Principală  —  IMPORTANTE   —   Cum și pe cine promovează…

Cum și pe cine promovează propaganda prorusă la alegerile din Găgăuzia. Candidați lăudați, adversari discreditați și campanii coordonate pe rețelele sociale

Colaj ZdG

Cu doar câteva zile înaintea alegerilor din Găgăuzia, canalele de Telegram care promovează mesaje proruse îl prezintă favorabil pe candidatul socialiștilor, Fiodor Gagauz. Totodată, candidata independentă Ivanna Koksal este promovată de conturi din străinătate și asociată cu influența Ankarei.

Principalul vizat de atacuri este fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, descris drept un candidat ascuns al PAS, gata să „predea” autonomia Chișinăului. Cu acuzații similare se confruntă și actualul primar de Comrat, Serghei Anastasov. În paralel, politicienii înscriși în cursa pentru funcția de bașcan încearcă să atragă electoratul fostului Partid Șor prin promisiuni privind eliberarea Evgheniei Guțul. 

Ziarul de Gardă a analizat sute de postări de pe Telegram, a discutat cu jurnaliști din regiune și a aflat cum competiția electorală din regiunea găgăuză este însoțită de campanii de promovare și discreditare, dar și de reluarea unor narațiuni despre „lichidarea autonomiei”, gazul rusesc ieftin și presupusa pregătire a R. Moldova pentru război.

Fiodor Gagauz, promovat înainte de începerea campaniei electorale

Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la funcția de bașcan al Găgăuziei, se numără printre politicienii care beneficiază de o promovare favorabilă și repetată pe mai multe canale de Telegram care distribuie mesaje proruse și critice la adresa actualei guvernări de la Chișinău.

Analiza postărilor arată că promovarea sa a început înainte ca politicianul să-și anunțe oficial candidatura. Astfel, canalul Moldavskii efir a distribuit un mesaj în care Gagauz vorbea despre importanța respectării limbii materne și a studierii altor limbi, invocându-i pe poetul Mihai Eminescu și pe traducătorul găgăuz Fiodor Angheli. Într-o altă postare distribuită de jurnalista postului TVC21, Nina Dimoglo, preluată și de Moldavskii efir, fostul deputat comenta vizita la Chișinău a unui reprezentant al partidului de guvernământ din Turcia, subliniind importanța relațiilor dintre Ankara, Chișinău și Comrat.

Pe măsură ce s-a apropiat scrutinul, mesajele au devenit mai explicit favorabile candidaturii sale. O analiză semnată de expertul politic Andrei Ilașciuc pentru politics.md, care îl prezenta pe Gagauz drept un politician experimentat, capabil să pună capăt conflictului politic dintre Chișinău și Comrat, a fost distribuită de cel puțin patru canale de Telegram: Insider Moldova, Fluieraș, Bogdan Țîrdea și Nina Dimoglo. Textul sublinia experiența lui Gagauz în Parlament, pregătirea sa juridică și presupusa capacitate de a răspunde așteptărilor locuitorilor autonomiei. 

Un alt exemplu este o postare a Ninei Dimoglo, în care programul electoral al lui Gagauz este descris în termeni favorabili, ar avea o structură clară și s-ar baza pe o echipă.

Pe canalul Smuglianka, autorii îl prezintă pe Fiodor Gagauz drept un politician care discută direct cu alegătorii și înțelege necesitatea apărării drepturilor autonomiei. Într-o altă postare a aceluiași canal, autorii susțin, fără să prezinte dovezi verificabile, că Serviciul de Informații și Securitate ar pregăti o operațiune mediatică împotriva lui Gagauz. Textul îl prezintă pe candidatul socialiștilor drept ținta unor presupuse provocări ale autorităților.

Reclame sponsorizate, pagini anonime și promovare coordonată

Promovarea lui Fiodor Gagauz pe rețelele sociale a fost documentată și de Misiunea Promo-LEX de Observare a alegerilor regionale din UTA Găgăuzia.

