Mai poate Rusia să ocupe R. Moldova? Interviu ZdG cu președinta Maia Sandu despre independență, provocări, corupție, politicieni și biserici controlate de Moscova

În ajunul Zilei Independenței, președinta Maia Sandu a vorbit, în cadrul unui interviu acordat pentru ZdG, despre independență, despre provocările generate de influența Rusiei în R. Moldova, despre pericolul pe care-l reprezintă politicienii și bisericile controlate de Federația Rusă, dar și despre dezinformare, separatism, corupție sau integritate.

— Doamnă președintă, R. Moldova împlinește 35 de ani. Ce înseamnă o republică independentă astăzi?

— O republică independentă înseamnă ca cetățenii ei să decidă singuri prezentul și viitorul țării.

— După 35 de ani de independență, care este cel mai ostil stat în raport cu R. Moldova?

— Federația Rusă. Kremlinul încearcă în continuare să controleze R. Moldova, Georgia și Armenia și să ocupe Ucraina. R. Moldova este o țară pașnică și își dorește relații bune cu toate statele, inclusiv cu Federația Rusă. Acest lucru va fi posibil doar atunci când la Moscova va exista o conducere care respectă dreptul internațional și suveranitatea altor state.

— Care sunt cele mai dificile provocări generate de influența Rusiei în R. Moldova?

— Trebuie să vorbim despre aceste influențe în toată complexitatea lor. Pe anumite dimensiuni am reușit să reducem vulnerabilitățile față de Rusia, dar în alte domenii mai avem mult de lucru. În plan economic, lucrurile s-au schimbat în ultimii 10–15 ani. Rusia nu mai este principalul nostru partener comercial. Atât exporturile, cât și importurile din Federația Rusă, reprezintă astăzi doar 2–3 %. Aceeași tendință se observă și în contextul investițiilor rusești. În trecut, R. Moldova era una dintre cele mai expuse țări din regiune în raport cu capitalul rusesc. Astăzi, această dependență s-a redus semnificativ. 

Alt indicator important sunt remitențele. Acum 10–15 ani, peste 60 % dintre acestea proveneau din Rusia, în 2021 – doar 11 % veneau de acolo, iar în prezent, procentul e și mai mic. În domeniul energetic, în ultimii cinci–șase ani, am reușit să eliminăm aproape complet dependența de resursele rusești. 

Astăzi, cele mai mari provocări sunt interferența Rusiei în procesele democratice și influența exercitată în spațiul informațional și cultural.

Rusificarea și vulnerabilitatea spațiului informațional

— R. Moldova este încă puternic influențată de limba și cultura rusă. Poate fi combătut acest fenomen?

— Nu cred că principala problemă o reprezintă cei aproximativ 16 % dintre cetățeni care vorbesc limba rusă. Problema este că aproape 70 % dintre cetățenii R. Moldova cunosc rusa, iar acest lucru ne face vulnerabili în fața propagandei și a influenței informaționale venite dinspre Kremlin. Nu mă refer la literatura rusă clasică, ci la produsele informaționale folosite în propagandă. E bine să cunoaștem mai multe limbi străine, dar să nu uităm că această cunoaștere a limbii ruse ne face vulnerabili la tot ce produce Kremlinul. 

Trebuie să depunem eforturi pentru ca toți cetățenii să cunoască limba română, iar procesul trebuie să înceapă în școală, cu menținerea exigențelor privind studierea limbii române.

Există și programe oferite gratis pentru adulți, iar interesul pentru acestea este în creștere, inclusiv în Taraclia, în autonomia găgăuză și în regiunea transnistreană. Vedem tot mai mult interes din partea părinților din stânga Nistrului care vor să-și dea copiii la școli cu predare în limba română și discutăm cu Guvernul ca să le putem oferi aceste condiții cât mai multor persoane. Există un progres în acest sens, dar nu este suficient și nici constant. Au fost perioade în care statul a încurajat, după care au fost ani în care statul a abandonat acest subiect. De asta suntem aici.

