Igor Boțan afirmă că Independența R. Moldova a fost una „circumstanțială”, fiind determinată de destrămarea uniunii sovietice. În scurt timp însă, au apărut două entități separatiste: Transnistria și Găgăuzia.

„Astfel, R. Moldova și-a început existența ca stat independent având deja două teritorii separatiste, iar acest fapt a influențat profund evoluția țării. De aici au început problemele R. Moldova. Din start, 40 % din potențialul industrial al R. Moldova a fost confiscat de regimul separatist, care, de fapt, era controlat de către Federația Rusă. Așa a început calea independentă a R. Moldova. După care au urmat alte evenimente cu aceeași implicare a Rusiei, care au dus la dependența țării noastre încă mult, mult timp –  dependența energetică, economică de Federația Rusă”, afirmă analistul politic.

Șantajul rusesc  cu gaze și energie

Dependența energetică a reprezentat un alt instrument de influență. Centralele electrice importante se aflau în regiunea transnistreană, iar R. Moldova era dependentă de gazele furnizate de Rusia.

Acumularea datoriilor pentru gaze și energie electrică a permis Moscovei să impună crearea Companiei „Moldovagaz”, în cadrul căreia Federația Rusă deținea 50 % din acțiuni, entitatea transnistreană – 13 %, Chișinăul devenind acționar minoritar. A acceptat acest statut pentru că nu avea altă ieșire din situație, fiindcă doar Federația Rusă exporta gaze în R. Moldova. Deci, dependența de infrastructura energetică a obligat autoritățile R. Moldova să accepte aceste condiții.

„Șantajul Federației Ruse a devenit evident odată cu acumularea datoriilor cetățenilor pentru gaze naturale și pentru electricitate. Din cauza datoriilor, Federația Rusă a știut, prin metodele pe care le posedă foarte bine, să impună politicile sale economice”, explică Boțan. 

Analistul consideră că autoritățile R. Moldova nu aveau alternative reale în acel moment, deoarece întreaga infrastructură energetică era controlată de Rusia, inclusiv în regiunea transnistreană. Ulterior, privatizarea rețelelor interne de distribuție a gazelor a accentuat această dependență.

Creșterea economică, ruinată de Rusia

„Ar trebui să ne mai amintim că în 1997 am avut prima creștere economică după declararea Independenței R. Moldova – de 1,6 %, iar peste un an de zile a urmat criza financiară din Rusia, care a pus pe brânci economia R. Moldova, abia înfiripată. Atunci, cursul leului a sărit de două ori și jumătate față de dolar, asta însemnând că R. Moldova, care din 1992, fiind în programele FMI și Băncii Mondiale, deja acumulase credite internaționale, trebuia să achite aceste credite internaționale la prețuri de două ore mai înalte. În plus, aproape o treime din întreprinderile din R. Moldova au dispărut după această criză. Întreprinderile din Rusia, după criză, nu și-au mai achitat datoriile față de întreprinderile din R. Moldova. A fost o lovitură pe care era dificil de crezut că R. Moldova o poate depăși. Din fericire, a reușit să depășească aceste crize, dar cert este că după primii 10 ani de independență, R. Moldova era într-o stare foarte slăbită, vulnerabilă, ceea ce a determinat revanșa comuniștilor și revenirea lor la guvernare”, explică Igor Boțan.

Analistul amintește și de Memorandumul Kozak din 2003, prin care Moscova ar fi încercat să promoveze federalizarea R. Moldova. Potrivit lui Boțan, scopul era ca Rusia să controleze țara prin intermediul a două entități – Transnistria și Găgăuzia – care ar fi avut un rol decisiv în procesul decizional. 

Găgăuzia: autonomia creată pentru protejarea identității, transformată prin rusificare

Potrivit analistului politic Igor Boțan, autonomia găgăuză a fost creată în 1994 pentru a proteja și dezvolta identitatea etnică, limba și cultura populației găgăuze. Acest obiectiv este menționat chiar în preambulul Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.

La mai bine de 30 de ani de la instituirea autonomiei, Boțan consideră că rezultatele acestui proces sunt contradictorii. Deși scopul principal era conservarea identității găgăuze, limba găgăuză se află astăzi în pericol de dispariție, or, în școli, în instituțiile oficiale, în familii se comunică preponderent în limba rusă. Analistul amintește că și reprezentanții UNESCO au atras recent atenția asupra acestui fenomen.

În opinia sa, rusificarea Găgăuziei este rezultatul unei politici promovate atât de Imperiul Rus, cât și de uniunea sovietică. Limba rusă a devenit principalul instrument de integrare socială și de promovare profesională, iar cunoașterea acesteia reprezenta condiția necesară pentru avansarea în societate.

