Detaliile dezbaterilor judiciare din dosarul concesionării Aeroportului: „lipsa totală de probe” vs. „prejudiciul există și este cert”
Astăzi, 14 septembrie, dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, fiind inițiate dezbaterile judiciare. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea.
Procurorul Victor Muntean, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), responsabil de Direcția nr. 2 de urmărire penală din cadrul PA, a prezentat în cadrul ședinței de judecată poziția acuzării de stat și a cerut pentru cei opt inculpați, printre care se numără fostul premier al R. Moldova, Iurie Leancă, și ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, pedepse cu închisoarea de la 5 la 6 ani. Potrivit oamenilor legii, statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării AIC.
Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani, semnat în august 2013, beneficiarul final fiind Ilan Șor. Oamenii legii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și al unei organizații criminale.
Leancă: eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare
După prezentarea acuzării de stat, fostul premier al R. Moldova a declarat jurnaliștilor prezenți la ședință că procurorul nu a demonstrat vinovăția acestuia.
„Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. red.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. red.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. red.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă.
Procuror: probe sunt destule
„Acuzarea de stat consideră că probele sunt destule și atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și al unei organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței.
În prezentarea sa, procurorul Victor Muntean a declarat că toate acțiunile inculpaților „au fost îndreptate spre interesele grupului infracțional «Șor» și organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”.
Potrivit procurorului, în 2013, „legalizarea intențiilor grupurilor criminale” a fost efectuată prin hotărârile de Guvern adoptate de premierul interimar de atunci, Iurie Leancă, după ce, în martie, în același an, Executivul condus de Vlad Filat a fost demis.
„Atunci, inculpatul Leancă deja fiind în legături strânse de prietenie cu Ilan Șor”. ZdG a scris anterior despre acuzațiile procurorilor privind relația de prietenie dintre Leancă și Șor (detalii AICI).
Victor Muntean s-a referit la un împrumut în sumă de 50 de milioane de dolari acordat către un acționar al Băncii de Economii. „Persoanele din grupul criminal au extras de pe cont în totalitate cei 50 de milioane de dolari și le transmit unor companii unde beneficiarul efectiv este Ilan Șor. (…) Banii au fost puși pe conturile întreprinderii (AIC, n. red.), după hotărârea de Guvern, dar banii sunt ai băncii (Băncii de Economii, n. red.)”, a declarat acuzatorul de stat.
Procurorul a explicat că banii proveniți din acest împrumut au fost plasați în conturile companiilor care au format asociația de firme care au concesionat AIC. La fel, acuzatorul de stat a invocat că, în cadrul mărturiilor depuse în instanță de fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, acesta „în unele părți ale audierii sale la faza de urmărire penală și cercetării judecătorești a fost sincer în privința lui Iaralov”. (Serghei Iaralov, unul dintre apropiații lui Vladimir Plahotniuc, n. red.) Eu, sincer, nu m-am așteptat ca el să comunice acest fapt (…) Iaralov a fost consilier pe partea economică, anume în perioada concesionării”.
În context, la o ședință anterioară, fostul prim-ministru a spus că nu a știut faptul că Serghei Iaralov a fost în 2013 consilier al ministrului de atunci al Economiei, Valeriu Lazăr, iar Lazăr a declarat că „nu am avut nicio comunicare sub nicio formă cu Ilan Șor, pe care nu l-am cunoscut niciodată personal, și nici cu Vladimir Plahotniuc, la subiectul concesionării aeroportului, direct sau prin reprezentanții acestora, inclusiv prin intermediul lui Serghei Iaralov, așa cum insistă acuzarea învinuirii”.
Acuzarea de stat a cerut condamnarea celor opt inculpați la închisoare, între 5 și 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar, în scopul executării pedepsei, procurorii au cerut și arestul preventiv, cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.
Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert
La fel, procurorii au cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către Agenția Proprietății Publice (APP), privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului.
Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. red.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”, a declarat reprezentanta APP prezentă la ședința de judecată.
Avocatul lui Tudor Copaci: procurorul niciodată în actul de acuzare nu a indicat care sunt interesele domnului Copaci față de Șor
În cadrul ședinței, poziția și-a expus-o și avocatul fostului director general al APP Tudor Copaci, Vitalie Nagacevschi. Potrivit apărătorului, Tudor Copaci, în perioada concesionării AIC, „nu cunoștea despre cine este Ilan Șor” și că a „aflat despre el din presă”.
La fel, Nagacevschi a invocat că acuzarea de stat nu a prezentat careva „probe concrete” care să demonstreze vinovăția lui Tudor Copaci, solicitând instanței achitarea acestuia.
„Din circumstanțele de fapt descrise de procuror nu este clar cum sau prin ce ar fi comis abuzul în serviciu domnul Copaci (…) O singură dată în actul de acuzare s-a invocat că, citez, «Tudor Copaci, având interese personale și materiale față de Ilan Șor», dar procurorul niciodată în actul de acuzare nu a indicat care sunt interesele domnului Copaci față de Șor”, a declarat avocatul.
Completele de judecători care au examinat dosarul
Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.
La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.
Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.
În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului
Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.
În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.
