Profil de integritate: Igor Dodon. Fost președinte, consiliat de la Moscova
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate în perioada 1-24 septembrie 2025, pe pagina web Moldova Curată. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (Link) și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.
Informații generale
Igor Dodon (50 de ani) este președintele Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). A fost ales în această funcție la Congresul din 23 martie 2024. A mai fost președinte al PSRM în perioada 2011-2016, 2020-2021, iar între 2023 și 2024 a fost secretar executiv al formațiunii.
Este absolvent al Facultății de Economie a Universității Agrare de Stat. Și-a continuat studiile la Academia de Studii Economice din Moldova, apoi la Institutul Naţional de Management, în urma cărora a obținut titlul de doctor în ştiinţe economice.
Și-a început activitatea de muncă în 2001 în calitate de preşedinte al Societății pe Acțiuni „Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei”, fiind membru al Consiliului de directori. Până în 2005 a deținut funcțiile de președinte al SRL „Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei”, membru al Comitetului de bursă, precum și de membru al Consiliului de experţi de pe lângă Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
Integritatea în activitatea politică
Ministru în guvernul comunist. Igor Dodon a intrat în politica mare în 2005, fiind numit, mai întâi, viceministru al Economiei. Peste un an, Dodon a obținut funcția de ministru al Economiei și Comerțului în Guvernul Tarlev, funcţie pe care şi-a păstrat-o în Guvernul Greceanîi, până în 2009, când comuniştii plecau de la guvernare. Între 2009 și 2011 a fost deputat pe listele Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM). În noiembrie 2011, Dodon a părăsit partidul şi fracţiunea parlamentară a PCRM şi a aderat la PSRM, al cărui președinte a fost ales o lună mai târziu. Dodon a preluat partidul de la Veronica Abramciuc și Valentin Krâlov, care l-au acuzat ulterior de „atac de tip raider” asupra formațiunii. Acuzațiile au atras o acțiune în justiție pentru defăimare, depusă de Igor Dodon, care însă a fost respinsă de instanțe.
Un litigiu similar Igor Dodon a avut și cu un membru al Federaţiei de Şah, al cărei președinte a devenit tot în 2011. Anatolie Băț a contestat în instanţă rezultatele conferinţei din 23 octombrie 2011, când Igor Dodon a fost ales conducător, susținând că înainte de conferinţă, 91 de persoane au devenit membri ai Federaţiei, contrar statutului. În iunie 2017, când Igor Dodon era deja președinte al țării, Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea lui Anatolie Băț.
Devenit președinte socialist, dar ajutat de democrați. În 2016, Igor Dodon a devenit președintele R. Moldova, fiind ales după turul doi de scrutin într-o competiție cu Maia Sandu. Ulterior, mai mulți reprezentanți ai Partidului Democrat din Moldova, controlat în 2016 de oligarhul Vladimir Plahotniuc, printre care Pavel Filip și Andrian Candu, au declarat că formațiunea l-a ajutat pe candidatul socialist Igor Dodon să câștige alegerile prezidențiale din 2016. „Au fost indicații din secretariatul partidului”, a spus Pavel Filip în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8 din noiembrie 2020.
„Igor Nikolaevici Dodon a mulțumit și echipei Partidului Democrat și echipei domnului Plahotniuc, că a fost ajutat să câștige în 2016. Eu nu am probe, dar cunosc informație că în acea noapte, de după alegeri, Igor Nikolaevici Dodon, împreună cu prima doamnă, doamna Galina, chiar l-au vizitat personal pe domnul Plahotniuc și l-au mulțumit că Igor Nikolaevici devine președinte Republicii Moldova, acum patru ani”, spunea Candu, tot în noiembrie 2020. Totodată, Andrian Candu spunea că ar putea publica și probe și îl provoca pe Dodon să recunoască public aceste lucruri.
„Desigur că nu e adevărat. După alegeri, era seara și noi cu soția mergem repede acasă la copii, unde să mai mergem”, declara Igor Dodon la emisiunea Politica de la TV8. Dodon spunea că nu se teme că ar putea apărea dovezi și punea acuzațiile pe seama unor atacuri politice.
