Găgăuzia, fără alegeri și fără bașcan: cum a ajuns autonomia într-un blocaj instituțional total și ce soluții există

Autonomia Găgăuză se află într-o criză instituțională de peste jumătate de an: Adunarea Populară are mandatul expirat, datele stabilite pentru alegerea  legislativului local au fost anulate de mai multe ori de instanțele judecătorești, organul electoral al regiunii nu este funcțional, iar după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul trebuie organizate și alegeri pentru funcția de bașcan. Experții consultați de Ziarul de Gardă spun că problema nu ține doar de data alegerilor, ci și de cine are dreptul legal să le organizeze în contextul în care la Comrat pare să nu existe voință politică pentru deblocarea situației.

De ce nu se organizează alegerile pentru Adunarea Populară

Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), organul legislativ al autonomiei, care adoptă acte normative locale, aprobă decizii importante pentru regiune și are un rol-cheie în organizarea alegerilor, a expirat în noiembrie 2025. În mod normal, după expirarea mandatului trebuiau organizate alegeri pentru alegerea unei noi componențe. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Blocajul a pornit de la instituirea organului electoral al autonomiei. În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat organul electoral permanent al Găgăuziei, invocând costurile de întreținere. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.

Între timp, au apărut alte dispute: cum trebuie să se numească organul electoral, cine desemnează membrii, ce verificări trebuie să treacă aceștia și cum trebuie armonizată legislația electorală regională cu cea națională.

O dispută tehnică a devenit un blocaj politic

În decembrie 2025, Adunarea Populară a adoptat o serie de hotărâri cu privire la completarea autorității electorale locale ce are statut permanent cu noi membri. Pentru că în deciziile Adunării a fost folosită sintagma „Comisie Electorală Centrală” în loc de „Consiliul Electoral Central”, așa cum prevede noul Cod Electoral al R. Moldova, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat hotărârile APG în instanță. Astfel, două date stabilite pentru scrutin – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată. În paralel, deputații de la Comrat nu au reușit să voteze un document de compromis care ar fi putut debloca procesul electoral.

Jurnalist din Comrat: „Nu este o criză instituțională, ci una constituțională”

Mihail Sirkeli, jurnalist din Găgăuzia și fondator al portalului „Nokta”, consideră că problema actuală depășește cadrul unei simple dispute electorale și reprezintă un conflict mai vechi între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău privind regulile după care trebuie organizate alegerile în autonomie.

Potrivit lui, până la adoptarea noului Cod Electoral al R. Moldova, autoritățile găgăuze au exercitat de facto competențe extinse în domeniul electoral fără ca acestea să fie clar prevăzute în legislație. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Electoral, Chișinăul a recunoscut dreptul autonomiei de a reglementa anumite aspecte electorale, însă a cerut ca regulile generale să fie armonizate cu legislația națională.

„Noi avem nu o criză instituțională, noi avem o criză constituțională în relația Chișinău –  Comrat. Deja a treia criză constituțională. Există o anumită ordine constituțională și Comratul nu vrea să se supună”, consideră Sirkeli.

Jurnalistul susține că Găgăuzia a avut la dispoziție aproape un an pentru a-și ajusta legislația electorală la noul Cod Electoral, însă nu a făcut acest lucru înainte de expirarea mandatului Adunării Populare.

Nata Cebotari: „Pentru mulți locuitori, aceasta este înainte de toate o criză a perspectivelor”

Jurnalista din Găgăuzia Nata Cebotari consideră că actuala criză nu este percepută uniform în societatea găgăuză și că efectele ei depășesc cu mult sfera politică.

„Pentru un locuitor obișnuit al Găgăuziei care urmărește viața politică, aceasta este în primul rând o criză a oportunităților, a dezvoltării și a perspectivelor regiunii, și abia apoi o criză politică”, afirmă jurnalista.

Potrivit acesteia, pentru majoritatea locuitorilor contează mai puțin confruntarea dintre Comrat și Chișinău și mai mult efectele ei concrete asupra vieții de zi cu zi.

