• VIDEO/ Candidații cu probleme de integritate care vor în Parlament. MAI refuză repetat să ofere informații despre dosarele penale ale candidaților

    VIDEO/ Candidații cu probleme de integritate care vor în Parlament. MAI refuză repetat să ofere informații despre dosarele penale ale candidaților
    Colaj ZdG

    În viitorul Parlament ar putea ajunge mai multe persoane cu probleme de integritate. Numele unor candidați, figurează nu doar pe primele poziții în listele electorale ale unor partide care vor să ajungă în Legislativ, dar și în dosare penale sau în acte de constatare ale Autorității Naționale de Integritate.

    Accesul unor persoane compromise în Parlament este facilitat de legislație, care nu le interzice să candideze, dar și de activitatea instituțiilor statului, care au refuzat, în urma mai multor solicitări ale ZdG, să prezinte informații oficiale despre dosarele penale în care figurează primii candidații înscriși în listele electorale ale partidelor care participă la alegerile de duminică, 11 iulie.


    „Vreau să vă aduc aminte că, odată ajunși la guvernare, vom băga la pușcărie peste 30 de miniștri și deputați. Puteți să încercați orice. Puteți să încercați să mă arestați, să mă rețineți, dar credeți-mă că oamenii o să afle adevărul”, spunea recent, în plină campanie electorală, Gheorghe Cavcaliuc, președintele Partidului Acasă Construim Europa (PACE). 

    Dosarele președintelui PACE

    Până să ajungă la guvernare și să „bage” la pușcărie deputați și miniștri, Gheorghe Cavcaliuc, președintele PACE, fost șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției timp de cinci ani, trebuie să răspundă el singur în fața procurorilor. Informațiile publice arată că numele lui Cavcaliuc, al cărui partid este primul în buletinul de vot, figurează în patru cauze penale. În trei dintre ele, colonelul Cavcaliuc este bănuit de „depășirea atribuțiilor de serviciu” în perioada când activa în poliție. Într-un alt dosar deschis pentru „huliganism”, Cavcaliuc are statut de bănuit, după ce colegii săi de partid l-au stropit cu verde de briliant pe vicepreședintele raionului Sângerei.

    Gheorghe Calcaliuc
    Victoria Kriukova

    „M-ați pus într-o situație delicată. Acum eu nu vă pot spune la ce oră este liber. Am să verific graficul. Vă propun următoarea variantă. Vă dau adresa de email, unde îmi veți scrie întrebările, ce vă interesează mai exact și vom face astfel încât să putem beneficia de dreptul la replică”, ne-a transmis Victoria Kriukova, purtătoarea de cuvânt a PACE, în timp ce ZdG încerca să discute cu Gheorghe Cavcaliuc despre dosarele sale penale. 

    Nu am reușit, în acea zi, să-l întrebăm pe candidat cum se împacă promisiunile sale electorale cu dosarele penale în care figurează numele său nici în baza solicitării oficiale pe care am făcut-o. Purtătoarea de cuvânt a formațiunii politice ne-a transmis că, în zilele propuse de noi pentru a avea o întâlnire cu Gheorghe Cavcaliuc, acesta este ocupat. A doua zi, aceasta a revenit cu un apel telefonic în care ne-a îndemnat să facem o nouă solicitare. Am trimis întrebările către Cavcaliuc, iar în răspuns acesta ne-a acuzat de manipulare și de partizanat politic, deși dosarele deschise pe numele PACE sunt fapte anunțate de organele de drept. 

    Îmi pare rău că recurgeți la manipulări din start și continuați să promovați acuzațiile nefondate ale concurenților electorali, inclusiv cei la care sunteți afiliați politic. Dosarele la care faceți aluzie sunt politice, făcute la comanda celor care se tem de Gheorghe Cavcaliuc și echipa Partidului PACE în Parlament, deoarece au simțit pe propria piele că nu vor mai putea opera cu scheme și minciuni și vor fi trași la răspundere. Am arătat de nenumărate ori că în momentul în care m-am lansat în politică aveam cazierul curat, la un an de când am plecat din serviciul public și am atenționat că vor urma presiuni asupra mea. Acum și dvs sunteți un instrument de presiune politică, alături de procuratură”, se arată în răspunsul remis de purtătoarea de cuvânt a PACE. 

    Dosarele lui Renato Usatîi

    Și numele Renato Usatîi, liderul Blocului Electoral care-i poartă numele, al treilea concurent în buletinul de vot la alegerile din 11 iulie, figurează, în cel puțin două dosare penale. Într-un dosar penal gestionat de procurorii de la Chișinău, Usatîi este cercetat pentru deposedarea controversatului bancher rus Gherman Gorbunțov de pachetul majoritar de la banca Universalbank. 