În 2016, jurnaliștii de la Rise Moldova au scris că Igor Dodon a călătorit în anul 2020 cu un avion privat spre Moscova, ce aparținea oligarhului Plahotniuc.
Partidul a primit bani de la o firmă din Bahamas, cu conexiuni în Federația Rusă. De asemenea, în septembrie 2016, înainte de alegerile prezidențiale câștigate de Igor Dodon, RISE Moldova a publicat o investigație în care a arătat, cu documente, că firma „Exclusiv Media” SRL, gestionată de deputatul socialist Corneliu Furculiță, consătean cu Dodon, a primit un împrumut de 30 de milioane de lei de la o firmă offshore din Bahamas, ale cărei conexiuni ar fi dus în Federația Rusă. Ulterior, în baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns la sponsorii PSRM, unii dintre ei deputați, au arătat jurnaliștii de la RISE Moldova. „Este un împrumut contractat și înregistrat la Banca Națională. Ne-am încadrat în limita prevederilor legale. Sunt investiții pe care le-am utilizat pentru dezvoltarea postului de televiziune NTV Moldova. Dacă stai să te gândești cum unii scot banii din țară, noi am adus investiții în țară. Nu văd nicio problemă”, declara atunci pentru RISE deputatul Petru Burduja, persoană care a scos din bancă, din acel împrumut, în numerar, 20 de milioane de lei. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.
„În prezent, Procuratura Anticorupție desfășoară urmărirea penală într-o cauză penală pornită în temeiul art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, la care au fost conexate ulterior mai multe alte cauze penale. În cadrul acestor investigații sunt examinate inclusiv acțiunile companiei menționate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor. Cauza penală este încă la faza de urmărire penală din motivul complexității și necesității administrării unui număr extins de probe”, se arată într-un răspuns al Procuraturii Anticorupție oferit în august 2025.
La alegerile parlamentare din anul 2014, pe listele de donatori pentru PSRM, condus de Igor Dodon, figurau persoane care ar fi donat sute de mii de lei, dar în realitate ele nu avuseseră venituri atât de mari. Situația s-a repetat și în campania electorală din 2020, când pe lista grupului de inițiativă al candidatului Igor Dodon figurau persoane cu venituri extrem de mici, dar care ar fi donat câte 4-5 mii de lei. Unii dintre ei au refuzat să răspundă la întrebarea de unde au avut bani să doneze, iar alții au spus că îi mai ajută părinții sau au lucrat peste hotare.
În perioada 2016-2020, în calitate de șef de stat, Igor Dodon a făcut vizite frecvente la Moscova și a promovat deschis o politică pro-rusă, pledând pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. A fost suspendat din funcție temporar în repetate rânduri de către Parlament, după ce a refuzat să promulge unele legi.
În perioada mandatului său de președinte, Igor Dodon a avut peste 500 de întâlniri cu lideri de state, ambasadori, diplomaţi și oficiali străini, dar a acordat prioritate partenerilor din Est, preponderent Federației Ruse. În cei patru ani de mandat niciunul din preşedinţii celor două state vecine, România și Ucraina, nu au vizitat R. Moldova şi nici Dodon n-a fost invitat la Bucureşti sau Kiev. A avut o singură întrevedere, în cadrul participării la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2019, cu omologul său român. La capitolul întrevederi cu șefii altor state, lider este Vladimir Putin, președintele F. Ruse, cu care Igor Dodon s-a văzut de cel puțin 14 ori, fiind urmat de liderul Republicii Belarus, Aleksandr Lukashenko, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și cel al Turciei – Recep Tayyip Erdogan.
În 2020, în cursa electorală pentru un nou mandat de președinte, oficial, Igor Dodon a fost candidat independent, dar s-a bucurat, în continuare, de susținerea PSRM. A ajuns, la fel ca în 2016, în turul doi, împreună cu Maia Sandu, dar a pierdut alegerile cu o diferență de peste 15% din voturi.
