„De ce cultura rusă este declarată o amenințare?” Sputnik acuză R. Moldova de cenzură, în timp ce Rusia interzice și retrage cărți din librării
„De ce cultura rusă este declarată o amenințare? Ce fel de amenințare este aceasta, să citești cărțile lui Dostoievski?”, întreabă ambasadorul Rusiei la Chișinău într-o narațiune amplificată de canale de telegram pro-ruse. De aici, mesajul ajunge în aceeași zi la comparații cu Germania nazistă și la imaginea cărților lui Tolstoi și Pușkin arse de autoritățile moldovenești. Retorica despre „persecutarea culturii ruse” omite însă un detaliu esențial: chiar în Federația Rusă, în ultimii ani, zeci de cărți au fost declarate oficial „extremiste” sau scoase din vânzare, iar angajați ai unor edituri au ajuns să fie cercetați penal pentru literatura pe care au publicat-o. Printre titlurile vizate se numără „Patriot”, memoriile lui Alexei Navalnîi, romane de Vladimir Sorokin, Michael Cunningham și James Baldwin, dar și volume cu tematică LGBT+.
De la cărțile confiscate în Găgăuzia la „Germania nazistă”
Narațiunea a pornit de la o declarație a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov. Potrivit Sputnik Moldova, diplomatul rus a afirmat că Serviciul de Informații și Securitate ar fi ridicat cărți rusești donate Găgăuziei și că acestea nu ar fi fost returnate.
„Este vorba despre operele lui Lermontov, Tolstoi, Bulgakov și Dostoievski”, scrie Sputnik. „De ce cultura rusă a fost declarată o amenințare? Ce fel de amenințare este aceasta, să citești cărțile lui Dostoievski?”, se întreabă Ozerov, citat de canalul de Telegram al Sputnik Moldova.
În aceeași postare, Sputnik contrapune situației vizita ambasadorului României în R. Moldova și donarea unor manuale românești unor instituții de învățământ din Ceadîr-Lunga și Vulcănești.
De aici, relatarea trece de la prezentarea declarației diplomatului la o acuzație politică explicită: „Pur și simplu, ipocrizie exemplară și standarde duble din partea PAS, care și-a pierdut complet limitele în rusofobia sa stupidă”, scrie Sputnik.
„Le vor arde public?” Cum a fost construită comparația cu naziștii
A doua etapă a narațiunii apare într-o declarație atribuită lui Alexei Petrovici, reprezentant al Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși. Acesta susține că volumele lui Tolstoi, Pușkin, Dostoievski și Șolohov, donate unei instituții de învățământ din Găgăuzia, ar fi fost ridicate de oamenii legii și nu ar fi fost returnate nici după trei luni.
Apoi apare comparația cu regimul nazist: „Regimul galben, se pare, ia exemplu de la Germania nazistă. Interesant, dacă Tolstoi și Pușkin nu vor fi pe placul forțelor de ordine, operele lor vor fi arse în public sau o vor face pe ascuns, în curtea din spate?”, afirmă Petrovici.
În Rusia, „Patriot” de Alexei Navalnîi a fost declarat „material extremist”
În timp ce canalele de telegram pro-ruse folosesc cazul din Găgăuzia pentru a vorbi despre o presupusă persecutare a literaturii rusești, Federația Rusă deține un Registru federal al materialelor extremiste, administrat chiar de Ministerul rus al Justiției.
Conform explicației oficiale a ministerului, materialele sunt declarate „extremiste” prin hotărâri judecătorești, iar legislația rusă prevede răspundere pentru distribuirea lor în masă, producerea sau păstrarea lor în scopul distribuirii.
Pe 30 iulie 2025, în acest registru a fost inclusă cartea „Patriot” de Alexei Navalnîi, apărută în 2024. Decizia s-a bazat pe o hotărâre a Tribunalului regional Leningrad din 9 iunie 2025. Ministerul Justiției rus consemnează explicit ediția tipărită a cărții în lista materialelor extremiste.