„Pentru majoritatea locuitorilor, problema principală nu este confruntarea politică în sine, ci consecințele ei: inactivitatea Comitetului Executiv controlat de gruparea Șor, lipsa de responsabilitate și eficiență a Adunării Populare, migrația tinerilor, calitatea educației, situația limbii găgăuze, starea sistemului medical și lipsa locurilor de muncă promise de echipa Evgheniei Guțul”, spune Cebotari.

Documentul de compromis care trebuia să deblocheze criza

După luni de blocaj, reprezentanții Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale și  autorităților din Găgăuzia au elaborat un document de compromis care urma să deblocheze organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară. Proiectul prevedea alinierea procedurilor electorale din autonomie la Codul electoral al R. Moldova, inclusiv în ceea ce privește desemnarea și verificarea membrilor organelor electorale, verificarea candidaților și finanțarea campaniilor.

Documentul trebuia votat la ședința APG din 2 iunie, însă aceasta a eșuat din lipsă de cvorum, în sală prezentându-se doar 13 dintre cei 35 de deputați. Președintele interimar al APG, Nicolai Ormanji, a anunțat ulterior că demisionează. „Salvarea competențelor noastre (ale Găgăuziei, n.r.) se afla în această hotărâre. Nu cedăm competențele, așa cum spun unii «patrioți», ci dimpotrivă, le păstrăm”, spunea Ormanji, răspunzând susținătorilor lui Ilan Șor, care consideră regulamentul ca fiind o renunțare la competențele autonomiei.

În acest context, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a sugerat că tergiversarea adoptării compromisului ar fi influențată de factori externi. El a afirmat că reprezentanții Adunării Populare acceptă argumentele Chișinăului în cadrul negocierilor, însă ulterior își schimbă poziția. Grosu a lăsat să se înțeleagă că ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, ar fi încercat să convingă conducerea de la Comrat să nu accepte propunerile autorităților centrale.

Și jurnalistul Mihail Sirkeli crede că actuala instabilitate avantajează Federația Rusă. „Moscova vrea să păstreze acel punct de instabilitate în Găgăuzia, punctul de tensiune între Comrat și Chișinău, ca să îl folosească mai departe împotriva R. Moldova în procesul de integrare europeană”, susține acesta.

Reacțiile de la Chișinău au fost împărțite. Majoritatea parlamentară a spus că nu vor fi tolerate excepții pentru Găgăuzia, în timp ce opoziția a insistat pe un compromis politic amplu pentru reluarea dialogului cu factorii de decizie de la Comrat.

Întrebată cine poartă responsabilitatea pentru actualul impas, Nata Cebotari spune că vina aparține ambelor părți.

„Chișinăul şi Comratul au alimentat ani la rând un model bazat pe neîncredere reciprocă. Autorităţile centrale au privit adesea autonomia prin prisma riscurilor şi a necesităţii de control, iar politicienii regionali şi-au consolidat sprijinul electoral prin mesajul că «Chişinăul ne reduce constant competenţele»”, afirmă jurnalista.

În opinia sa, influența grupării Șor asupra regiunii a agravat și mai mult situația, iar autoritățile centrale au reacționat prea târziu la consolidarea acestei influențe.

Ce spun deputații din Adunarea Populară

Ziarul de Gardă a încercat să obțină comentarii de la mai mulți deputați ai APG cu privire la blocajul instituțional din autonomie și perspectivele organizării alegerilor.

O parte dintre aleșii locali nu au răspuns la apeluri sau au refuzat să comenteze situația. Deputatul Nicolai Ivanciuc a precizat că nu dorește să ofere comentarii despre alegeri, iar Svetlana Diuvenji a încheiat convorbirea după ce a aflat că este contactată de Ziarul de Gardă. Valentin Gaidarji a explicat că nu oferă comentarii prin telefon, invocând numărul mare de escrocherii telefonice.

Deputatul Grigorii Kadîn susține că situația nu ar trebui calificată drept o criză.

