acreditați, deși au cheltuit deja bani pentru auditul energetic. Totodată, o companie din domeniul energetic susține că, deși activează deja de cinci ani, nu a fost acceptată pentru program din cauza unor cerințe pe care le consideră nejustificate.
Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă, admite că ar putea exista anumite probleme, dar subliniază că programul a fost lansat abia de un an și că acesta va fi îmbunătățit „pe măsură ce avansăm”. Mai multe detalii despre Programul „Casa Verde”, acuzațiile de birocrație și ofertele cu peste 100 de mii de lei mai scumpe decât cele de pe piață aflați accesând site-ul nostru – zdg.md.
Organele de drept au efectuat joi circa 20 de percheziții în mai multe localități din R. Moldova, într-o cauză penală pornită pentru finanțarea ilegală a partidelor politice și spălare de bani prin intermediul activelor virtuale. În dosar sunt vizate 16 persoane. Potrivit Centrului Național Anticorupție, criptomonedele erau colectate inițial într-un portofel electronic controlat direct de trezorierul grupării. Ulterior, cacestea erau transferate către persoane interpuse, responsabile de convertirea în lei moldovenești. Banii obținuți în numerar erau distribuiți prin intermediul curierilor, pentru a ajunge clandestin la membrii rețelei. În urma descinderilor, oamenii legii au depistat și ridicat telefoane mobile conectate la aplicații pentru gestionarea conturilor de active virtuale, dispozitive destinate păstrării cheilor private ale portofelelor cripto, precum și mijloace bănești a căror proveniență legală nu a fost demonstrată.
Judecătoarea Tamara Mereuța, de la Judecătoria Hîncești, a fost eliberată din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată pe 2 septembrie de Consiliul Superior al Magistraturii. Mereuța a fost suspendată din funcția de judecător în martie 2025, odată cu începerea urmăririi penale în privința sa într-un dosar de corupție, în care mai sunt vizați alți trei judecători. CSM a decis și suspendarea plății indemnizației unice de concediere pentru Mereuța până la rămânerea irevocabilă a deciziei în cauza penală de corupție în care este vizată. Tamara Mereuța a ajuns în sistemul judecătoresc în 1996, iar în 2001 a fost numită în funcția de judecător.
În martie 2025, organele de drept au anunțat că au documentat acțiunile a patru judecători, un procuror și trei avocați, care ar fi fost implicați în fapte de corupție în cauze penale și contravenționale aflate în examinare la Judecătoria Hîncești și Curtea de Apel Centru. Suspecții ar fi favorizat soluționarea unor dosare în schimbul unor sume de bani sau al altor beneficii ilicite. În acea perioadă, Tamara Mereuța declara pentru jurnaliștii de la TVR Moldova că este șocată și că, în cadrul investigației, ar fi fost comise mai multe greșeli de procedură.
În această săptămână, prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu ambasadorul Regatului Danemarcei în R. Moldova, Søren Jensen. Șeful Cabinetului de miniștri a mulțumit pentru sprijinul constant acordat țării noastre, inclusiv în procesul de integrare europeană. Totodată, Vasile Tofan a subliniat avantajele R. Moldova pentru investitori și potențialul țării de a servi drept platformă pentru dezvoltarea afacerilor și accesul la piețele regionale și europene. În prezent, conform autorităților de la Chișinău, portofoliul proiectelor susținute de Danemarca în R. Moldova depășește 60 de milioane de euro și vizează domenii precum reziliența energetică, statul de drept, securitatea cibernetică, combaterea dezinformării, securitatea și apărarea.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a discutat la Dublin cu Vsevolod Chentsov, numit recent în funcția de viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euroatlantică al Ucrainei. Oficialii au vorbit despre parcursul european al celor două țări și despre prioritățile pentru perioada următoare. După întrevedere, Cristina Gherasimov a declarat că „ Ne dorim să vedem Moldova și Ucraina în familia europeană cât mai curând, iar cetățenii celor două țări să trăiască în pace, libertate și prosperitate”.
În cadrul unei vizite oficiale la București, președintele Consiliului European, António Costa, a mulțumit României pentru sprijinul oferit R. Moldova în parcursul său european.
Antonio Costa, președintele Consiliului European: „Sunt recunoscător pentru sprijinul ferm al României pentru R. Moldova și pentru calea sa către integrarea europeană. Fiecare extindere a făcut Europa mai puternică, din punct de vedere politic și economic. Este una dintre cele mai importante investiții geopolitice ale Europei. Este o investiție în securitatea, stabilitatea și prosperitatea noastră. Ceea ce s-a aplicat extinderilor în trecut se aplică și Balcanilor de Vest, Ucrainei și, bineînțeles, Republicii Moldova”.
Indemnizația de maternitate pentru femeile necăsătorite și neasigurate va putea fi calculată în baza venitului asigurat al tatălui copilului, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament. Modificările legislative prevăd că femeile neasigurate vor putea primi indemnizație de maternitate după nașterea copilului, dacă tatăl acestuia confirmă un stagiu de cotizare care permite stabilirea dreptului. În cazul femeilor asigurate, indemnizația va putea fi calculată în funcție de venitul asigurat al tatălui copilului, atunci când venitul este mai mare, indiferent dacă părinții sunt sau nu căsătoriți. Totodată, indemnizația va putea fi recalculată în termen de 12 luni de la data expirării concediului de maternitate, în situația în care, la momentul stabilirii acesteia, nu erau disponibile datele de identitate ale tatălui copilului.
Rusia continuă să lanseze atacuri cu rachete și drone asupra regiunilor ucrainene, în ultimele zile fiind vizate regiunile Odesa, Kiev, Harkiv și Herson. Cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv copii, în urma unui atac masiv cu drone asupra Odesei, în noaptea de 2 spre 3 septembrie. Președintele Volodimir Zelenski a cerut din nou un răspuns ferm în fața agresorului, accentuând importanța accelerării producției de armament pentru apărare. Între timp, Kievul și Washingtonul poartă negocieri pentru ca Statele Unite să acorde Ucrainei licențe pentru producerea propriilor sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a declarat secretarul de stat Marco Rubio. Oficialul american a menționat însă că un acord privind producerea unor sisteme Patriot în Ucraina nu ar schimba situația imediat, pentru că ar fi nevoie de mai mulți ani pentru a construi facilitățile de producție.
Documentarul ZdG „În drujba Moscovei” a depășit 110 mii de vizionări în doar o săptămână de la publicare. Filmul redă presiunile la care a fost supusă R. Moldova pe parcursul celor 35 de ani de independență. În tot acest timp, Moscova a încercat, prin diferite pârghii, să mențină R. Moldova în sfera sa de influență: de la susținerea separatismului transnistrean și prezența militară rusă, la dependența de gaze și de piața rusă, influența politică și mediatică, embargouri, propagandă, finanțări obscure, spionaj și ingerințe electorale.