Potrivit raportului din octombrie al organizației, pagina de Facebook „Omega Jurnal” a difuzat, în perioadele 20–24 septembrie și 3–8 octombrie 2026, cel puțin 24 de reclame sponsorizate în limba rusă care îl promovau pe candidatul PSRM. Reclamele direcționau utilizatorii către paginile fierbinte.news, cleaks.news și gaf-md.info. În același timp, pagina distribuia și publicitate în limba română, cu mesaje împotriva guvernării și a PAS. Datele Meta privind transparența paginii indicau că administratorii „Omega Jurnal” s-ar afla în Indonezia și Ucraina. 

Observatorii au identificat și alte surse de promovare. Pagina de Facebook a prezentatoarei Nina Dimoglo, care avea circa 10 mii de urmăritori, a distribuit constant mesaje favorabile lui Gagauz din august până la mijlocul lunii octombrie.

Totodată, pagina anonimă „pravda.md” a început să-l promoveze pe politician la 29 august, inclusiv prin distribuirea mesajelor în grupuri regionale. Potrivit Promo-LEX, pagina fusese inactivă de la începutul anului 2022 până la sfârșitul lunii august 2026, când și-a reluat activitatea. Aceasta era administrată de cinci persoane din R. Moldova.

O altă componentă a promovării lui Gagauz a fost identificată pe TikTok.

Potrivit unei investigații a comunității WatchDog, cel puțin 20 de conturi de TikTok distribuiau același conținut despre Fiodor Gagauz. O parte din acestea au fost create chiar pe 16 octombrie, în ziua lansării sale în campania electorală.

Jurnalistul Piotr Garciu, care urmărește procesul electoral din autonomie, confirmă că apariția unor asemenea conturi reprezintă una dintre cele mai vizibile tactici ale actualei campanii.

„În ceea ce privește tacticile folosite de obicei în cazul candidaților proruși, cel mai mult a ieșit în evidență apariția câtorva zeci de conturi anonime pe TikTok și Facebook. Pe aceste conturi, Fiodor Gagauz era lăudat, iar criticile îl vizau în principal pe Alexandr Stoianoglo și, într-o măsură mai mică, pe alți candidați”, explică jurnalistul.

Fiodor Gagauz a negat orice legătură cu această rețea. Într-o reacție publică, politicianul a calificat campania drept „o provocare bine pusă la punct” și a solicitat organelor de drept să investigheze cine a organizat-o și în interesele cui.

La rândul său, PSRM a sesizat Comisia Electorală Centrală, declarând că nu a organizat și nu a finanțat crearea sau distribuirea conținutului prin conturi neautentice. Partidul a respins orice implicare în această activitate.

Alexandr Stoianoglo, prezentat drept „omul PAS” care ar urma să predea autonomia Chișinăului

Dacă Fiodor Gagauz beneficiază de o reflectare preponderent favorabilă pe canalele de telegram proruse, Alexandr Stoianoglo este ținta unei campanii de discreditare în care se repetă câteva acuzații: că ar fi candidatul ascuns al PAS, că ar fi ajuns la o înțelegere cu Maia Sandu și că ar urmări subordonarea Găgăuziei autorităților centrale.

Una dintre postările canalului Moldavskii efir îl prezintă pe fostul procuror general drept un politician ținut „în cârlig” de PAS. Autorii susțin, fără să prezinte probe, că Stoianoglo ar fi negociat cu guvernarea închiderea unor dosare penale în schimbul promisiunii că va câștiga alegerile și va „preda Găgăuzia” Maiei Sandu.

Într-o altă postare, același canal reia acuzații legate de omul de afaceri Veaceslav Platon, pentru a construi ideea că fostul procuror general ar fi șantajabil și controlat de actuala guvernare.

Narațiunea este amplificată și de Smuglianka, care îl prezintă pe Stoianoglo drept un fals opozant al guvernării. Într-un text presărat cu atacuri personale, autorii susțin că acesta ar fi renunțat la contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2024 în schimbul unor avantaje politice și că ar fi devenit un candidat convenabil pentru PAS.

