Politica Fiscală 2027 necesită clarificări și consultări extinse. Veronica Sirețeanu, AmCham Moldova: „Principala provocare nu este adoptarea reformei, ci comunicarea și înțelegerea acesteia”
Proiectul politicii fiscale pentru 2027, aflat în consultări publice și promovat ca o reformă de simplificare și modernizare a sistemului fiscal, a devenit unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale momentului, în contextul în care mediul de afaceri și experții atrag atenția asupra modului în care este derulat procesul de consultare și asupra gradului de claritate al schimbărilor propuse. În opinia Veronicăi Sirețeanu, directoare adjunctă a AmCham Moldova și fostă ministră a Finanțelor, calendarul actual al reformei este unul accelerat, ceea ce reduce semnificativ capacitatea părților interesate de a analiza în profunzime impactul modificărilor asupra economiei. Aceasta este de părere că multe dintre dezbaterile și întrebările apărute în spațiul public nu vizează obiectivele reformei, ci modul concret în care aceasta urmează să fie implementată.
În acest context, Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), organizație care reunește circa 200 de membri și reprezintă investiții din peste 20 de țări, a transmis către Ministerul Finanțelor poziția sa asupra proiectului, salutând o serie de modificări propuse de autorități, dar semnalând și aspecte care necesită clarificări suplimentare. Organizația consideră necesară clarificarea textului legislativ și a notei de fundamentare pentru prevederile care introduc concepte noi sau modifică mecanisme existente, înainte de avansarea proiectului, astfel încât principiile securității juridice, predictibilității fiscale și tratamentului echitabil al contribuabililor să fie respectate integral.
Deși autoritățile au respectat etapele formale ale procesului de consultare, termenul scurt acordat mediului de afaceri pentru analiză este insuficient pentru evaluarea unui pachet de măsuri cu impact transversal asupra economiei, susține Veronica Sirețeanu. Această constatare se regăsește și în poziția AmCham transmisă către autorități.
Fosta ministră a Finanțelor consideră că miza principală nu este doar adoptarea reformei, ci modul în care aceasta este explicată, înțeleasă și aplicată în practică.
În mod obișnuit, elaborarea unei politici fiscale începe cu mult înainte de publicarea proiectului propriu-zis. Primele discuții au loc în contextul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM), document care stabilește viziunea fiscal-bugetară pentru următorii trei ani și oferă primele indicii privind direcțiile de reformă planificate. Urmează anunțul de inițiere a elaborării actului normativ, etapă în care autoritatea colectează propuneri din partea mediului de afaceri și a altor părți interesate. În mod ideal, această etapă este însoțită de o prezentare conceptuală a viziunii autorității, astfel încât participanții să poată înțelege direcția reformei și să contribuie în cunoștință de cauză. Ulterior, proiectul de lege este elaborat și supus consultărilor publice, fiind însoțit de nota de fundamentare și de sinteza propunerilor recepționate.
Veronica Sirețeanu, care este directoare adjunctă a AmCham Moldova pentru advocacy și dezvoltare de afaceri, este de părere că pentru reformele fiscale majore, bunele practici presupun consultări ample, inclusiv prin întâlniri tematice cu sectoarele afectate, analiza comentariilor primite și, atunci când este necesar, organizarea unor runde suplimentare de consultare. Abia după această etapă proiectul este promovat spre aprobare în Guvern și, ulterior, în Parlament. Acest proces are rolul de a asigura nu doar respectarea formală a procedurilor, ci și calitatea reglementărilor, predictibilitatea fiscală și încrederea contribuabililor în reformele promovate.
Consultări respectate formal, dar insuficiente în profunzime
În opinia Veronicăi Sirețeanu, autoritățile au respectat o parte importantă a etapelor prevăzute de legislație. Au existat anunțuri privind inițierea elaborării politicii fiscale, colectarea propunerilor din partea părților interesate și publicarea proiectului pentru consultări publice. De asemenea, pe parcursul anului au avut loc mai multe interacțiuni cu mediul de afaceri și prezentări ale unor posibile direcții de reformă.
Cu toate acestea, ea consideră că elementul care lipsește din actualul proces este consultarea aprofundată privind mecanismele de implementare.
