Dronele rusești deasupra R. Moldova: incidente sau avertismente? „Războiul propriu-zis nu vine spre țara noastră, dar presiunea va continua”

În ultima perioadă, dronele care pătrund în spațiul aerian al R. Moldova sau ajung să cadă și să explodeze pe teritoriul țării au devenit tot mai frecvente. Doar în august, autoritățile au raportat în repetate rânduri asemenea incidente: drone au survolat ilegal teritoriul țării, fragmente au fost găsite la sol, iar unele aparate au explodat. Pe 27 august, chiar de Ziua Independenței, cinci drone au traversat spațiul aerian al R. Moldova. Acestea nu mai pot fi privite doar ca niște accidente provocate de războiul de alături, avertizează doi experți consultați de ZdG. 

Traiectoriile unor aparate, repetarea incidentelor și contextul în care acestea au loc indică, în opinia lor, că cel puțin o parte dintre incursiuni ar putea fi deliberate și folosite de Moscova pentru intimidare și menținerea presiunii asupra Chișinăului. Asta nu înseamnă însă că frontul se îndreaptă spre R. Moldova. Riscul imediat este mai degrabă unul aerian, energetic și psihologic, în timp ce capacitățile statului de a intercepta asemenea aparate rămân limitate.

Șalaru: „Incursiunile dronelor rusești în R. Moldova nu mai sunt de mult întâmplătoare”

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, consideră că repetarea incidentelor exclude deja explicația unor simple accidente. În opinia sa, acțiunile Rusiei trebuie privite într-un context regional mai larg, în care drone rusești ajung și în spațiul aerian al statelor NATO și UE.

„Incursiunile dronelor rusești în R. Moldova nu mai sunt de mult întâmplătoare. Astfel de lucruri au loc pe întreaga frontieră a UE și NATO. Chiar dacă R. Moldova nu este membră NATO, ea se află în plin proces de aderare la UE, iar asumarea de către președinta Maia Sandu și de către Guvernul de la Chișinău a pozițiilor Bruxellesului și, practic, ale tuturor țărilor europene ne face o țintă”, susține Șalaru.

În cazul statelor NATO, asemenea incursiuni pot servi, potrivit lui, inclusiv la testarea capacității de reacție. Pentru R. Moldova, obiectivul ar fi însă diferit: intimidarea populației și exercitarea unei presiuni asupra cursului politic al țării.

„În cazul R. Moldova vorbim despre intenția de a avertiza, de a induce frică și de a modifica comportamentul cetățenilor față de actuala politică externă. Într-un cuvânt, incursiunile sunt deliberate, având o motivație politică și societală”, afirmă fostul ministru al Apărării.

Șalaru nu crede că scopul unor asemenea incursiuni ar fi testarea vulnerabilităților militare ale R. Moldova, pentru simplul motiv că Rusia le cunoaște deja. Mai degrabă, spune el, dronele devin încă un instrument prin care Moscova încearcă să amplifice frica și stresul social și să influențeze deciziile politice de la Chișinău.

„Nu se cucerește o țară, nici măcar micuța R. Moldova, cu câteva drone”, punctează Șalaru. În opinia sa, aceste incursiuni alimentează în schimb narațiunile forțelor pro-ruse care încearcă să convingă cetățenii că R. Moldova ar trebui să renunțe la sprijinirea Ucrainei și la integrarea europeană.

Horea: „Nu putem discuta aici doar despre efecte colaterale”

Și expertul în securitate Pavel Horea vede indicii că unele dintre incidente depășesc caracterul unor efecte colaterale ale atacurilor rusești asupra Ucrainei. Intensificarea războiului aerian, spune el, este însoțită de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor folosite pentru drone și rachete, în timp ce mijloacele de interceptare nu reușesc întotdeauna să țină pasul.

Horea atrage atenția în special asupra traiectoriilor urmate de unele aparate care au traversat spațiul aerian al R. Moldova.

„Nu putem discuta aici doar despre efecte colaterale, diferite incidente cu drone și nu doar, arătau caracterul premeditat al acțiunilor, traiectorii prestabilite care au traversat spațiul aerian al țării noastre, neasumarea de către Rusia a multiplelor incidente cu drone și rachete, aceste aspecte și nu doar ne arată că aceste acțiuni sunt premeditate”, explică expertul.

În opinia sa, Rusia urmărește prin asemenea incursiuni să mențină R. Moldova sub o presiune constantă și să exploateze vulnerabilitățile militare ale țării. Efectul urmărit nu este doar asupra instituțiilor statului, ci și asupra populației.

„Nu în ultimul rând aceasta dorește să mențină în societate un nivel ridicat de frică și neîncredere, atât în capacitatea autorităților de a asigura securitatea, cât și a perspectivei privind securitatea regională pe termen scurt”, afirmă Horea.

Înseamnă că războiul vine spre R. Moldova?

Repetarea incidentelor poate alimenta una dintre cele mai sensibile temeri ale societății: că războiul din Ucraina se apropie fizic de R. Moldova. Experții fac însă o distincție între apropierea efectelor războiului și apropierea frontului propriu-zis.

„Mai aproape decât suntem acum de război ar putea fi doar armata rusă ajunsă pe Nistru. Noi suntem deja vecini cu războiul și îi suportăm din plin consecințele”, afirmă Anatol Șalaru.