Aceeași idee apare și într-o postare distribuită de Молдавский Vагон, care susține că PAS ar încerca să pătrundă în conducerea Găgăuziei prin intermediul lui Stoianoglo.

Unele dintre aceste mesaje folosesc inclusiv declarații ale reprezentanților puterii, interpretând lipsa unei respingeri explicite drept dovadă a unei înțelegeri politice. De exemplu, Nina Dimoglo a comentat faptul că președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a oferit un răspuns categoric privind eventuala susținere a lui Stoianoglo de către PAS, afirmând că „tăcerea înseamnă consimțământ”.

În campanie a fost invocată și televiziunea rusă de stat. Canalul Moldavskii efir a distribuit o referire la programul „Vesti”, difuzat de postul „Rossia 1”, prezentând-o drept un indiciu că în Rusia Stoianoglo este considerat candidatul Maiei Sandu.

Un alt mesaj al aceluiași canal susține că Stoianoglo ar fi acceptat să participe la alegeri în pofida unor presupuse încălcări ale procedurii de declarare a vacanței funcției de bașcan. Autorii îl acuză că ar lucra pentru PAS și afirmă că autonomia și-ar pierde drepturile politice. 

Stoianoglo a respins public existența unor legături cu PAS. „Vreau să vă spun fără echivoc că nu am nicio legătură nici cu PAS, nici cu alte formațiuni politice”, a declarat candidatul, potrivit unei postări distribuite tot de Nina Dimoglo.

Și Promo-LEX a documentat acțiuni coordonate împotriva lui Alexandr Stoianoglo. Potrivit raportului de monitorizare, pe 12 septembrie, la cinci zile după ce acesta și-a anunțat intenția de a candida, mai multe conturi de TikTok fără autori declarați au publicat videoclipuri care îl prezentau într-un context negativ.

„Ankara îl respinge pe Stoianoglo”. Cum au fost transformate două articole turcești într-un atac coordonat

Un episod distinct al campaniei de discreditare a avut loc pe 9 noiembrie, când patru canale anonime de Telegram au distribuit, într-un interval de numai 24 de minute, mesaje critice la adresa lui Alexandr Stoianoglo.

Postările distribuite de Insider Moldova, Moldova Acum și Pandora PMR, prezentau două articole de opinie din presa turcă drept dovezi că Ankara ar fi nemulțumită de candidatura fostului procuror general.

„La Ankara, Stoianoglo a fost criticat în calitate de candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei”, afirmă una dintre postări. Autorii susțin că presa turcă urmărește atent alegerile din autonomie și că articolele publicate ar reflecta poziția Ankarei. În realitate, materialele invocate erau articole de opinie, nu declarații ale autorităților turce. Niciunul dintre cele două texte nu cita un oficial de la Ankara care să confirme existența unei poziții instituționale împotriva lui Stoianoglo. Mai mult, mesajele distribuite pe Telegram au adăugat acuzații care nu apăreau în sursele originale.

Astfel, pornind de la articole publicate de dikGAZETE și Veryansın TV, canalele au reluat acuzații mai vechi de corupție, ascunderea unor proprietăți peste hotare și implicarea în eliberarea lui Veaceslav Platon. Ulterior, aceste afirmații au fost completate cu o presupusă înțelegere secretă între Stoianoglo și Chișinău, în urma căreia candidatul ar urma să renunțe la autonomia Găgăuziei pentru a facilita unirea R. Moldova cu România. Analiza comparativă a mesajelor arată că această ultimă acuzație nu figura în articolele turcești invocate.

Există și indicii privind posibile legături ale materialelor cu spațiul informațional rusesc. Articolul publicat de dikGAZETE este semnat de un corespondent de la Moscova și conține un paragraf repetat, cu formulări care par traduse literal din limba rusă. În textul publicat de Veryansın TV, unele nume proprii, inclusiv patronimicul Evgheniei Guțul, sunt redate în forme caracteristice transliterării din rusă. 