„Nu este nicio criză. Este încăpățânarea câtorva politicieni. Totul va fi bine. Vor fi alegeri. Notați-vă, ele vor avea loc pe 20 septembrie. Eu sunt ca un clarvăzător”, a declarat acesta pentru ZdG. Kadîn consideră că neînțelegerile dintre actorii politici nu reprezintă ceva neobișnuit pentru autonomia găgăuză. „Au existat întotdeauna neînțelegeri și aspecte discutabile, trebuie timp”, a adăugat deputatul.

O explicație mai detaliată a oferit deputatul Alexandr Dulgher, membru al grupului de negociere care a participat la discuțiile cu autoritățile de la Chișinău. Acesta afirmă că principala problemă este lipsa unui consens în interiorul Adunării Populare și existența unor contradicții juridice între legislația locală și cea națională.

„Există foarte multe probleme și contradicții, dar, în primul rând, nu există consens în rândul corpului de deputați. Principala problemă este cum să fie soluționate coliziunile juridice care au apărut și care nu au fost înlăturate la timp”, a declarat Dulgher pentru ZdG.

Potrivit acestuia, disputele din jurul alegerilor sunt însoțite de speculații și manipulări, în timp ce puțini se concentrează asupra aspectelor juridice care au generat blocajul.

„Criza continuă pentru că nu există un acord și o înțelegere comună în rândul majorității deputaților despre cum trebuie rezolvată. Există multe opinii, multe dispute și contradicții între legislația națională și cea locală. Acestea trebuie eliminate și aduse în concordanță”, susține deputatul.

Dulgher spune că grupul de negociere delegat de Adunarea Populară a discutat la Chișinău un mecanism temporar care să permită desfășurarea alegerilor până la armonizarea completă a legislației. El califică proiectul elaborat drept un compromis politic menit să garanteze organizarea unui scrutin care să nu poată fi contestat ulterior.

Totuși, deputatul nu poate spune dacă documentul va întruni suficiente voturi la următoarea tentativă de examinare.

„Nu pot spune. Dacă nu s-a găsit cvorum data trecută, înseamnă că există probleme. La ședința de mâine acest subiect nici nu este inclus pe ordinea de zi. Proiectul a fost transmis comisiilor și Direcției Juridice pentru avize și discuții suplimentare. Cred că în aproximativ zece zile, această muncă va fi finalizată și abia după aceea subiectul va reveni în plen”, a declarat Alexandr Dulgher.

Condamnarea Evgheniei Guțul complică și mai mult situația

Criza s-a adâncit după ce, pe 28 mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentința primei instanțe în dosarul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Aceasta fusese condamnată la șapte ani de închisoare cu executare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”.

După această decizie, care o privează pe Guțul de posibilitatea de a-și exercita atribuțiile de bașcană a Găgăuziei, la Comrat trebuie organizate nu doar alegeri pentru Adunarea Populară, ci și alegeri pentru funcția de bașcan.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a declarat pentru Teleradio-Moldova că funcția de bașcan trebuie declarată vacantă, iar alegerile pentru bașcan ar putea fi comasate cu cele pentru Adunarea Populară.

Solicitat de Ziarul de Gardă, directorul executiv al Asociației ADEPT, Igor Boțan, susține că din punct de vedere legal, situația este clară: dacă bașcana a fost condamnată definitiv pentru o infracțiune, funcția devine vacantă.

„Problema nu este declararea vacanței funcției de bașcan. Este nevoie de constatarea stării de fapt – funcția e vacantă – și atunci Adunarea Populară trebuie să constate, să se întrunească și trebuie să recunoască situația ca pe un fapt împlinit”, explică Boțan.

Expertul spune că decizia Curții de Apel a adăugat o nouă urgență peste blocajul deja existent.

„Decizia Curții de Apel prin care Evghenia Guțul a fost condamnată definitiv reprezintă prelungirea aceleiași situații de blocaj în Găgăuzia, numai că avem un element nou, acum e nevoie și de alegerea guvernatorului, la fel ca și de alegerea Adunării Populare. Deci nu ne-am mișcat, am rămas în aceeași situație”, afirmă Boțan.