A atacat moldovenii din diaspora, spunând că ar fi un „electorat paralel”. „După mobilizarea masivă a cetățenilor din diaspora, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, Dodon a menționat că „diaspora reprezintă un electorat paralel cu cel al Republicii Moldova, iar acest electorat are propria viziune și propria preferință politică și în mare parte aceste preferințe ale diasporei se află în disonantă cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova”, spunea Dodon în noiembrie 2020, după anunțarea rezultatelor primului tur de scrutin în care era învins de Maia Sandu. Asemenea atacuri s-au repetat în 2021 și în 2024.
După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Igor Dodon a revenit în funcția de deputat, după alegerile anticipate din 11 iulie 2021 pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, care au format un bloc pentru parlamentare. În luna octombrie 2021 și-a depus depune mandatul de deputat pentru că nu se „vede în acest parlament”. El a precizat că astfel renunță și la imunitatea parlamentară: „Nu mă ascund de imunitate. Nu am de ce să mă tem de voi. Vreți să începeți dosare politice, începeți, o să vedem la cine e mai tare caracterul”, declara Dodon.
Fostul președinte preciza că va rămâne activ în politică și se va concentra pe relațiile bilaterale cu Rusia, preluând conducerea unei noi organizații: Uniunea Oamenilor de Afaceri din Federația Rusă, cu sediul la Chișinău, înființată în iunie 2021 la Chișinău. În 2023 a revenit la conducerea PSRM în calitate de secretar executiv, iar în martie 2024 a fost ales, din nou, președinte al PSRM. Nu a participat la alegerile prezidențiale din 2024, dar partidul său l-a susținut pe Alexandr Stoianoglo, fost deputat PDM și fost procuror general. La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Igor Dodon este primul pe lista candidaților la funcția de deputat a Blocului Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.
Promotor de falsuri. Igor Dodon a fost, în ultimii ani, un promotor fidel al falsurilor propagandei ruse. Portalul Stopfals.md scrie că Igor Dodon este printre cei mai activi politicieni din R. Moldova în materie de răspândire falsuri și manipulări, inclusiv în domeniile de securitate și apărare.
Pe parcursul anului 2024, Dodon a promovat narațiunile false despre așa-zisa militarizare și înarmare a Republicii Moldova, dezinformând și despre decizia Guvernului moldovean de suspendare a acţiunii Tratatului privind Forțele Armate Convenționale în Europa (FACE). În iunie 2024, politicianul a mințit și despre banii pe care R. Moldova îi alocă pentru armament.
La începutul lui 2024, el a afirmat că R. Moldova a cumpărat dintr-un credit un radar „second hand” și că aparatul, despre care afirma că a fost achiziționat „nu se știe de unde”, este inutil pentru necesitățile țării. Afirmațiile sunt false, iar radarul achiziționat este nou, de ultimă generație, și a fost procurat de la o companie franceză, din surse bugetare.
În aprilie 2023, Dodon a mințit că R. Moldova și-a crescut de patru ori bugetul destinat apărării. În realitate, bugetul destinat armatei a crescut cu circa 68% pentru anul 2023, iar banii sunt destinați în special salarizării și creării de condiții optime pentru militari, și mai puțin pentru înarmare, așa cum susține Dodon. Iar la sfârșitul anului 2022, socialistul declarase că SUA a ordonat actualei conduceri a R. Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament. Portalul Stopfals.md a dezmințit și acest fals.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Salariat al Universității Corporative a Sberbank din Rusia. În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova, Igor Dodon indică două bunuri: o casă de locuit cumpărată în 2013 cu suprafața de 422 de metri pătrați și un automobil care aparține companiei „Exclusiv Media”, Mercedes Benz, fabricat în 2020 și utilizat de familie din 2022. Totodată, el a indicat veniturile obținute de soția sa, Galina, de la compania „Exclusiv Media” și de la Fabrica de Odihnă „Sadovo”. Declarația este similară cu declarația anuală, depusă de Dodon în martie 2025, în calitate de președinte al PSRM, unde politicianul a indicat aceleași bunuri.