Serghei Anastasov, „candidatul ascuns al PAS”, în vizorul atacurilor

Și în cazul primarului municipiului Comrat, Serghei Anastasov, mesajele urmăresc în principal asocierea sa cu PAS, partid cu o susținere electorală redusă în autonomie, și prezentarea sa drept un politician care nu ar apăra suficient interesele regiunii.

Canalul Balkan Centre a susținut că atât Anastasov, cât și Stoianoglo ar beneficia de susținerea PAS și că autoritățile centrale ar încerca să elimine din cursă candidații considerați mai competitivi. Mesajul a fost redistribuit de Nina Dimoglo și canalul Mămăligă și tocană (Мамалыга и Токана, n.r.). Într-o postare a lui Bogdan Țîrdea, primarul este descris direct drept apropiat de PAS, fără prezentarea unor dovezi ale unei susțineri electorale oficiale.

În paralel, portavocea Kremlinului, canalul Ru Sputnik, îl prezintă pe Anastasov drept un politician loial actualei guvernări, invocând declarații anterioare ale acestuia despre atribuțiile autonomiei și costurile susținerii unor colective culturale. Această postare a fost preluată și de Bogdan Țîrdea și Nina Dimoglo.

Pe canalul Gagauznews, atacurile au luat forma unor versuri satirice în care Anastasov este ridiculizat și acuzat de lipsă de sinceritate. Alte postări ironizează proiectele de infrastructură din Comrat, condus de Anastasov, inclusiv un havuz și un pod.

Tema presupusei sale apropieri de PAS a fost exploatată și de contracandidați. Cornel Dudnic l-a acuzat public pe primarul Comratului că ar fi candidatul partidului de guvernământ, declarație amplificată de Bogdan Țîrdea.

Ivanna Koksal, promovată de conturi din străinătate și asociată cu influența Ankarei

Promovarea coordonată nu s-a limitat la candidatul socialiștilor. Potrivit Promo-LEX, în spațiul online au fost identificate și acțiuni de promovare în beneficiul candidatei Ivanna Koksal.

Una dintre acestea a constat într-un îndemn coordonat, distribuit pe 8 septembrie, prin care utilizatorii erau invitați să urmărească pagina sa de Facebook. Alte activități au inclus promovarea candidatei de către cetățeni străini pe Facebook și Instagram.

Raportul Promo-LEX îl menționează pe jurnalistul turc Tanay Yucel, precum și alte conturi necunoscute, cu audiențe cuprinse între aproximativ 4.300 și 7.900 de urmăritori.

În paralel, canalul de Telegram WTF Moldova a distribuit afirmația potrivit căreia Ivanna Koksal ar beneficia de sprijinul unor cercuri influente de la Ankara. Mesajul a fost redistribuit și de Bogdan Țîrdea.

Petru Vlah, Cornel Dudnic și Ivan Garizan. Cum sunt reflectați ceilalți candidați de canalele de Telegram

Spre deosebire de Fiodor Gagauz, promovat intens de mai multe canale de Telegram, sau de Alexandr Stoianoglo și Serghei Anastasov, vizați de campanii de discreditare, ceilalți candidați la funcția de bașcan al Găgăuziei beneficiază de o reflectare mai degrabă neutră, cu unele episoade în care declarațiile lor sunt amplificate în contextul confruntărilor cu actuala guvernare sau cu alți contracandidați.

În cazul lui Petru Vlah, mai multe canale au distribuit declarațiile acestuia privind un presupus abuz al autorităților, după ce politicianului nu i s-ar fi permis inițial să părăsească R. Moldova pentru a participa la o competiție sportivă în Statele Unite. Vlah a susținut că interdicția ar fi fost comandată politic de un contracandidat apropiat de PAS.

Acuzațiile sale au fost preluate de canalele WTF Moldova și Grajdanin Moldovî, fără prezentarea unor dovezi care să confirme presupusa implicare politică. Ulterior, aceleași canale au relatat că Vlah a reușit să părăsească țara.