În opinia sa, alegerile pentru bașcan și cele pentru Adunarea Populară pot fi organizate în aceeași zi. „Nu există niciun fel de impediment în acest sens. Codul electoral a unificat toate procedurile”, explică expertul.

Igor Boțan reduce criza de la Comrat la trei probleme principale. „Problema care rămâne este numirea membrilor organului electoral din Găgăuzia în conformitate cu legislația Republicii Moldova, adică membrii trebuie să treacă prin filtre. Al doilea lucru este denumirea organului electoral și al treia este numirea datei alegerilor, pentru care nu există niciun fel de impediment”, explică acesta.

El consideră că blocajul poate fi depășit rapid dacă ar exista voință politică la Comrat.

De ce Comisia Electorală Centrală nu poate să preia organizarea alegerilor

O întrebare firească este de ce alegerile nu sunt organizate direct de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Igor Boțan susține că aceasta contravine legislației existente.

„R. Moldova este stat de drept. Găgăuzia are statut juridic special. Legile R. Moldova prevăd foarte clar care este ierarhia actelor normative. Deci e nevoie de respectat legea și de voință politică. Dacă la Comrat lipsește voința politică, atunci trebuie negociate lucrurile. Dacă s-ar apuca organele electorale centrale să organizeze alegerile la Comrat, există riscul să ne pomenim în situația anului 2002, atunci când Partidul Comuniștilor a încercat să forțeze alegerea anticipată a unui guvernator nou în Găgăuzia și s-a ciocnit de problema lipsei cvorumului la alegeri pentru validarea lor. Politicienii din Găgăuzia au destule pârghii să convingă alegătorii din Găgăuzia să nu se prezinte la urne. Asta doar adâncește problema”, explică expertul.

Și Pavel Postică, vicepreședintele CEC, spune că instituția are pârghii limitate în actualul cadru legal.

El susține că CEC a propus Parlamentului modificări la Codul Electoral pentru ca alegerile regionale să fie integrate mai clar în legislația națională, inclusiv în privința constituirii organului electoral și a finanțării acestuia.

„Soluția este fie în mâinile Parlamentului, care poate modifica sau opera modificări la Codul Electoral, fie la APG, care poate să adopte acele acte administrative individuale sau normative”, precizează Postică.

Postică: „Problemele interne ale R. Moldova trebuie rezolvate în interiorul țării”

În contextul în care Adunarea Populară a apelat la instituții internaționale pentru eventualitatea deblocării crizei, Pavel Postică afirmă că expertiza externă poate fi utilă, dar soluțiile trebuie adoptate în interiorul R. Moldova.

„Trebuie să înțelegem foarte bine că soluțiile pentru orice problemă din R. Moldova sunt în R. Moldova. Nu poate nimeni din exterior, nu contează că e de la Comisia de la Veneția, de la Bruxelles, de la Moscova sau de la Sankt Petersburg, Ankara sau Istanbul, să dicteze Chișinăului care ar fi soluțiile pentru rezolvarea problemelor sau deficiențelor politice interne”, spune vicepreședintele CEC.

Potrivit lui, în R. Moldova există politicieni care urmăresc să destabilizeze situația din țară prin diferite metode: „Situația din Găgăuzia ar putea servi eventual ca pretext pentru anumite destabilizări, pentru că, oricât ar părea de banal, activitatea unui organ cu atribuții limitate, în speță Adunarea Populară, generează un lanț continuu de incertitudini și dificultăți: în cazul finanțării anumitor proiecte, în cazul primăriilor din Găgăuzia, adoptării anumitor bugete, adoptării anumitor acte etc.”, a adăugat Pavel Postica.

Igor Boțan spune că există versiunea potrivit căreia adresările către instituții internaționale ar fi folosite pentru a trage de timp.

„Există versiunea că politicienii din Găgăuzia se adresează la organele internaționale doar pentru ca să întindă de timp și ca să nu rezolve situația. Această versiune are temei să existe, că lucrurile sunt dirijate de Șor, care a primit bani din partea Federației Ruse pentru a destabiliza R. Moldova. Această versiune este împărtășită de o parte din elita de la Comrat și ea are dreptul la existență”, afirmă Boțan.

