Snoop.ro Pirații digitali ai Kremlinului. Cum fură pixelii rusești datele românilor și finanțează conspirațiile și extremismul 

Timp de cinci luni jurnaliștii Snoop.ro au urmărit peste o sută de mii de reclame difuzate pe 131 de site-uri din Europa de Est. După ce au decodat mecanismele ascunse ale reclamelor, au găsit o rețea de companii rusești. Investigația arată ce date sunt colectate despre români, cine ajunge să le primească și de ce reclamele afișate pe site-uri cu conținut conspiraționist și extremist sunt printre cele mai valoroase pentru această rețea.

Acest text este rezultatul unei investigații tehnice a codului din spatele reclamelor care au rulat în calculatoarele românilor. 

• Aprofundează anchetele publicate anterior în Snoop despre rețeaua de publicitate AdNow, cu legături în Rusia, prin care sunt furate datele românilor și sunt promovate fraude online. Investigația a fost realizată împreună cu jurnaliști din Europa de Est.
• Snoop.ro a construit un soft care le-a permis să urmărească banii de la ruși care au ajuns, în ultimele luni, la site-uri din Europa de Est, inclusiv în România, și am monitorizat metodele pe care le folosesc pentru a ne colecta datele și a le trimite în Novosibirsk, Rusia. 
• Asemenea baze de date nu sunt utile doar pentru publicitate: pot deveni un instrument de supraveghere și de influențare a comportamentului când ajung la state autoritare, avertizează specialiștii internaționali consultați de Snoop. 
• Analiza a inclus reclamele identificate pe 1145 de pagini, de pe 131 de site-uri din Europa de Est. Au urmărit mai multe companii de publicitate online, cu origini rusești, printre care AdNow, MGID și AdsKeeper. Despre ultimele două vom publica în următorul episod. 

Ce se află în spatele reclamelor pe care românii dau click

Plecând de la reclamele livrate pe Facebook și pe site-uri românești, precum RTV, Realitatea TV, romaniinostri.ro, desteptarea.ro și sute de alte platforme, investigația arată cum infrastructura de publicitate AdNow colectează datele a milioane de români. 

Reclamele AdNow apar la finalul materialelor și nu sunt livrate prin Google Ads, ci prin propria infrastructură. Unele promit vindecarea de boli, creșterea potenței sau îmbogățirea rapidă. În realitatea, odată ce dai click pe ele, datele tale pot ajunge într-o rețea la care are acces statul rus. 

În unele cazuri, miza nu se oprește la colectarea datelor. După ce sunt clasificați și identificați în funcție de interesele sau vulnerabilitățile lor, utilizatorii sunt redirecționați către scheme de fraudă financiară. Astfel de escrocherii au devenit tot mai sofisticate și mai greu de recunoscut, arată rapoartele anuale ale Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și datele internaționale ale Interpol. 

În cazul AdNow, înainte să fie fraudate, victimele trimit în Rusia, fără voia lor, informații despre profilul lor psihologic, orientarea politică, interesul pentru conspirații și astrologie. După ce utilizatorii care consumă conținut conspiraționist dau click pe o reclamă la un produs care vindecă, de pildă, diabetul, șansa de reușită a atacatorului este uriașă.

Ce știam până acum

În 2024 și 2025, Snoop a publicat două investigații, Strategia cu bani rusești și Pe urmele banilor din reclamele rusești, care au fost subiectul discursurilor președintelui Nicușor Dan la Copenhaga, la Viena și în Le Monde. Președintele a promis că va face public raportul despre anularea alegerilor din iarna lui 2024. Investigațiile apar parafrazate în rechizitoriul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de trădare. Materialele au fost citate de Financial Times, Bloomberg, Le Monde și London Review of Books, în contexte de alegeri naționale. 

Jurnaliștii Snoop au continuat să investigheze și au pus bazele unui consorțiu de publicații din Ucraina, Cehia, Armenia și Rusia, dar și cercetători din Finlanda, specializați în surse de date deschise și dezinformare online. Împreună i-au monitorizat pe rușii din spatele AdNow vreme de cinci luni, în timp ce ei ne-au monitorizat pe noi. 

Prin seria „Pirații digitali ai Kremlinului” își propun să explice, pas cu pas, metodele și instrumentele pe care le-a folosit Snoop.ro, pentru ca cititorii să înțeleagă cum pot fi identificate și documentate astfel de operațiuni. 

Către cine îți trimiți datele

Când intri, de pildă, pe site-ul televiziunii România TV, despre care a fost arătat în trecut că a luat bani de la AdNow între 2016 și 2020, îți apare o notificare GDPR prin care ești anunțat: „Nouă ne pasă ca datele tale personale să rămână confidențiale”. În Uniunea Europeană, toate site-urile care colectează date personale te întreabă dacă vrei să le dai și către partenerii lor de plasare de publicitate – care pot fi de la câteva zeci la sute sau mii. 

RTV are, la data documentării, 1019 astfel de parteneri. Dar notificarea spune că poți să accepți sau să refuzi să-ți dai datele. Vor ști ce fel de om ești, ce site-uri vizitezi, ce lucruri îți comanzi de pe internet, ca să-ți poată livra publicitate în funcție de interesele tale.

Dar, dacă refuzi, o faci degeaba. RTV tot ține datele la vânzare. Și nu este singurul site din România care face asta.

Cum? Citește investigația în continuare pe Snoop.ro.