    Renato Usatîi

    În iulie 2020, Usatîi a fost anunțat în căutare internațională de către departamentul de investigații al Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova, el fiind cercetat în Rusia într-un dosar penal privind activitatea unei grupări criminale. 

    Într-un stat de drept, este absolut anormal ca cineva cu dosare penale să pretindă la orice funcție, fie cea de primar, deputat sau membru de Guvern. La noi, în R. Moldova, toată lumea știe că a fost stat capturat, unde ba era miliția lui Filat, ba Procuratura și judecătorii lui Plahotniuc. Pentru mine este important un singur lucru, atunci când Comisia de la Lyon a întrebat autoritățile moldovenești, pe timpurile lui Plahotniuc, în ce dosare am fost vizat, am avut statut de suspect sau bănuit, până a mă implica în politică, răspunsul a fost „în nici unul”. Dacă va fi prezentată vreo probă, una singură, pe orice dosar în care am fost acuzat, fie în cele fabricate de Plahotniuc, fie cele din Federația Rusă, eu sunt gata să merg la pușcărie pe viață, chiar și în Federația Rusă, de unde știu sigur că nu am cum să ies viu”, susține Renato Usatîi. 

    Dosarele lui Ilan Șor și cele ale colegilor săi

    „Corupția este cea mai mare problemă a fiecărei țări. Eu vă spun: când o să considerăm corupția rușine națională, doar atunci vom deveni o țară prosperă”, zicea recent, în plină campanie electorală, Ilan Șor, liderul partidului care-i poartă numele. 

    Până să lupte cu corupția din țară, Ilan Șor și colegii săi de partid, care aspiră la noi mandate de parlamentari, urmează să-și rezolve propriile probleme penale. 

    Ilan Șor, capul de listă al partidului care-i poartă numele, este dat în căutare internațională, după ce a părăsit R. Moldova, în iunie 2019. Ulterior, Șor a rămas fără imunitate parlamentară, pe numele său fiind deschis un dosar penal pentru traversarea ilegală a frontierei de stat, dosar conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din decembrie 2014 care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova.

    Șor este condamnat, din 2017, la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Acest dosar este examinat deja de trei ani și jumătate la Curtea de Apel Cahul. 

    Ilan Șor

    Alți doi pretendenți la funcția de deputat, aflați în primii cinci pe lista Partidului Șor, figurează în dosare penale. Denis Ulanov este cercetat penal pentru „escrocherie” și „spălare de bani” în același dosar al fraudei bancare, iar Petru Jardan este judecat pentru abuz de serviciu în proporții deosebit de mari în interesul unui grup organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. 

    Denis Ulanov

    „Desigur, asta cu atât mai mult este corect, pentru că este evident pentru toți, chiar și pentru cei care nu vorbesc deschis că nici o acțiune penală nici eu și nici colegii mei de partid nu am întreprins”, ne-a zis candidatul Denis Ulanov, întrebat de ZdG dacă i se pare corect și etic să candideze la funcția de deputat deși are numele său figurează într-un dosar penal. 

    Grigore Repeșciuc

    Grigore Repeșciuc este un alt candidat din lista Partidului Șor cu probleme de integritate demonstrate. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat, în două rânduri, că acesta a încălcat legislația: pe când era primar la Căușeni și-a angajat ginerele la primărie, iar înainte de asta a semnat contracte cu firma socrului său, la care și soția sa era angajată.

    Dacă măcar unul din cele două acte va rămâne în vigoare, Repeșciuc urmează să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică pe un termen de trei ani. Ambele documente au fost contestate de actualul candidat la funcția de deputat în instanța de judecată. 

    Dosarul „Exclusiv Media” și cele trei persoane afiliate companiei de pe lista BECS

    Dosarul penal în care compania „Exclusiv Media”, care gestionează imperiul media al socialiștilor, este anchetată pentru spălare de bani și finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor lovește, direct, în integritatea a cel puțin trei candidați ai Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. 

    La Exclusiv Media, în calitate de director financiar, activează Galina Dodon, soția lui Igor Dodon, al doilea în lista Blocului. Compania este fondată de Corneliu Furculiță, al 13-lea pe lista Blocului Electoral, iar în perioada în care s-a comis presupusa spălare de bani, administrator era Petru Burduja, care figurează pe locul 24 în lista candidaților Blocului Electoral la funcția de deputat. Dosarul penal nu are o finalitate deși este investigat de aproape cinci ani. 

    Candidații la funcția de deputat pe lista Blocului BECS, conectați la compania „Exclusiv Media“: Igor Dodon, Corneliu Furculiță, Petru Burduja

    Trei candidați de pe lista BECS, în acte de constatare ale ANI

    Alți trei candidați aflați în primii 40 pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au probleme de integritate demonstrate de ANI. Inspectorii au stabilit o diferență de 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate în perioada 2014 – 2016 de către candidatul Radu Mudreac, al 25-lea în lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor În rezultat, Mudreac a fost denunțat la Procuratura Generală (PG) pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani.