Dodon a mai inclus faptul că, în 2024, a primit salariu de la PSRM (240 de mii de lei anual) și 5,6 milioane de ruble, echivalentul a circa 1,2 milioane de lei de la Universitatea Corporativă a Sberbank, Federația Rusă. Fostul președinte a anunțat anterior că are o lecție în fiecare lună la Centrul Universitar al băncii.
Și în august 2025 Dodon, după ce a fost surprins că se întorcea de la Moscova le-a spus jurnaliștilor că a fost în capitala Rusiei „aşa cum de obicei, în fiecare lună, am o lecţie la Sberbank”.
Nu este pentru prima dată când Dodon a fost remunerat din Rusia. Jurnaliștii de la Rise Moldova au scris în 2022 că, deși atunci când era în funcția de șef al statului, Igor Dodon și partidul său afirmau că asociațiile obștești susținute financiar din exterior reprezintă o amenințare la adresa țării, la sfârșitul anului 2021, după ce Igor Dodon a pierdut întreținerea contribuabililor moldoveni, el însuși a trecut la „întreținerea” unei asociații obștești din afară – finanțate de oameni de afaceri apropiați Kremlinului. Mutarea a venit și cu o remunerație de zece ori mai mare decât cea pe care a avut-o în perioada în care a fost președinte de țară. Mai exact, 202 mii de lei pe lună, cuantum pe care el însuși și l-a aprobat. Banii au provenit inclusiv de la oameni de afaceri apropiați Kremlinului, scriau jurnaliștii.
Casă cu 3 niveluri la Chișinău și bază de odihnă la Sadova. În mai 2011, ZdG scria că Igor Dodon, care candida atunci la funcţia de primar al Chişinăului, era văzut de vecinii de pe str. Xenopol din sect. Buiucani, aproape zilnic, intrând în curtea unei case cu 3 niveluri, care era aproape gata pentru a fi dată în exploatare. Igor Dodon a negat că ar locui sau că ar intenţiona să treacă în acea casă.
Peste doi ani, în 2013, el şi-a oficializat achiziţia, înregistrând acea casă la Cadastru, deşi anterior spunea că nu are nicio legătură cu ea. Tranzacţia a avut loc, oficial, pe 29 iulie 2013, zi în care Dodon a luat un credit de 1,477 milioane de lei de la Victoriabank, cu o rată a dobânzii de doar 8%, sub media de piaţă, care era în jur de 12%.
Igor Dodon a avut o abordare similară și în 2016. Atunci, ZdG scria despre interesele apropiaților lui Igor Dodon la baza de odihnă „Sadovo” din Sadova, localitatea lui de baștină. Proprietatea a fost cumpărată, în iulie 2015, de o companie înregistrată în Marea Britanie cu doar o lună mai devreme, „Chester Business” LP. Mai exact, compania britanică a preluat „Baza de Odihnă Sadovo” SRL, care deținea întreaga proprietate, iar Mihail Porubin, un apropiat al președintelui Dodon, a fost instalat în funcția de administrator.
În ajunul alegerilor prezidențiale din 2016, lucrările de renovare a bazei de odihnă erau în plină desfășurare. ZdG a scris atunci că cel care le gestiona era Ghenadie Merineanu, cumnatul președintelui. Dodon însă nega că proprietatea îi aparține. „Nu este a mea și vă rog să nu repartizați minciuni… La baza de odihnă este un investitor din Rusia, care a decis să o cumpere după ce cineva voia să o vândă vreun an-doi în urmă… Eu nu am nicio legătură cu tabăra de odihnă din Sadova”, declara Dodon în 2016.