Practica a continuat în 2026. Ministerul Justiției a inclus în registrul materialelor extremiste cartea lui Mihail Hodorkovski „Cum să ucizi dragonul? Manual pentru revoluționarii începători”, în baza unei decizii a Tribunalului orașului Moscova din februarie 2026. În mai 2026 a fost adăugată și cartea politicianului și publicistului Boris Vișnevski „Cronicile Arkanarului renăscut. Articole selectate 2008–2015”.
În aceste cazuri, titlurile figurează în registrul oficial al Ministerului Justiției al Federației Ruse, iar distribuirea materialelor incluse în listă atrage răspundere potrivit legislației ruse.
Sorokin, Cunningham și Baldwin – scoși din vânzare
Există și o altă categorie de cărți care, fără a fi neapărat înscrise în registrul federal al materialelor extremiste, au devenit practic inaccesibile prin circuitul editorial obișnuit.
În februarie 2024 a devenit publică o listă de 252 de cărți pe care marketplace-ul rusesc Megamarket le eliminase din ofertă în contextul legislației împotriva așa-numitei „propagande LGBT”. Compania Sber, proprietara platformei, a confirmat autenticitatea listei și a precizat că aceasta fusese elaborată încă din decembrie 2022, cu participarea reprezentanților pieței de carte, după extinderea interdicției privind „propaganda LGBT”.
Lista nu cuprindea doar literatură contemporană cu personaje LGBT, ci și opere consacrate. Printre titlurile vizate se aflau „Portretul lui Dorian Gray”, de Oscar Wilde, „Pădurea norvegiană”, de Haruki Murakami, „Netocika Nezvanova”, de Fiodor Dostoievski, precum și „It”, „Doctor Sleep” și „Anotimpuri diferite”, de Stephen King.
În aprilie 2024, una dintre cele mai mari edituri rusești, AST, a anunțat oficial oprirea vânzărilor – inclusiv a versiunilor electronice – pentru trei volume: Vladimir Sorokin – „Moștenirea”, Michael Cunningham – „O casă la capătul lumii”, James Baldwin – „Camera lui Giovanni”.
Editura a explicat că volumele au fost supuse unei expertize, iar concluzia a fost că ele conțin informații a căror distribuire este interzisă de legislația Federației Ruse. În consecință, cărțile „trebuie retrase din vânzare”, potrivit comunicatului oficial al AST.
Cazul romanului lui Sorokin a mers mai departe. În iunie 2024, Roskomnadzor a cerut administratorilor „Babuk”, clubul și magazinul online de carte creat de scriitorul Boris Akunin, să retragă din ofertă „Moștenirea”. Reprezentanții platformei au refuzat să se conformeze, afirmând că, deși publicul din Rusia este important pentru ei, nu pot ceda presiunilor autorității ruse de reglementare. În consecință, accesul la site-ul „Babuk” a fost blocat în Rusia. În aceeași perioadă a fost blocat și site-ul editurii Freedom Letters, care comercializa, la rândul său, romanul lui Sorokin și care decisese să publice cartea după retragerea acesteia de către AST.
Presiunile asupra romanului începuseră însă cu câteva luni mai devreme. În ianuarie 2024, „Moștenirea” dispăruse din oferta mai multor mari magazine online și platforme din Rusia, printre care Ozon, Wildberries, Labirint, Moskovski Dom Knigi și Book24, precum și de pe serviciul Bookmate. Retragerile au venit după ce activiști pro-Kremlin, inclusiv reprezentanți ai mișcării „Sorok Sorokov”, au cerut verificarea romanului, destinat publicului de peste 18 ani, acuzându-l de „propagandă a pedofiliei”.