    Grigore Novac

    În cazul lui Grigore Novac, un alt candidat de pe lista Blocului, inspectorii au constatat o diferență vădită între avere și venituri în mărime de 113 mii de lei și o diferență nejustificată în mărime de 358 de mii de lei generată de efectuarea, în perioada 2015-2018, a plăților în scop politic sub formă de donații și cotizații către Partidul Socialiștilor.  

    Un alt candidat de pe lista Blocului, Alexandr Nesterovschi a fost prins în timp ce  combina, concomitent, funcția de administrator de firmă cu activitatea de deputat, fapt interzis de legislație. 

    Toți cei trei candidați la funcția de deputat au acționat în judecată ANI și cer anularea actelor emise de inspectori. 

    UPDATE: Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis, miercuri, 7 iulie, act de constatare pe numele deputatei socialiste Alla Dolința, pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. Inspectorul de integritate a constatat că socialista a deținut odată cu funcția de deputat și funcția de președintă a Fundaţiei de binefacere, „Soluția”, fondată de liderul ei de partid, Igor Dodon.

    După ce apelurile noastre telefonice au fost ignorate, am mers la sediul PSRM pentru a discuta cu reprezentanții formațiunii despre dosarele penale în care aceștia figurează. Acolo am fost redirecționați către serviciul de presă al partidului, însă, și de această dată, încercările noastre de a avea un dialog s-au soldat cu eșec. 

    Averea nejustificată a candidatului de pe lista Partidului Democrat 

    Alexandru Jizdan

    Și în primii șase candidați ai Partidului Democrat există un deputat în privința căruia ANI a stabilit încălcări. În luna mai, inspectorii au dispus confiscarea averii nejustificate a democratului Alexandru Jizdan, al doilea în lista Partidului Democrat, în mărime de 770 de mii de lei. Jizdan s-a ales și cu un denunț la PG, pentru falsul în declarații. 

    Acesta susține însă că „s-a admis o confuzie”, iar acum se judecă cu ANI, cerând anularea actului de constatare.

    Pavel Filip

    Și liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, este vizat, indirect, în dosarul uzurpării puterii în stat, inițiat după retragerea democraților de la guvernare. Dosarul nu are însă persoane puse sub învinuire, urmărirea penală fiind încă în derulare. 

    Dosarele lui Chirtoacă: „Nu este relevantă abordarea în contextul acestor alegeri”

    Dorin Chirtoacă, al patrulea candidat în lista Alianței pentru Unirea Românilor la funcția de deputat, este vizat în două dosare penale. Fostul primar de Chișinău este judecat penal în dosarul parcărilor cu plată, fiind învinuit că a favorizat o companie participantă la licitație. Într-un alt dosar, Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei. Ambele dosare nu au încă o finalitate. 

    „În condițiile unui regim hibrid, dictatorial, al unei grupări criminale funcționale de 20 de ani, în frunte cu Dodon, Voronin, Plahotniuc, Șor și toți ceilalți, niciun dosar penal a persoanelor publice nu are nicio relevanță. Nu este relevantă abordarea în contextul acestor alegeri și situații în care se află R. Moldova. Când vom avea cu adevărat stat de drept, când va funcționa separarea puterilor în stat, când justiția nu va fi sub papucul politicului, când politicul va fi separat de business și când mass-media va fi independentă atunci vom putea vorbi despre reputația unui om prin prisma unui dosar penal”, crede Dorin Chirtoacă. 

    Dorin Chirtoacă

    Svetlana Chesari, prima pe lista Partidului Noua Opțiune Istorică, este anchetată penal pentru delapidarea fondurilor europene, prin intermediul unei asociații obștești. 

    Fiodor Ghelici, controversatul activist civic, aflat pe locul doi în lista Partidului Oamenilor Muncii, este și el vizat într-un dosar penal examinat de mai bine de opt ani în instanță. Candidatul este judecat pentru trafic de ființe umane, printre care și minori. 

    Fiodor Ghelici

    MAI a refuzat să ne ofere informații despre dosarele penale ale candidaților la funcția de deputat

    În lista electorală a partidelor există și alte persoane numele cărora figurează în dosare penale. ZdG însă a scris și a analizat doar dosarele primelor persoane din listele electorale, cele care au cele mai mari șanse de a ajunge în viitorul Parlament. 

    Totodată, analiza ZdG s-a bazat pe informațiile pe care am reușit să le obținem din surse deschise. În ultimele luni, înaintea campaniei electorale, ZdG a încercat să obțină mai multe informații despre eventualele dosare penale în care figurează persoanele care conduc cele mai importante partide politice înscrise în competiția electorală din 11 iulie. Toate instituțiile statului ne-au redirecționat pentru răspunsuri către Ministerul Afacerilor Interne, care însă a refuzat să ne ofere aceste informații, făcând referire la faptul că ele ar reprezenta date cu caracter personal

    Expert: „Este mai mult decât o denaturare a domeniului protecției datelor cu caracter personal”

    Experții cataloghează refuzul instituțiilor statului de a furniza informații despre dosarele penale ale politicienilor drept o eschivare și reprezintă o încălcare a legislației. 