El încadrează incursiunile dronelor într-o confruntare mai largă pe care Moscova o poartă deja împotriva R. Moldova. „Eu cred că Federația Rusă acționează împotriva R. Moldova pe mai multe paliere, inclusiv prin folosirea dronelor, iar acest lucru face parte din războiul hibrid pe care Moscova îl duce împotriva R. Moldova.”

Șalaru identifică trei scenarii majore pentru R. Moldova: o eventuală înfrângere a Ucrainei, care ar aduce riscul unei noi ocupații rusești; revenirea forțelor pro-ruse la putere și îndepărtarea țării de UE și România; sau continuarea rezistenței, alături de Ucraina și partenerii occidentali, concomitent cu parcursul european al R. Moldova.

Pavel Horea este mai categoric în privința unui pericol militar terestru imediat.

„Războiul propriu-zis nu vine în acest sens spre țara noastră, luptele au loc la sute de km de frontierele noastre și nici dinamica de pe front nu ne indică faptul că armata Federației Ruse poate străpunge liniile de apărare ucrainene”, afirmă expertul.

În plus, explică Horea, geografia constituie în prezent o barieră importantă. Marea Neagră și fluviul Nipru fac extrem de dificilă o apropiere terestră a armatei ruse de R. Moldova, atât acum, cât și pe termen mediu.

„Singurul mod prin care războiul s-ar putea apropia de noi ar fi pe cale aeriană, adică prin lovituri cu drone și rachete, dar în acest moment nu există un risc iminent ca acest lucru să se întâmple”, precizează el.

Pericolul imediat: mai multe atacuri aeriene asupra Ucrainei și o posibilă nouă criză energetică

Chiar dacă nu vede premise pentru apropierea frontului de R. Moldova, Horea se așteaptă la o intensificare a războiului aerian.

În opinia sa, linia frontului ar putea continua să stagneze, cu avansuri limitate ale ambelor tabere, fără ca vreuna dintre ele să obțină inițiativa strategică. Situația ar putea arăta însă cu totul diferit în aer, unde sunt de așteptat campanii dure împotriva infrastructurii energetice, logistice și de transport.

Ucraina este vulnerabilă în special din cauza deficitului de rachete interceptoare, iar Rusia ar putea profita de această situație pentru a-și intensifica atacurile în perioada rece, avertizează expertul.

Consecințele ar putea ajunge rapid și în R. Moldova: „Dacă va fi afectată grav infrastructura energetică a Ucrainei, atunci R. Moldova va suferi de penurie de energie electrică și vom intra într-o nouă criză energetică”.

Cât de pregătită este R. Moldova să se apere de drone

Problema majoră rămâne diferența dintre capacitatea R. Moldova de a detecta o amenințare și cea de a o neutraliza.

Anatol Șalaru spune că vulnerabilitatea țării pornește inclusiv de la geografie și de la dimensiunile reduse ale statului. Armata Națională dispune de resurse limitate, iar necesitățile sunt considerabile: de la sisteme antidronă până la rachete interceptoare.

În aceste condiții, fostul ministru al Apărării vede securitatea colectivă drept soluția pe termen lung.

„Fie că vom decide să devenim parte a NATO, așa cum au decis Suedia și Finlanda după atacarea Ucrainei de către Rusia, fie că vom participa la o viitoare structură de apărare europeană mai amplă, R. Moldova are nevoie de garanții și mecanisme colective de securitate”, afirmă Șalaru.

El consideră că, raportat la mijloacele disponibile în prezent, reacția autorităților este una „echilibrată”. Diferența față de România, de exemplu, este substanțială: Bucureștiul poate ridica inclusiv avioane F-16 pentru contracararea amenințărilor aeriene, în timp ce Chișinăul nu dispune de asemenea capabilități.

Șalaru consideră că R. Moldova trebuie să devină parte a viitoarelor sisteme europene de protecție împotriva dronelor și să insiste în dialogul cu partenerii occidentali asupra faptului că investițiile în apărarea R. Moldova contribuie și la securitatea regională. Totodată, Chișinăul trebuie, spune el, să expună constant pe plan internațional acțiunile Rusiei împotriva țării.

Fostul ministru își leagă o parte din optimism de perspectiva ca R. Moldova să beneficieze de echipamente militare și antidronă prin programul SAFE, inclusiv în cadrul unor achiziții comune cu România și Ucraina.

„Statul nostru nu are cum să împiedice asemenea încălcări”

Pavel Horea este mai rezervat în privința posibilităților actuale ale Chișinăului de a opri incursiunile.

„Statul nostru nu are cum să împiedice asemenea încălcări din partea Rusiei, nu are capacități tehnice în acest sens”, afirmă expertul.

În raport direct cu Moscova, posibilitățile R. Moldova sunt în mare parte diplomatice: autoritățile pot cere Federației Ruse să înceteze încălcarea suveranității și pot documenta și denunța incidentele.

În același timp, Horea consideră că una dintre cele mai eficiente forme de protecție pentru R. Moldova este, deocamdată, capacitatea Ucrainei de a intercepta dronele și rachetele rusești înainte ca acestea sau resturile lor să ajungă mai aproape de teritoriul moldovenesc.

„În plan extern, Chișinăul trebuie să pledeze pentru ca aliații occidentali să ofere cât mai rapid și în număr cât mai mare interceptoare Ucrainei, ca aceasta să fie capabilă să respingă atacurile tot mai devastatoare ale Rusiei”, susține Pavel Horea.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.