„Totuși, dacă analizăm procesul prin prisma bunelor practici aplicabile reformelor fiscale majore, considerăm că elementul care lipsește cel mai mult din actualul proces este consultarea aprofundată a mecanismelor de implementare. În cazul unei reforme fiscale de asemenea amploare, simpla respectare formală a etapelor procedurale nu este suficientă. Calitatea reformei depinde în mare măsură de capacitatea autorității de a explica, testa și valida, împreună cu părțile interesate, modul în care noile concepte vor funcționa în practică”, afirmă Sirețeanu.
Șase zile pentru analiza unui proiect cu impact asupra întregii economii
Potrivit reprezentantei AmCham Moldova, termenul acordat pentru consultări este insuficient. Ea amintește că proiectul a fost publicat pe 11 iunie, iar mediul de afaceri a avut la dispoziție doar șase zile lucrătoare pentru examinarea unui document complex, care conține modificări cu impact asupra tuturor sectoarelor economiei.
„Un astfel de proiect ar fi necesitat minimum 20 de zile lucrătoare. Pentru un document atât de complex, care conține modificări cu impact transversal asupra economiei, acest interval nu permite o analiză profundă și formularea unor poziții bine fundamentate. Mai ales că multe dintre întrebările existente astăzi nu vizează obiectivele reformei, ci modul concret în care noile concepte urmează să fie implementate în practică”, susține Veronica Sirețeanu.
În opinia sa, sunt necesare consultări suplimentare, organizate pe blocuri tematice și cu participarea sectoarelor direct afectate, pentru ca noile reguli să fie înțelese și aplicate corect.
„În forma actuală, timpul disponibil nu permite o analiză suficient de profundă a unor schimbări care vor afecta, în mod practic, toate sectoarele economiei. O reformă fiscală este cu atât mai puternică cu cât beneficiarii ei înțeleg nu doar obiectivele urmărite, ci și mecanismele prin care acestea vor fi atinse. Consultările ar trebui organizate pe blocuri tematice, cu participarea sectoarelor direct afectate. Scopul nu este întârzierea reformei, ci asigurarea faptului că aceasta va fi bine înțeleasă, aplicabilă și va produce efectele urmărite atât de autorități, cât și de mediul de afaceri. În cazul unor schimbări de asemenea importanță, calitatea dialogului este la fel de importantă ca viteza de promovare a proiectului”, punctează Sirețeanu.
Problema nu este obiectivul reformei, ci modul în care va fi aplicată
Veronica Sirețeanu consideră că multe dintre dezbaterile și întrebările apărute în spațiul public nu vizează obiectivele reformei, ci modul concret în care aceasta urmează să fie implementată.
Ea remarcă faptul că o parte dintre ideile promovate de Ministerul Finanțelor nu sunt noi pentru mediul de afaceri și chiar au fost susținute de comunitatea de business de-a lungul anilor. Cu toate acestea, persistă numeroase necunoscute privind aplicarea practică a măsurilor propuse.
„În prezent, există încă prea multe necunoscute privind aplicarea practică a acestor măsuri pentru a putea evalua pe deplin impactul lor asupra contribuabililor și companiilor”, precizează aceasta.
„Principala provocare a momentului nu este adoptarea reformei, ci comunicarea și înțelegerea acesteia”
În ceea ce privește modalitățile prin care Guvernul ar putea răspunde preocupărilor cetățenilor și ale mediului de afaceri, Veronica Sirețeanu consideră că dialogul direct cu cei afectați de schimbări este cel mai eficient instrument.
„O reformă fiscală de asemenea dimensiune nu poate fi evaluată exclusiv prin lectura proiectului de lege; ea necesită explicații, exemple și dialog continuu cu cei care urmează să o aplice în practică”, susține aceasta.
Fosta ministră a Finanțelor recomandă organizarea unor runde suplimentare de consultări publice, explicații detaliate privind noile concepte, exemple practice și publicarea sistematică a răspunsurilor la întrebările și obiecțiile formulate în timpul consultărilor.
„Din experiența noastră, cele mai bune rezultate apar atunci când autoritatea și părțile interesate discută punctual fiecare componentă a reformei, iar observațiile primite sunt analizate și reflectate în sintezele de obiecții și propuneri publicate de autoritate și, după caz, în ajustări ale proiectului. În cazul unei reforme care afectează practic toate sectoarele economiei, comunicarea nu este doar un exercițiu de transparență, ci și o condiție necesară pentru implementarea cu succes a noilor reguli”, subliniază directoarea adjunctă a AmCham Moldova.