    „Din păcate, autoritatea, făcând referire sau analizând prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal a neglijat o altă prevedere foarte importantă. Este un articol în legislație care prevede expres faptul că, atunci când suntem în situațiile în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face, exclusiv, în scopuri jurnalistice și aceste date sunt foarte strâns legate de caracterul public al faptelor în care subiecții de date figurează sau de statutul de persoană publică a subiecților, atunci aceste articole de 5, 6 și 8 la care autoritatea face trimitere în refuzul său, nu se aplică. În cazul de față suntem în prezența unei situații în care informațiile solicitate de la MAI pentru a fi prelucrate în scopuri exclusiv jurnalistice, vizează subiecți de date cu caracter personal care sunt persoane publice și caracterul de persoană publică, precum și caracterul public al faptelor în care aceștia sunt implicați rezultă din înscrierea acestora în cursa electorală. Vorbim despre persoane care în mod cert și indubitabil trezesc interesul public”, constată avocata Cristina Durnea, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, după ce a analizat răspunsurile primite de ZdG. 

    Cristina Durnea, juristă, Centrul pentru Jurnalism Independent

    Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru protecția vieții private, susține că autoritățile au invocat argumente formale, fără a oferi o justificare corespunzătoare refuzului oferit ZdG, iar sarcina furnizorului de date era de a „încadra corect fabula și de a înțelege că această listă de persoane este de interes public și nu poate fi invocată viața privată, în contextul în care interesul public primează în raport cu drepturile noastre individuale”.

    „Consider că acest răspuns este mai puțin motivat ca solicitarea de acces la informație de interes public. Deci, cel puțin, prin argumentele invocate, ele sunt expuse formal, deci este un copy-paste din lege, fără a fi indicată o justificare corespunzătoare, pentru că articolul de bază, expres stabilește că atunci când există un interes public, informațiile de așa gen pot fi dezvăluite către mass-media care are sarcina de a informa societatea de chestiuni de interes public. Deci, în cazul dat, mă întreb ca un simplu cetățean, de ce ar fi cazul să publicăm tot registrul alegătorilor în registrul internet, practic este tot registrul de stat al populației, cu mici excepții, și pe de altă parte să nu publicăm datele despre cei care se aleg în Parlament, despre care cu adevărat avem nevoie de detalii pentru a putea face alegerea reală. Nu este mai mult decât o denaturare a domeniului protecției datelor cu caracter personal sau legea nu este pentru a proteja acest gen de informații, mai ales în acest context care justifică ingerința în viața privată”, explică Bozianu.

    Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru protecția vieții private

    Legislația R. Moldova NU interzice persoanelor anchetate sau judecate penal să candideze la funcția de deputat. Accesul spre fotoliul de ales al poporului este restricționat doar pentru persoanele care sunt condamnate definitiv la închisoare sau au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârșite cu intenţie. 

    Citiți și: Anticipate 2021. Profilul pretendenților la funcția de deputat

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, susține candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița

    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, a declarat candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița, în cadrul emisiunii „Moldova în direct”,…
    Ordinea de zi a primei ședințe de Guvern „se va axa pe înlocuirea unor oameni în poziții cheie”, susține candidata desemnată la funcția de premier Natalia Gavrilița

    Dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI. Arest preventiv prelungit cu încă 30 de zile și pentru șeful IP Bălți, dar și pentru un inspector al Poliției de Frontieră

    Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile atât pentru președintele Asociației FEA, Dorin Damir, cât și pentru șeful Inspectoratului de Poliție al munic…
    Dosarul fostei Direcții nr. 5 a MAI. Arest preventiv prelungit cu încă 30 de zile și pentru șeful IP Bălți, dar și pentru un inspector al Poliției de Frontieră

    Cine sunt cei care ar urma să-i înlocuiască pe cei patru deputați care au ales să facă parte din echipa guvernamentală: trei – de profesie juriști, iar unul – pedagog

    Următoarele patru persoane de pe lista candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care nu au obținut mandate de parlamentari, în urma alegerilor din 11 iulie, ar urm…
    Cine sunt cei care ar urma să-i înlocuiască pe cei patru deputați care au ales să facă parte din echipa guvernamentală: trei – de profesie juriști, iar unul – pedagog

    Guvernul Gavrilița anunță că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate. Care sunt acestea

    Guvernul Gavrilița anunță că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachet…
    Guvernul Gavrilița anunță că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate. Care sunt acestea