„Instituțiile trebuie să aleagă comunicarea, legea și interesul cetățenilor.” Cum a fost dialogul cu societatea civilă din Găgăuzia
Pe 20 mai, la Comrat, a avut loc un dialog cu societatea civilă din Găgăuzia. Au fost prezentate rezultatele unor cercetări despre criza instituțională din Găgăuzia, despre rolul societății civile, dar și despre percepția asupra corupției. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai mai multor ONG-uri locale: Centrul pentru Politici și Reforme Regionale (CPRR), Asociația „Pro EUROPA”, Asociația „Vreau să cred”, dar și un expert în securitate cibernetică de la Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).
ADEPT: Cum s-a ajuns la criza instituțională din Găgăuzia?
Discuția a început cu prezentarea unei note analitice despre criza instituțională din Găgăuzia realizată de Igor Boțan, directorul executiv al Asociației ADEPT. Nota reflectă faptul că instituțiile slabe, relațiile tensionate între autoritățile centrale și regionale, regulile neclare, dar și finanțarea politică netransparentă au contribuit la criză. Aceste cauze au determinat ca Găgăuzia să devină un teren sensibil pentru coruperea alegătorilor și imixtiune externă în alegeri.
În urma discuțiilor s-a ajuns la concluzia că este nevoie „de reguli clare, de respectarea ierarhiei actelor normative, de alegeri libere și corecte, de control real asupra finanțării politice și de dialog permanent între conducerea din Găgăuzia și R. Moldova.” De asemenea, s-a evidențiat că există modele de autonomii funcționale, iar pentru asta instituțiile trebuie să aleagă comunicarea, legea și interesul cetățenilor.
CPRR: Societatea civilă ca parte esențială a procesului democratic
Despre rolul societății civile în gestionarea crizelor democratice și instituționale a vorbit directorul CPRR, Igor Guseinov. El a accentuat că organizațiile neguvernamentale sunt o parte activă în procesele democratice; ele identifică riscuri, formulează soluții și promovează inițiative capabile să depășească crize. Deși cea mai stringentă provocare rămâne criza instituțională, Guseinov anticipează tensiuni în contextul reformei administrației publice și al relației între autoritățile centrale și regionale, menționând că doar alegerile nu ar rezolva problema generală. Astfel, rolul ONG-urilor devine mai important pentru că ele ar putea influența viața publică, susține procesele democratice și oferi comunităților instrumente ca să participe activ la schimbări.
Cu toate acestea, ONG-urile locale și regionale rămân mai puțin dezvoltate, inclusiv din cauza lipsei finanțării și a resurselor umane, activând mai rar în participare publică, monitorizare electorală și procese democratice. În aceste condiții, consolidarea capacităților este o prioritate ca ele să poate participa la luarea deciziilor și la dezvoltarea culturii politice în regiune.
Femeile de peste 55 de ani — active, dar vulnerabile
Potrivit cercetării Centrului European „Pro-Europa” din Comrat, majoritatea electoratului din R. Moldova e format din persoane în vârstă, unde predomină femeile de peste 55 ani. Directoarea executivă a Centrului, Snejana Delibaltova, a accentuat vulnerabilitățile cu care se confruntă acest grup: dificultăți economice, izolare socială și dependență financiară. Mai mult, așteptările sociale ridicate, îmbinarea responsabilităților casnice cu munca, le împiedică să participe activ în viața publică. Participantele au mai subliniat persistența stereotipurilor legate de rolul femeilor în politică ca factor descurajator la participarea în viața civică.
„Ceea ce lipsește este un limbaj accesibil și o comunicarea adaptată realităților locale”
Ludmila Caradag, administratoarea Asociației „Vreau să cred”, a prezentat cercetarea realizată la Taraclia și Copceac în urma unor activități dedicate integrității electorale în contextul alegerilor locale. Rezultatele au arătat că femeile în vârstă sunt interesate de alegeri, dar „ceea ce lipsește este un limbaj accesibil și o comunicare adaptată realităților locale.”
O mare importanță o au emoțiile legate de alegeri, au precizat reprezentanții societății civile din Comrat. Diferențele locale sunt vizibile: la Taraclia, participantele au exprimat o dezamăgire față de alegeri, dar și o nevoie de încredere în instituții. În contrast, cele de la Copceac au exprimat o speranță că schimbarea este posibilă. Toate participantele au manifestat dorința de a se implica în alegeri cu condiția că participarea lor are sens, iar votul lor contează.
„Informația trebuie confirmată din 2-3 surse independente”
Rețele coordonate, conturi false, pagini care imită instituții sau publicații reale, conținut generat cu inteligența artificială (IA) și mesaje amplificate artificial prin intermediul boților —- acestea sunt provocările din mediul online în timpul alegerilor, a remarcat Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare la UTM.
Soluția propusă de expert este principiul „zero trust” (din engleză „zero încredere”) , ceea ce înseamnă că nicio informație de pe internet nu trebuie acceptată automat ca adevărată. Pentru a verifica veridicitatea documentelor, imaginilor și videoclipurilor, Țurcanu recomandă utilizarea Google Lens sau aplicațiile de detectare a conținutului generat de IA, iar informația trebuie confirmată din 2-3 surse independente.
Evenimentul a fost organizat de Asociația ADEPT și CPRR cu susținerea proiectului „Democrație rezilientă pentru combaterea corupției” (REDACT) implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova (PNUD) și finanțat de Uniunea Europeană.