Un alt factor important a fost influența Bisericii Ruse. În lipsa unei tradiții puternice a limbii găgăuze scrise, inclusiv literatura religioasă era accesibilă aproape exclusiv în limba rusă.

Boțan consideră că autoritățile de la Chișinău ar trebui să-și concentreze eforturile asupra dezvoltării culturii și limbii găgăuze, exact așa cum prevedea legea adoptată în 1994. În același timp, statul ar trebui să promoveze în autonomie modele europene de dezvoltare și o politică informațională adaptată comunității găgăuze.

Analistul atrage atenția și asupra influenței politice exercitate în ultimii ani prin intermediul lui Ilan Șor, care este acuzat că a exportat în regiune modele politice corupte controlate din Rusia.

Implicarea Moscovei în alegeri: de la presiuni economice la cumpărarea voturilor

Igor Boțan identifică mai multe etape ale influenței ruse asupra proceselor electorale din R. Moldova, încercând totodată să explice de ce am ieșit atât de săraci din urss și de ce am sărăcit mai tare pe parcursul Independenței. Potrivit lui Igor Boțan, acest lucru s-a întâmplat pentru că cineva s-a folosit de caznaua partidului, în timp ce alții au luptat în stradă pentru revenirea la valorile identitare. Adică în timp ce unii cetățeni scandau „limbă, alfabet, tricolor”, alții începeau să-și facă business. „E o chestiune și o problemă foarte interesantă, or, cei care pledau pentru limbă, alfabet, renaștere națională erau în special intelectuali de la orașe și de la sate – profesori, ingineri, doctori. Deci, erau oameni culți. Trebuie să înțelegem cu toții că aceste mișcări care s-au întrunit, într-un final, în mișcarea de renaștere națională sunt, de asemenea, produsul urss. Aș aminti aici de conferința a19-a a Partidului Comunist din iunie-iulie 1988, când a fost adoptată rezoluția privind democratizarea societății sovietice și a fost permis pluripartidismul, care se dezvolta în forma organizațiilor obștești, cum a fost Frontul Popular, Interfrontul, Cenaclul «Mateevici»… Aceste structuri au pregătit terenul pentru renașterea națională, în care intelectualii au fost forța motrică”, punctează analistul politic.

A mai existat o problemă – transparența în privința averii Partidului Comunist al urss. „Acel partid avea 20 de milioane de membri care plăteau cotizații lunar, avea activitate intensă editorială, mijloace de propagandă, avea complexe turistice, clădiri, alte bunuri, sanatorii. Toată bogăția imobiliară a Partidului Comuniștilor a fost privatizată de Rusia. Tot ce era în R. Moldova i-a revenit statului moldovenesc, dar banii partidului au fost luați sub control de către serviciile secrete, iar imediat după destrămarea uniunii sovietice, a fost lansată ideea „Russkii Mir”, care mai târziu a fost preluată de către președintele Vladimir Putin și a fost transformată în ideologie de refacere a imperiului sovietic”, explică Igor Boțan.

Alegerile parlamentare din 2005

Potrivit lui Boțan, anul 2005 a marcat începutul implicării directe și vizibile a Federației Ruse în alegerile din R. Moldova. Cu doar câteva săptămâni înaintea scrutinului, Duma de Stat a adoptat o rezoluție prin care solicita introducerea unor restricții comerciale împotriva R. Moldova și revizuirea contractelor de furnizare a gazelor.

Analistul amintește și despre descoperirea unor echipe venite din Rusia, despre acuzațiile  privind finanțarea liderilor de opinie și despre expulzarea unor persoane implicate în activități de supraveghere și monitorizare. „A fost o lovitură foarte dureroasă pentru R. Moldova. Ne mai amintim cu toții de desantul pe care Federația Rusă l-a trimis aici, cu bani pentru coruperea liderilor de opinie, cu aparataj, computere, cu echipamente de filaj. Apropo, chiar și președintele Voronin a fost filat de către o echipă din Federația Rusă, care a fost reținută și expulzată ulterior”, spune Boțan.