În 2021, familia Dodon a devenit, oficial, proprietara bazei de odihnă „Sadovo”. Tranzacția a fost oficializată în octombrie 2021, perioadă în care Dodon anunța că renunță la mandatul de deputat și la aproape cinci ani de când ZdG demonstra faptul că baza de odihnă fusese preluată de oameni apropiați lui Igor Dodon. Atunci, firma „Agrofactory” SRL, fondată de fratele său, Alexandru Dodon, prelua compania „Baza de Odihnă Sadovo” SRL, cea care deține baza de agrement din satul Sadova. Cu cinci luni mai devreme, în mai 2021, și terenul de 11 hectare al bazei de odihnă fusese cumpărat de firma lui Alexandru Dodon. Fratele lui Igor Dodon a avut afaceri și împreună cu Igor Chaika, fiul fostului procuror general al Rusiei.
Bunuri de lux și vacanță în Maldive. Investigații jurnalistice publicate de-a lungul timpului au arătat că, inclusiv în perioada în care Igor Dodon deținea funcția de președinte, membri ai familiei sale sau ai cercului de prieteni au cumpărat bunuri de lux sau au gestionat afaceri. Inclusiv mama lui Igor Dodon a avut, anterior, pe numele său, înregistrate peste 100 de terenuri agricole în Sadova.
În ianuarie 2020 Ziarul de Gardă a publicat un articol în care a arătat că, deși a lucrat numai la stat, Igor Dodon și familia sa s-au odihnit în zone exotice ca Maldive, Seychelles, sau Dubai. Președintele a acționat în judecată ZdG pentru lezarea onoarei și demnității, dar cererea a fost scoasă de pe rol în octombrie 2021.
În decembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că inspectorii de integritate au constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Igor Dodon. Potrivit ANI, inspectorii de integritate au constatat „existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat în sumă de 1,175 457, 16 lei pentru anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 23.12.2016 – 19.02.2020 de către Igor Dodon, ex-președinte al R. Moldova și membrii familiei sale”.
Actul de constatare a fost transmis instanței de judecată, pentru a dispune încasarea în folosul statului a valorii averii nejustificate sau a confiscării acesteia. Potrivit actului de constatare al ANI, Igor Dodon a fost decăzut din dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența averii nejustificate.
Igor Dodon a contestat actul ANI în instanța de judecată, în august 2025 dosarul fiind pe rol la Curtea de Apel Centru, iar următoarea ședință este programată pentru 22 septembrie 2025. În luna iulie, CSJ a respins recursul avocatului lui Dodon privind atragerea Președinției în procesul cu ANI.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Sacoșa de la Plahotniuc. În aprilie 2009 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul CNA, a constatat, în urma unui control, că Igor Dodon ar fi primit neregulamentar, în anul 2006, 72 657 de lei salariu de la Institutul de Economie al Academiei de Științe, pentru activitate științifică pe care în realitate nu a prestat-o. Atunci Igor Dodon era ministru al Economiei. Și alți angajați ai Ministerului primiseră astfel de remunerări. În urma controlului, Igor Dodon și câțiva dintre angajați, au restituit banii. Subiectul a fost reflectat în ziarul „Timpul de dimineață”.
La 18 mai 2020, deputatul ales pe lista Blocului ACUM, Iurie Reniță, a publicat un video în care se vede cum fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la o întâlnire privată, îi dă lui Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova, o pungă de plastic, în care Reniță a spus că erau bani. Igor Dodon a comentat că este o „răzbunare oligarhică”, dar nu a răspuns niciodată la întrebarea „Ce era în pungă?”, deși a fost întrebat de multe ori de către jurnaliști.
Inițial, în luna iunie 2020, Procuratura Generală a anunțat că nu va fi pornită o cauză penală pe faptele din video, deoarece acestea „nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”. Ulterior însă, a fost pornită o cauză penală.
La 9 iulie 2020, Igor Dodon, în calitate de președinte, a mers la Comrat, unde o parte a orașului a fost inundată, și a împărțit 240 de mii de lei, bani cash, familiilor sinistrate. Întrebat din ce fonduri a luat acei bani, președintele a răspuns că este „un gest de binefacere din partea mai multor persoane de bună-credință care au răspuns la apelul șefului statului de a veni în ajutorul acestor persoane”. Cu toate acestea, nu există nici o dovadă că Președinția a organizat vreo campanie de strângere de fonduri. Gestul a fost calificat de unii experți anticorupție drept unul netransparent și abuziv. Un deputat a sesizat Centrul Național Anticorupție, cerând să verifice dacă acțiunea se încadrează în limitele Codului penal, art. 181 prim, „coruperea alegătorilor”. CNA a respins sesizarea.