Trei scenarii pentru deblocarea alegerilor

Analistul Promo-LEX, Igor Bucătaru, identifică trei mecanisme prin care poate fi depășit actualul blocaj privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

„Cel puțin din punctul meu de vedere, noi avem trei căi, trei mecanisme de deblocare a alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, aflate în derulare la moment”, afirmă expertul.

Primul scenariu este cel al compromisului dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui Bucătaru, în urma discuțiilor purtate pe platforma Parlamentului și ulterior pe cea a Președinției a fost elaborat un proiect de hotărâre pentru Adunarea Populară, care prevedea anumite concesii reciproce și urma să permită organizarea scrutinului.

„Aceasta este o soluție de moment, o soluție tranzitorie, care urmează să rezolve doar problema acestui scrutin, nu și a altora”, explică expertul.

Totodată, el se declară sceptic că un asemenea compromis va fi adoptat de actuala Adunare Populară, amintind că ședința din 2 iunie a eșuat din lipsă de cvorum.

Al doilea mecanism presupune intervenția Parlamentului R. Moldova prin modificarea legislației electorale. Expertul consideră că această opțiune ar putea oferi soluții durabile, aplicabile și viitoarelor scrutine regionale.

„Săptămâna trecută a fost aprobat deja un proiect de hotărâre de către Comisia Electorală Centrală, care a prevăzut schimbări în legislație, anume din perspectiva alegerilor regionale”, precizează Bucătaru.

Potrivit acestuia, dacă propunerile CEC vor fi aprobate de Parlament, unele aspecte privind organizarea alegerilor regionale vor fi reglementate direct prin Codul Electoral al Republicii Moldova.

Cel de-al treilea scenariu presupune implicarea Curții Constituționale. În opinia analistului, avantajul acestei opțiuni este caracterul apolitic al instanței constituționale, însă dezavantajul constă în faptul că opinia autorităților autonomiei ar putea să nu fie luată în considerare în procesul decizional.

„Toate scenariile sunt realiste. Preferabil pentru mine ar fi primul scenariu, chiar dacă este temporar și tranzitoriu, dar ar fi rezultatul unui compromis cu implicarea părerilor ambelor părți”, spune expertul.

Igor Boțan consideră că blocajul din Găgăuzia s-ar putea prelungi dacă autoritățile centrale vor încerca să impună soluții în loc să convingă actorii locali și cetățenii de necesitatea organizării alegerilor. În opinia sa, Chișinăul ar trebui să comunice mai activ cu locuitorii și primarii din autonomie, explicându-le consecințele actualei situații.

„Ar trebui Chișinăul să aibă o campanie activă de comunicare cu cetățenii din Găgăuzia, cu corpul primarilor din Găgăuzia, să convingă cetățenii că trebuie să ceară organizarea alegerilor pentru că bașcanul e condamnat, Adunarea Populară nu are mandat și asta ruinează fundația Autonomiei”, a declarat expertul.

În opinia lui Mihail Sirkeli, soluția de durată ar putea veni de la Curtea Constituțională, care urmează să clarifice raportul dintre legislația națională și cea a autonomiei. „Această situație poate și trebuie să fie soluționată de Curtea Constituțională, pentru că noi trăim o criză constituțională, nu una instituțională”, consideră jurnalistul.

Bucătaru atrage atenția că orice soluție va avea șanse reduse de succes dacă nu este însoțită de o comunicare intensă cu populația din autonomie.

„Autoritățile publice centrale trebuie să comunice atât cu populația din regiunea autonomă, cât și cu partenerii externi și cu societatea Republicii Moldova în general despre cine se face vinovat de situația existentă”, afirmă expertul.

Potrivit lui, percepțiile asupra conflictului diferă semnificativ între Chișinău și Comrat, iar acest lucru face cu atât mai necesară explicarea publică a eventualelor măsuri care vor fi adoptate pentru deblocarea situației.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.