— Ce resurse le oferim copiilor din regiunea transnistreană, care întâmpină dificultăți în accesarea școlilor cu predare în limba română?

— Am discutat de mai multe ori acest subiect cu reprezentanții Guvernului. Există mai multe proiecte care încearcă să îmbunătățească situația, inclusiv cu sprijinul partenerilor externi. Este încurajator faptul că tot mai mulți părinți din regiunea transnistreană înțeleg importanța studiilor în limba română. Cred că această deschidere, de rând cu eforturile autorităților, ne va permite să îmbunătățim situația.

Cea mai gravă formă de încălcare a suveranității R. Moldova

— Separatismul continuă să afecteze independența R. Moldova. Există soluții?

— Situația din regiunea transnistreană reprezintă cea mai gravă formă prin care Federația Rusă încalcă independența și suveranitatea R. Moldova. Pe teritoriul regiunii se află ilegal armata Federației Ruse, iar Moscova continuă să susțină un regim neconstituțional. Inclusiv crizele economice și energetice au demonstrat că Federația Rusă nu acționează în interesul cetățenilor din regiune. Principiul nostru este clar: soluționarea conflictului trebuie să se facă exclusiv pe cale pașnică și diplomatică. În ultima perioadă, cele două maluri ale Nistrului s-au apropiat mai mult decât în trecut. 

— Cât de periculoasă este prezența politicienilor controlați de Federația Rusă în R. Moldova?

— Acești politicieni sunt susținuți mediatic de Federația Rusă și aici, evident, e mai complicat,  pentru că, în timp, a evoluat modul în care Rusia se implică în procesele interne ale R. Moldova. Dacă ne amintim cum funcționau lucrurile acum 10–15 ani, ei susțineau pe față anumiți politicieni. Bineînțeles, era și susținere financiară, doar că atunci, la nivelul instituțiilor statului, la nivelul guvernării, nu era interes de a lupta cu finanțarea ilegală. Acum această susținere din partea Federației Ruse pentru acești oameni a devenit mai sofisticată și mai puțin vizibilă. E mai greu pentru Federația Rusă din perspectiva acestor instrumente, pentru că în trecut închideau robinetul la gaze și aici se termina independența R. Moldova. Acum, pentru că noi am diversificat piața, nu mai este această dependență, ei pot să intervină doar în aceste procese democratice și prin propagandă, deci prin influența informațională. Și aici depinde de capacitatea statului de a demonstra că cei care promovează interesele Federației Ruse o fac cu sprijin extern, sprijin ilegal, încălcând regulile democratice. Și chiar dacă noi am consolidat reziliența statului și în ultimele alegeri am reușit să demascăm anumite forțe politice și politicieni care beneficiază de acest sprijin ilegal al Federației Ruse, instituțiile nu au reușit încă să dezvăluie toată complexitatea acestei operațiuni a Federației Ruse în R. Moldova și să sancționeze toți jucătorii implicați. Este o problemă foarte serioasă. Într-o democrație, e firesc să existe politicieni care susțin relații mai apropiate cu Federația Rusă. Problema apare atunci când aceștia sunt finanțați de Moscova, beneficiază de sprijin mediatic din partea Kremlinului sau ajung la putere prin cumpărarea voturilor. Astăzi, metodele de influență ale Rusiei au devenit mai greu de identificat. Instituțiile statului au reușit să demascheze anumite rețele și mecanisme de influență. Este nevoie de mai multă fermitate și de sancționarea tuturor celor implicați. Principiul nostru de bază pentru a avansa în rezolvarea acestui conflict este să facem asta pe cale pașnică, pe cale diplomatică. Toate soluțiile noastre trebuie să țină cont de consecințele potențiale ale acestor acțiuni. 

— Ce putem întreprinde pentru ca instituțiile statului să aibă mai mult curaj în combaterea trădării de stat?