De la scoaterea cărților din librării la dosare penale pentru editori
Presiunile asupra pieței de carte din Rusia au căpătat o nouă dimensiune în mai 2025, când autoritățile ruse au inițiat un dosar penal care a vizat angajați ai grupului editorial Eksmo și ai editurilor Individuum și Popcorn Books, parte a acestuia. Pe 14 mai au avut loc percheziții la actuali și foști angajați, iar zece persoane au fost reținute, potrivit Meduza. Trei dintre cei vizați – Dmitri Protopopov, Pavel Ivanov și Artiom Vahliaev – au fost ulterior plasați în arest la domiciliu. Presa independentă rusă a relatat că acuzațiile de „extremism” au fost legate de literatura queer publicată de Popcorn Books. Novaia Gazeta Europa scrie că celor trei le-au fost imputate inclusiv acuzații de „propagandă LGBT”.
Potrivit proiectului rus pentru apărarea drepturilor omului „Pervîi otdel”, citat de Meduza, în dosarul penal figurau zece cărți publicate de Popcorn Books între 2019 și 2022, toate încadrate în literatura „young adult”. Printre acestea se numărau romanele Elenei Malisova și Katerinei Silvanova „Vara în cravata de pionier” („Лето в пионерском галстуке”) – devenit bestseller în Rusia în 2022 – și continuarea acestuia, „Despre ce tace rândunica” („О чем молчит ласточка”). Primul roman, care relatează o poveste de dragoste între doi bărbați, fusese anterior criticat public inclusiv de regizorul Nikita Mihalkov și scriitorul Zahar Prilepin.
Cazul a avut consecințe și asupra distribuției unui număr mai mare de volume. Potrivit Novaia Gazeta Europa, pe 15 mai, Eksmo a transmis librăriilor solicitarea de a retrage și distruge exemplarele unor cărți care figurau în materialele dosarului, lista cuprinzând peste 40 de titluri.
Amnesty International a scris că ancheta viza distribuirea a peste 900 de exemplare din zece titluri cu tematică LGBT+. Printre acestea se numărau și „Heartstopper” de Alice Oseman, „Aristotle and Dante Discover the Secrets of the Universe” de Benjamin Alire Sáenz, precum și cărți de Becky Albertalli. Organizația atrăgea atenția asupra unei particularități importante: titlurile respective nu fuseseră ele însele declarate oficial „extremiste”, deși distribuirea lor ajunsese la baza unui dosar penal.
În aprilie 2026, ancheta a ajuns și la conducerea Eksmo. Presa rusă a relatat despre percheziții și acțiuni de anchetă la mai multe adrese ale editurii. Directorul general al Eksmo, Evgheni Kapiev, a fost dus la audieri, unele surse relatând că acesta avea statut de suspect. Dosarul este instrumentat în baza articolului din Codul penal rus, referitor la organizarea activității unei organizații declarate „extremiste”, infracțiune pentru care pedeapsa poate ajunge la zece ani de închisoare.
În alte cazuri, cenzura nu a dus la dispariția cărții, ci a devenit vizibilă chiar în paginile ei. În 2024, AST a publicat în Rusia biografia „Pasolini. Să mori pentru idei”, de Roberto Carnero, cu fragmente de text de pe zeci de pagini acoperite cu negru și imposibil de citit. Au fost cenzurate în special pasaje despre sexualitatea și viața personală a regizorului italian Pier Paolo Pasolini, dar și texte despre religie, descrieri ale aspectului fizic masculin și chiar fragmente din creația sa. AST a explicat că publicarea integrală ar fi contravenit legislației ruse privind așa-numita „propagandă LGBT” și că versiunea modificată a fost publicată cu acordul deținătorului drepturilor.
În decembrie 2023, restricțiile au vizat nu conținutul anumitor opere, ci pozițiile publice ale autorilor. AST, rețeaua „Citai-gorod – Bukvoed” și serviciul LitRes au suspendat distribuirea cărților lui Boris Akunin și Dmitri Bîkov după apariția unor înregistrări în care cei doi scriitori își exprimau sprijinul pentru Ucraina, scria presa rusă independentă. Ulterior, Rosfinmonitoring l-a inclus pe Akunin în registrul „teroriștilor și extremiștilor”, iar împotriva lui a fost deschis un dosar penal. În acest caz, retragerea a vizat opera autorilor în ansamblu, nu o carte anume și nici un conținut declarat ilegal printr-o hotărâre judecătorească.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