Politicianul a beneficiat de vizibilitate și atunci când a lansat atacuri la adresa primarului Comratului, Serghei Anastasov. De exemplu, canalul WTF Moldova a distribuit un episod din cadrul dezbaterilor electorale în care Vlah i-a adresat lui Anastasov o întrebare cu insinuări privind asocierea acestuia cu un reprezentant religios. Mesajul a fost însoțit de un comentariu ironic la adresa contracandidatului, prezentat drept apropiat de PAS.

Cornel Dudnic, fost deputat, este prezentat în general într-o manieră informativă, deși unele canale îi critică traseul politic. Astfel, Moldova Politics amintește că Dudnic a promovat în 2014 aderarea la Uniunea Vamală, iar ulterior a făcut parte din Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc.

În cazul lui Ivan Garizan și al lui Ivan Cîlcic, reflectarea este predominant neutră.

Electoratul lui Șor, curtat prin promisiuni privind eliberarea Evgheniei Guțul

În timp ce canalele de Telegram analizate îl promovează preponderent pe Fiodor Gagauz și îi atacă pe Alexandr Stoianoglo și Serghei Anastasov, mai mulți candidați încearcă să atragă o altă categorie de alegători: susținătorii lui Ilan Șor și ai Evgheniei Guțul.

Jurnalistul Piotr Garciu consideră că niciunul dintre candidații la funcția de bașcan nu poate fi identificat, pe baza informațiilor disponibile în spațiul public, drept un reprezentant direct al lui Șor. În schimb, mai mulți politicieni încearcă să câștige simpatia electoratului acestuia.

„Dacă vorbim despre alegerile pentru funcția de bașcan, niciunul dintre candidați nu poate fi considerat o persoană apropiată de Șor. Diferența dintre ei este doar că unii încearcă să atragă electoratul lui Șor”, explică jurnalistul.

Potrivit lui, unul dintre cele mai vizibile exemple este revenirea în discursul electoral a solicitărilor privind grațierea Evgheniei Guțul.

„S-au înmulțit apelurile la grațierea Evgheniei Guțul. Socialiștii amplifică această temă, iar candidații la funcția de bașcan Cornel Dudnic și Petru Vlah vorbesc și ei despre grațiere. În urmă cu câteva luni, niciunul dintre ei nu se gândea la soarta Evgheniei Guțul. Acum, când își dau seama că Șor are destul de mulți susținători în Găgăuzia, candidații încearcă să profite electoral de această temă”, afirmă Piotr Garciu.

Jurnalista Elena Celac, de la Radio Moldova Comrat, observă aceeași tendință de readucere a Evgheniei Guțul în centrul campaniei electorale.

„Mai mulți participanți la campanie s-au pronunțat public pentru eliberarea sau grațierea acesteia. Acest lucru arată că figura sa politică continuă să ocupe un loc important în agenda regională, chiar și după pronunțarea sentinței de condamnare”, explică jurnalista.

Elena Celac atrage însă atenția că promisiunile trebuie raportate la atribuțiile funcțiilor pentru care candidează politicienii.

„Nici bașcanul, nici Adunarea Populară a Găgăuziei nu pot anula o hotărâre judecătorească sau decide de sine stătător eliberarea unei persoane condamnate”, subliniază jurnalista.

O influență mai redusă decât în campaniile precedente?

Deși în spațiul online au fost documentate campanii coordonate, pagini anonime și mesaje de discreditare, Piotr Garciu consideră că influența Rusiei asupra actualului scrutin este mai puțin vizibilă decât în alegerile anterioare.

„Per ansamblu, influența Rusiei în aceste alegeri este semnificativ mai mică decât în campaniile electorale anterioare. Acest lucru se datorează noilor reguli de desfășurare a campaniei și unui control mai strict”, susține jurnalistul.

În ceea ce privește existența unor centre distincte de influență, Garciu afirmă că este dificil de stabilit dacă grupările politice proruse acționează coordonat sau dacă urmăresc obiective electorale separate.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.