Evenimentele din 7 aprilie 2009

Boțan afirmă că există numeroase indicii privind implicarea Federației Ruse în protestele din 7 aprilie 2009. El îl menționează pe scriitorul și activistul Eduard Baghirov, considerat apropiat de Vladimir Putin, care a și fost prezent în Moldova în acea perioadă. Analistul critică și poziția fostului președinte Vladimir Voronin, care a acuzat România de implicare în proteste, deși autoritățile R. Moldova nu au prezentat concluzii clare ale investigațiilor parlamentare. „Este foarte important ce s-a întâmplat după aceste alegeri, pentru că majoritatea comunistă, căreia nu-i ajungea doar votul de aur, a instituit o comisie parlamentară în frunte cu Vladimir Țurcan, care ulterior a devenit președinte și membru al Curții Constituționale, care trebuia să investigheze cauzele evenimentelor din 7 aprilie. Niciodată nimeni nu a auzit cu ce s-a terminat acea investigație. Totul s-a terminat cu un film propagandistic, făcut de Starîș, în care, chipurile, România ar fi fost vinovată de evenimentele din 7 aprilie. Dar nimeni nu s-a întrebat, care ar fi fost interesul României să destabilizeze R. Moldova? Ce trebuia să facă România cu o R. Moldova destabilizată?” analizează Igor Boțan.

Alegerile parlamentare din 2014

Boțan consideră că alegerile din 2014 au reprezentat unul dintre cele mai evidente exemple de susținere politică oferită de Moscova. Vladimir Putin a apărut pe afișe electorale alături de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, iar imaginea sa a fost folosită pe scară largă în campania electorală. Analistul susține că această strategie a contribuit la reducerea semnificativă a sprijinului electoral pentru Partidul Comuniștilor.

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2015

Igor Boțan descrie campania pentru alegerea bașcanului Găgăuziei drept un exemplu clar de implicare directă a Federației Ruse. El afirmă că Irina Vlah a beneficiat de sprijinul unor politicieni ruși, al unor deputați din Duma de Stat și al unor artiști din Federația Rusă.

Analistul amintește că inclusiv Vladimir Voronin a criticat atunci propaganda politică transmisă prin intermediul posturilor de televiziune rusești.

Potrivit lui Boțan, după 2019, influența Moscovei s-a manifestat prin alte mecanisme, necunoscute anterior. El amintește deplasările la Moscova ale deputaților socialiști și discuțiile privind federalizarea R. Moldova.

„Începând cu 2023, modelul de influență s-a schimbat radical, odată cu consolidarea rețelei politice create de Ilan Șor. Succesul electoral al acestei rețele la alegerile locale a demonstrat eficiența noului model, bazat pe organizarea unor structuri teritoriale extinse și pe mobilizarea directă a alegătorilor.”

Boțan amintește că în 2024, Fundația „Eurasia” (Evrazia) ar fi alocat 250 de milioane de dolari pentru activități asociate rețelei lui Ilan Șor, sumă pe care o consideră instrument de influență și destabilizare a R. Moldova.

CSI: o structură controlată de Moscova

Cu referire la ieșirea din CSI, Boțan constată că, pe parcursul a 35 de ani care au trecut de la instituirea CSI, s-a demonstrat că aceasta nu este decât o structură pe care Federația Rusă o utilizează pentru a-și reface imperiul. „Acest lucru poate fi dovedit dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Deci, formarea CSI-ului paralel, așa-zisul CSI-2, din structuri separatiste controlate de Rusia: Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea, Transnistria și așa mai departe. Toate aceste structuri au fost, cumva, constituite într-un CSI paralel și era evident pentru ce scopuri. De asemenea, s-a dovedit că în cadrul CSI acordurile semnate nu funcționează. Ca să vă dau un exemplu, acordul de liber schimb, care a fost resemnat în 2011, a fost ignorat de Federația Rusă. Iar odată cu descreșterea comerțului cu Federația Rusă (acum a ajuns acest nivel la 3 %), autoritățile R. Moldova au decis să părăsească această structură, mai cu seama că a început războiul din Federația Rusă împotriva Ucrainei și a devenit clar care sunt intențiile strategice ale Federației Ruse. R. Moldova, în aprilie 2026, a adoptat decizia, Parlamentul a votat această decizie și urmează să treacă 12 luni, adică în primăvara anului viitor vom ieși completamente din această structură”, spune Boțan.

Concluzii: Transnistria, Găgăuzia și intervențiile în alegeri – instrumentele principale de influență ale Rusiei

În viziunea analistului politic, influența Federației Ruse asupra situației din R. Moldova a evoluat de la controlul economic și energetic din anii ’90 la intervențiile directe în procesele electorale și la utilizarea unor rețele politice și financiare în ultimii ani.

Potrivit analistului politic Igor Boțan, Transnistria, Găgăuzia și intervențiile în alegeri reprezintă trei dintre principalele instrumente prin care Moscova a încercat să-și mențină influența asupra R. Moldova după destrămarea uniunii sovietice.