Clarificări necesare și posibila testare graduală a noilor reguli fiscale înainte de aplicarea deplină
Veronica Sirețeanu menționează că AmCham Moldova a transmis deja un aviz care conține, în mare parte, întrebări privind conceptele fundamentale ale reformei. În opinia sa, după clarificarea acestor aspecte și eventualele ajustări rezultate din consultări, proiectul va putea fi examinat într-un mod mai informat atât de Guvern, cât și de Parlament.
Totodată, ea consideră că, în cazul unor modificări structurale, în special cele care vizează impozitul pe venit al persoanelor juridice și regimul de impozitare a dividendelor, ar putea fi analizată menținerea temporară a regimului actual ca alternativă.
„O asemenea abordare ar permite autorităților și mediului de afaceri să observe, în practică, dacă noul model produce efectele economice urmărite și răspunde așteptărilor pentru care este promovat. În perspectivă, experiența acumulată ar putea servi drept bază pentru încorporarea, în viitorul Cod fiscal, a celei mai eficiente soluții, capabile să stimuleze investițiile, dezvoltarea și creșterea companiilor, inclusiv prin intermediul politicilor fiscale promovate de stat”, argumentează Sirețeanu.
În concluzie, fosta ministră a Finanțelor consideră că următoarea etapă a procesului ar trebui să fie dedicată clarificării proiectului și consolidării dialogului cu părțile afectate, astfel încât reforma să fie nu doar adoptată, ci și înțeleasă și aplicată eficient.
„Cu cât contribuabilii, companiile și profesioniștii implicați vor înțelege mai bine mecanismele propuse, cu atât vor fi mai mari șansele ca reforma să își atingă obiectivele și să evite dificultăți de implementare sau necesitatea unor corecții ulterioare. Obiectivul comun trebuie să fie nu doar adoptarea unei reforme, per se, ci și construirea unui sistem fiscal predictibil, competitiv și orientat spre dezvoltarea economiei pe termen lung”, concluzionează Veronica Sirețeanu.
AmCham Moldova: apel pentru claritate, predictibilitate și consultări extinse
Comunitatea AmCham Moldova a transmis astăzi, 22 iunie, Ministerului Finanțelor poziția sa privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind simplificarea legislației fiscale și vamale – PFV 2027), unul dintre cele mai ample exerciții de reformă fiscală și vamală din ultimii ani.
AmCham salută o serie de măsuri promovate în proiect, inclusiv aplicarea cotei zero la profitul reinvestit, plafonarea taxelor locale, eliminarea contribuțiilor sociale pentru tichetele de masă, extinderea mecanismului de restituire a TVA și diferențierea mai clară a răspunderii pentru încălcările fiscale. În același timp, comunitatea de afaceri atrage atenția asupra termenului extrem de redus acordat pentru consultarea unui proiect cu impact major asupra tuturor sectoarelor economiei și solicită extinderea perioadei de examinare și aprofundarea dialogului public-privat.
Principalele preocupări și recomandări vizează:
- Noul model de impozitare a profitului companiilor, inclusiv clarificarea conceptelor de profit reinvestit, profit distribuit și cheltuieli neeligibile;
- Regimul fiscal aplicabil beneficiilor acordate angajaților, cu menținerea unui cadru favorabil pentru retenția și dezvoltarea capitalului uman;
- Reforma impozitării veniturilor salariale, inclusiv impactul asupra angajaților, angajatorilor și costurilor administrative;
- Tratamentul fiscal al freelancerilor și activităților independente, pentru evitarea incertitudinilor și a riscurilor de recalificare;
- Modificările privind TVA, inclusiv înregistrarea ca plătitor TVA, eliminarea unor cote reduse și impactul asupra sectoarelor economice și consumatorilor;
- Politica de accize, inclusiv introducerea accizelor pentru anumite băuturi și impactul asupra competitivității și consumatorilor;
- Protecția contribuabililor și transparența administrării fiscale, inclusiv menținerea obligației de publicare a planului anual al controalelor fiscale
AmCham Moldova consideră că o reformă de asemenea amploare necesită un nivel sporit de claritate normativă, evaluări de impact detaliate și consultări extinse cu toate părțile interesate. Un sistem fiscal competitiv, predictibil și echitabil reprezintă o condiție esențială pentru atragerea investițiilor, dezvoltarea mediului de afaceri și susținerea parcursului european al Republicii Moldova – fapt ce confirmă consecvența abordărilor comunitare reflectate și în AmCham Business CORe și în Indicele METRIX.