În luna septembrie 2020 Igor Dodon a scandalizat opinia publică prin faptul că i-a acordat omului de afaceri Mihail Aizin, care, potrivit portalului Anticorupție.md, a fost lider al unei grupări criminale în anii ’90, ordinul „Gloria Muncii”. Solicitat de Newsmaker.md, Serviciul de presă al Președinției a anunțat că Igor Dodon „nu cunoaște toate persoanele recomandate” pentru decorare și „se va informa în privința acestui caz separat”. Însuși Aizin a recunoscut că a avut deschise pe numele său mai multe dosare penale, dar că acestea ar fi fost „abuzuri ale poliției” și că informațiile critice despre decorarea sa îi lezează onoarea, pe care o va apăra în instanță. Aizin a decedat la scurt timp după ce a fost decorat.
Consiliat de la Moscova. În campania electorală pentru prezidențialele din 2020, la care candida și Igor Dodon, care atunci era președinte, jurnaliștii de la Rise Moldova au scris că au analizat un telefon mobil care ar fi fost folosit de Igor Dodon și au descoperit că acesta „avea conexiuni strânse cu securitatea de la Moscova”. Stafful PSRM a calificat atunci investigația drept falsuri care „ar avea în spate interesele electorale ale unor anumiți contracandidați ai președintelui”.
Cazier judiciar
Urmărit penal în dosarul „Sacoșa/Kuliok”. Igor Dodon este singurul președinte al R. Moldova care a ajuns pe banca acuzaților. În 2025, în instanțele de judecată există trei dosare în care Dodon este acuzat de mai multe infracțiuni.
Pe 18 mai 2022, Procuratura Generală a dispus inițierea urmăririi penale în așa numitul dosar „Kuliok”, după ce, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, primea o pungă neagră de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în timpul unei discuții dintre cei trei, filmată.
Pe 24 mai 2022, oamenii legii au efectuat percheziții acasă la Igor Dodon. El a fost acuzat atunci de corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și finanțarea unui partid politic de către o organizație criminală.
După perchezițiile care au durat circa 12 ore, Igor Dodon a fost reținut pentru 72 de ore și a fost plasat în izolatorul Centrului Național Anticorupție. Deși procurorii au cerut în instanță ca el să fie arestat, pe 26 mai 2022, judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu, acolo unde s-a aflat până pe 20 noiembrie 2022. Ulterior, Dodon a fost eliberat sub control judiciar, iar în septembrie 2023 i-a fost anulată și interdicția de a părăsi țara. Dosarul penal a fost trimis în instanța de judecată în octombrie 2022. În august 2025, dosarul „Kuliok” se află în examinare la CSJ, ultimele ședințe programate, din 27 și 30 iunie fiind amânate, conform informațiilor de pe portalul CSJ. În același dosar a fost reținut, în mai 2022, și Petru Merineanu, cumnatul lui Igor Dodon, eliberat și el ulterior din arest.
Procuratura Anticorupție a informat în luna februarie 2025 că a finalizat prezentarea probelor în acest dosar, Dodon fiind învinuit că, „urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600.000 până la 1.000.000 dolari SUA. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid”.
La 20 august 2025, în cadrul emisiunii „Novaia nedelia” de la TV8, Vladimir Voronin, președintele PCRM, formațiune care este într-un bloc electoral cu PSRM, a declarat că în punga neagră pe care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, a primit-o de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov s-ar fi aflat 860 000 de euro
Moderator: Cum credeți, ce era în punga neagră a lui Plahotniuc?
Voronin: 860 000 de euro.
Moderator: Știți suma concretă?
Voronin: Da.
Moderator: Pe care Plahotniuc i-a transmis-o lui Dodon?