— Este nevoie de un proces profund de transformare și de reînnoire. Cadrul legal există, însă nu avem încă suficientă înțelegere și suficient curaj în sistemul judiciar pentru a sancționa astfel de fapte. Îmi pun speranța în oamenii noi care intră în sistem și care nu au fost influențați de practicile ultimelor trei decenii. Trebuie să lucrăm împreună aici, în R. Moldova, să găsim soluții la toate problemele, să nu le căutăm la Kremlin, pentru că de acolo nu o să vină soluții bune pentru oameni. Cadrul legal este foarte clar, dar nu există încă suficientă înțelegere în justiție pentru ca aceste lucruri să fie sancționate.

Memoria deportărilor și lecțiile pe care R. Moldova le-a învățat prea târziu

— La 35 de ani de la ieșirea din urss, victimele represiunilor sovietice încă nu sunt repuse deplin în drepturi, iar suferințele lor sunt încă negate de o parte din politicieni, inclusiv parlamentari. De ce?

— Am pierdut timp prețios. Imediat după obținerea independenței trebuia să discutăm deschis despre deportări și despre represiuni. Mulți dintre cei care au trecut prin aceste tragedii erau încă în viață și puteau să-și spună povestea.

Țările Baltice și Polonia au investit în muzee ale memoriei și în educație. Astăzi, cetățenii acestor state sunt mai rezilienți tocmai pentru că înțeleg ce înseamnă pierderea libertății, or, libertatea nu este un concept abstract. Libertatea înseamnă să nu treci prin tragediile prin care au trecut cei deportați. La noi, foarte des, despre democrație și libertate se discută în termeni abstracti și oamenii nu înțeleg, nici din generațiile mai vechi, nici din generațiile mai noi, nu înțeleg ce înseamnă libertate și de ce noi luptăm pentru această libertate și pentru independență. Libertatea înseamnă să nu ți se întâmple ce li s-a întâmplat celor persecutați de regimul sovietic, care în mijlocul nopții erau scoși din casele lor și trimiși în condiții inumane, iar mulți nu au supraviețuit chinurilor la care au fost supuși. Sunt lucruri foarte serioase pe care noi nu le cunoaștem, iar dacă nu le cunoaștem, nici nu suntem suficient de vigilenți în lupta noastră de a ne proteja libertatea. Acum am început să schimbăm lucrurile, în special în sectorul educațional. Dar și în cultură, în special muzeele noastre trebuie să arate istoria noastră în toată complexitatea sa. Am fi fost astăzi mult mai rezilienți dacă aceste lucruri se făceau de la Independență încoace, când am avut libertatea să le facem.

— Cum se explică faptul că multe biserici sunt încă controlate de Moscova?

— Biserica reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale influenței ruse în R. Moldova. Puterea sovietică a distrus biserica, dar, în același timp, a reușit să se infiltreze în structurile pe care nu le-a eliminat complet. Sunt preoți care nu susțin Federația Rusă, dar sunt și persoane care folosesc biserica pentru a promova interesele Moscovei.

Statul trebuie să respecte libertatea religioasă, însă nu poate tolera acțiuni subversive împotriva R. Moldova. Multe depind de oameni. Atunci când oamenii le cer preoților să

nu se ocupe de alte lucruri decât ceea ce presupune credința și biserica, atunci e mai greu pentru acești agenți ai Moscovei să facă ceea ce le cere Moscova.

— Cum ne putem apăra de manipulare și dezinformare?

— Cea mai dificilă luptă se va purta în spațiul online. Platformele digitale funcționează pe baza unor interese economice, iar uneori și a unor interese geopolitice. Inteligența artificială permite astăzi crearea și distribuirea unor cantități uriașe de conținut manipulator. Trebuie să protejăm copiii și tinerii, să dezvoltăm educația media și să încurajăm consumul de informații din surse credibile.

Independența energetică și gazul rusesc

— Putem spune că R. Moldova a scăpat complet de șantajul energetic rusesc?

