IMPACT ZdG în 2025: dosare penale deschise, decizii schimbate, legi modificate
În 2025, după articole publicate de Ziarul de Gardă, s-au deschis dosare penale, s-au schimbat decizii și s-au modificat legi în Parlamentul R. Moldova.
Vă propunem, mai jos, o retrospectivă a impactului produs în acest an de articole publicate în ZdG.
Dosar penal și rețineri la Centrul de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Bădiceni, după o investigație ZdG
În luna martie, ZdG a publicat investigația „Beneficiarii abuzului” după ce, pe parcursul a doi ani, a documentat din interior unul dintre cele cinci centre de plasament din țară. În articol au fost oferite detalii despre cum autoritățile statului eșuează în procesul de protecție și respectare a drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate. Materialul jurnalistic arăta că „beneficiarii” centrelor – așa cum numesc autoritățile rezidenții – trăiau în condiții inumane și degradante, erau bătuți cu polonicul în cap până ajung la spital, erau exploatați prin muncă până la deces, abuzați sexual în schimbul unor țigări și apoi bătuți pentru a nu divulga violul.
La scurt timp după publicare, trei angajați ai unui centru de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din raionul Soroca au fost plasați în arest preventiv și arest la domiciliu pentru trafic de ființe umane și determinarea părților vătămate să depună declarații mincinoase, anunța Procuratura Generală în dimineața zilei de vineri, 21 martie. Erau vizați angajații Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Bădiceni vizați în investigația ZdG „«Beneficiarii» abuzului”, inclusiv directorul instituției – Vasilii Palamari. Totodată, Avocatul Poporului s-a autosesizat după ce jurnalista care a publicat investigația a sesizat instituția.
Parlamentul a votat o lege, după ce ZdG dezvăluia problema lui Iosif Rudeanu
La sfârșitul lunii martie, Ziarul de Gardă a relatat povestea lui Iosif Rudeanu, o persoană cu dizabilități, care era obligat să achite retroactiv în vistieria statului o sumă de cinci ori mai mare, adică circa 240 de mii de lei, după ce a importat un automobil de 50 de mii de lei și l-a întrebuințat timp de mai bine de un an.
Potrivit experților consultați de ZdG atunci, Iosif Rudeanu, alături de alte peste 180 de persoane cu dizabilități devenise victima unui „vid în legislație”. După cele relatate, un grup de deputați au înregistrat un proiect de lege, iar la 26 iunie, Legislativul a votat în lectură finală ca datoriile vamale și penalitățile aferente importului mijloacelor de transport destinate persoanelor cu dizabilități locomotorii să fie anulate.
„După ce ZdG a fost la noi, deputații s-au apucat de lucru”
La începutul lunii august, Iosif Rudeanu a primit o hotărâre de la reprezentanții Serviciului Vamal Nord prin care pretinsa datorie a fost anulată, iar locuința a fost scoasă de sub sechestru. Bărbatul spune că încă nu-i vine a crede că „i-a fost luată de pe umeri această nevoie”. „Țin actul în mână, dar tot nu-mi vine a crede. M-au chemat la vamă și mi-au spus că se anulează toate datoriile. Chiar mi-au spus că judecata o să se încheie fără prezența mea și doar o să-mi vină scrisoare acasă că s-a încheiat totul. Chiar funcționează legea, chiar se poate. Mulțumesc oamenilor de la ziar”, ne-a zis Iosif Rudeanu. „După ce ZdG a fost la noi, deputații s-au apucat de lucru. Nu justiția mi-a făcut dreptate, dar niște oameni de la ziar”, declara, anterior, bărbatul.
Un procuror a fost sancționat disciplinar
În aprilie, ZdG scria că procurorul Vasile Buzu și-ar fi arogat și calitatea de medic specialist în cadrul unui dosar penal, conform concluziilor Inspecției Procurorilor. După publicarea articolului, în luna septembrie, procurorul a fost sancționat disciplinar cu mustrare de către Colegiul de disciplină și etică.
„Mama este agresată de tata”: ZdG a dezvăluit scandalul din familia ex-deputatului Bolea
Tot în luna aprilie, ZdG dezvăluia că oamenii legii au intervenit, în seara zilei de vineri, 25 aprilie, într-un caz de „conflict în familie”. ZdG a aflat că era vorba despre familia deputatului Vasile Bolea. Conform surselor ZdG, unul dintre copiii deputatului a apelat la 112 spunând că „mama este agresată de tata”. Ulterior, cazul a căpătat rezonanță sporită în societate. Mai multe instituții ale statului, dar și organizații non-guvernamentale s-au autosesizat și au intervenit cu explicații sau cu informații despre caz. În luna noiembrie 2025, Vasile Bolea, ex-deputat, a fost sancționat cu o amendă în valoare de 500 de lei de instanța de judecată.