Voronin: Da. Plahotniuc se revolta, cine a luat celelalte 140 000.
Moderator: Unde se revolta? Nu am văzut niciun mesaj…
Voronin: Printre ai săi.
Moderator: (…) Se revolta printre ai săi că la socialiști au ajuns mai puțini bani?
Voronin: Da. El încă spunea: «Știu sigur că am pus acolo un milion.»
Moderator: 860 000 de euro este mult, spuneau despre 500 000.
Voronin: Mie așa Plahotniuc personal mi-a zis. Ce vrei?
Moderator: Sunteți gata să dați mărturii în judecată?
Voronin: Am făcut-o deja, nu la judecată, dar procurorilor anticorupție.
Într-o reacție la aceste declarații, Igor Dodon a acuzat guvernarea. „Guvernarea este speriată și merge la diferite provocări. Ieri a fost o provocare din partea Guvernării, la un canal de televiziune al Guvernării, pentru a încerca să creeze disensiuni în interiorul blocului. Poziția noastră este următoarea, noi în interiorul blocului o să avem discuții și o să ne clarificăm. Vă asigurăm că blocul va rezista. (…) Eu cred că acel interviu a fost organizat, s-a jucat pe unele emoții ale domnului Voronin, poate bătrânețea, nu vreau să dau aprecieri, noi o să le discutăm și o să mergem împreună mai departe”, a spus Igor Dodon jurnaliștilor.
Investigat penal pentru acțiuni din 2008. Alte două dosare penale pe numele lui Igor Dodon, comasate, se află în examinare la Judecătoria Chișinău. Într-un dosar, Dodon este inculpat pentru acțiunile sale din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei și Comerțului.
Dodon este învinuit că „în perioada lunii mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul general al SA „Energocom” cu o companie străină din Ungaria, a unui contract privind procurarea energiei electrice pentru R. Moldova, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 – iunie 2009, contrar prevederilor legale ce viza la acel moment activitatea autorității publice centrale de administrare a energeticii în persoana Ministerului Economiei și Comerțului și în special atribuțiile funcționale al Ministrului Economiei și Comerțului. Concomitent, aceste acțiuni au dus la majorarea tarifelor la energia electrică, afectând drepturilor consumatorilor finali, cetățeni ai R. Moldova”, anunța PG.
Acest dosar se examinează împreună cu o altă cauză penală intentată în ianuarie 2023 în care Dodon este inculpat pentru confecționarea, deținerea și folosirea de către două sau mai multe persoane a unui document oficial fals, care acordă drepturi.
„În cadrul investigațiilor efectuate de către procurori, a fost stabilit că ex-Președintele R. Moldova, în privința căruia era aplicată măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi țara” într-o cauză penală examinată de Curtea Supremă de Justiție, a prezentat instanței documentul oficial fals și, în temeiul acestuia, a solicitat permisiunea pentru plecare în România, sub pretextul de a efectua un tratament post-COVID fiului său minor.
Același document fals, a fost folosit și de către soția ex-Președintelui Republicii Moldova, în privința căreia este aplicată o măsură preventivă similară într-un dosar cercetat de către procurori. Astfel, soția ex-președintelui, prin intermediul avocaților, a prezentat documentul medical fals Procuraturii Anticorupție, solicitând încuviințarea de a părăsi teritoriul Republicii Moldova și de a merge în România, invocând același scop”, anunța Procuratura Anticorupție în luna martie 2023, când a trimis dosarul în judecată.
Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, ședințele pe acest dosar din luna iunie 2025 au fost contramandate, iar următoarele ședințe au fost programate pentru 15 și 29 septembrie 2025.
Igor Dodon a declarat anterior că toate dosarele penale intentate împotriva sa sunt un „dezmăț juridic”, și a învinuit guvernarea și pe președinta Maia Sandu că s-ar afla în spatele intentării acestora, acuzații respinse de șefa statului și PAS.
Acest profil este realizat în cadrul unui proiect implementat de Asociația Presei Independente (API).