— Nimeni nu este complet securizat astăzi. Totuși, R. Moldova a făcut pași importanți. Capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile a crescut de zece ori comparativ cu 2020. Nu mai depindem de Gazprom pentru aprovizionarea cu gaze naturale și cumpărăm de pe piața europeană. Am transferat furnizarea gazelor naturale de la Moldovagaz la Energocom și am construit noi interconectări energetice cu România. Dependența energetică de Rusia a fost eliminată, însă trebuie să continuăm investițiile în energie regenerabilă și în capacități de stocare.

Spălarea banilor și noile amenințări

— Cum ne putem proteja de noile scheme financiare dezvoltate de Rusia?

— După scandalurile din sistemul bancar, instituțiile financiare din R. Moldova au fost obligate să respecte reguli stricte privind combaterea spălării banilor. Cât despre criptomonede, provocările sunt mai complexe. Tehnologiile evoluează rapid, iar grupările criminale folosesc instrumente tot mai sofisticate. Rusia este în spatele majorității acestor grupări criminale care acționează sau vor să acționeze în R. Moldova. Și aici trebuie să fim și noi la fel de rapizi, instituțiile noastre să învețe, să poată să depisteze. Avem o lege nouă care reglementează cripto, dar, evident, trebuie să învățăm încă foarte multe, să colaborăm cu parteneri care sunt mai avansați, care au instituții mai puternice, care au resurse mai multe. Și în această colaborare reușim și noi să depistăm la timp aceste lucruri. Noua legislație în acest domeniu, colaborarea cu partenerii externi ne ajută să identificăm și să combatem aceste riscuri.

— Corupția noastră, locală, ne face mai vulnerabili în fața Rusiei?

— Fără îndoială. Corupția slăbește instituțiile statului. Atâta timp cât nu vom avea instituții puternice și o justiție funcțională, corupția va continua să reprezinte una dintre cele mai mari vulnerabilități ale R. Moldova.

— Cât de mult se vorbește astăzi despre integritate în instituțiile publice, or, corupția nu există doar în partidele pro-ruse, ea poate exista și în instituțiile aflate în prezent sub controlul unui guvern proeuropean…

— Se discută mult despre integritate, însă justiția este suprasolicitată și se află într-un proces de reformă. Această reformă nu poate produce rezultate rapide și foarte eficiente, deoarece sistemul de justiție trebuie mai întâi curățat și consolidat. Abia după aceea va deveni pe deplin funcțional și eficient. Atunci când sunt reținute persoane dintr-o instituție sau alta – nu voi da nume, ca să nu se supere cineva – pentru fapte de corupție, vedem că acestea sunt reținute și că se deschid dosare penale. Totuși, ulterior, în justiție nu se mai întâmplă nimic, iar uneori nici la nivelul procuraturii nu se întreprind toate măsurile necesare. Dacă nu există o sancțiune confirmată de instanță, oamenii din instituții ajung să creadă că nu există nicio piedică și se întreabă de ce ar trebui să renunțe la luarea de mită sau la construirea unor scheme frauduloase. Cred că am depus eforturi considerabile și am obținut rezultate în combaterea marii corupții, chiar dacă există încă dosare importante în care așteptăm să vedem rezultate. Cât despre corupția sistemică, cea cu care oamenii se confruntă zilnic – atunci când li se cere mită – problema este că sistemul de justiție nu funcționează încă pe deplin și nu acționează întotdeauna corect. Avem în continuare cazuri de corupție atât în justiție, cât și în procuratură. Acest factor nu doar că îngreunează procesul, ci îl și tergiversează sau chiar compromite întreaga luptă împotriva corupției. Dacă nu vom reuși să construim instituții puternice și corecte, capabile să sancționeze corupția, vor exista persoane în diferite instituții care vor încerca să profite de situație și să bage mâna în buzunarul statului sau al cetățeanului.

— Mai poate Rusia să ocupe R. Moldova?

— Rusia își păstrează ambițiile expansioniste. Atât cât războiul din Ucraina continuă, există riscuri și pentru R. Moldova. Cred că Rusia va insista mai ales asupra războiului hibrid, aceste metode fiind mai eficiente și mai puțin costisitoare. Trebuie să consolidăm atât reziliența statului, cât și a societății.