Un veteran al războiului de pe Nistru și-a luat mașina din vamă după 20 de ani
În luna iulie 2025, Nicolae Besedovschi, un veteran al războiului pentru independența și integritatea R. Moldova și-a putut lua mașina blocată în vamă timp de 20 de ani. Un articol la subiect fusese scris de ZdG în 2022. În 2025, printr-un proiect de lege, s-a făcut o excepție pentru veteranul de război și acesta și-a putut lua automobilul aflat de 20 de ani blocat în vamă.
Bannere care promovau jocurile de noroc au fost demontate, după ce ZdG a scris
Tot în luna iulie 2025, ZdG scria că pe străzile capitalei au apărut mai multe bannere care promovează, subtil, jocurile de noroc, deși legislația interzice promovarea acestora. Bannere cu mesajul „Loteria Națională susține fotbalul autohton” și pagina web a loteriei, care a devenit, între timp, noua denumire a campionatului național de fotbal – Liga 7777.md, puteau fi observate pe mai multe străzi din Chișinău. Solicitat atunci de ZdG, deputatul PAS, Radu Marian, susținea că „este o problemă”, iar cei responsabili de amplasarea bannerelor ar avea 10 zile la dispoziție pentru a „lua măsuri”.
Peste câteva zile, bannerele au început să fie demontate. Totuși Federația Moldovenească de Fotbal care a fost responsabilă de plasarea acestora, nu a putut explica cum a fost posibilă amplasarea lor sau de ce erau date jos.
Interdicția lui Ceban de a călători în spațiul Schengen, dezvăluire exclusivă a ZdG
Tot în iulie, ZdG dezvăluia, în exclusivitate, că primarul capitalei, Ion Ceban, avea interdicție de călătorie în spațiul Schengen. Ceban a atacat ordinul în judecată, dar în luna septembrie, o instanță din Bucureștii-a respins cererea.
Dosar penal pentru nereguli într-un proiect la Bilicenii Vechi, după ce ZdG a scris la subiect
Miercuri, 30 iulie, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au anunțat că au efectuat percheziții într-un dosar privind darea în exploatare a unui proiect de canalizare de 10 milioane de lei în satul Bilicenii Vechi, „fără verificarea calității și volumului lucrărilor”. În dosar erau vizați un reprezentant al unei companii de construcții, un responsabil tehnic și un inspector din cadrul Direcției Teritoriale Nord a Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică. Aceștia erau bănuiți că i-ar fi promis ex-primarului din s. Bilicenii Vechi, r. Sângerei bani și bunuri în schimbul acceptării unor lucrări neverificate, în cadrul proiectului „Rețele de canalizare în satul Bilicenii Vechi”.
Perchezițiile au avut loc la șase luni după ce ZdG a relatat că în jurul proiectului sunt aduse acuzații că în timpul implementării au fost plătite aproape 700 de mii de lei pentru materiale și lucrări care au fost văzute doar în acte, nu și în realitate.
Doi jurnaliști ZdG, martori ai acuzării în dosarul condamnării Evgheniei Guțul
În luna august, numele a doi jurnaliști ZdG, Natalia Zaharescu și Vasile Urschi, s-au regăsitîn sentința de condamnare emisă pe numele bașcanei Evghenia Guțul. Ceoi doi au figurat printre martorii acuzării în dosarul în care bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare cu executare. Jurnaliștii au relatat despre investigația „Protestatari în chirie”, publicată de ZdG în septembrie 2022, care a arătat cum persoanele care participau la „protestele” fostului Partid „Șor” din acea perioadă erau plătite. Atunci, patru reporteri ZdG sub acoperire s-au infiltrat printre protestatari, iar ulterior, timp de mai multe zile, au documentat, din interior, modul în care aceștia erau mobilizați, transportați organizat și plătiți ca să-și manifeste „atitudinea civică”.
Armata digitală a Kremlinului: jurnalistă audiată și partid scos din cursa electorală
În luna septembrie, ZdG a publicat investigația „Armata digitală a Kremlinului” (partea 1 și partea 2). Investigația, publicată în preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, a scos la iveală faptul că sute de conturi cu identități false, în spatele cărora erau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. Toate postările erau monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram. ZdG a documentat această rețea din interior, cu două jurnaliste infiltrate. Acestea au aflat că, în ultimele zile de campania, Șor și-a îndreptat susținerea către partidul „Moldova Mare”.
La scurt timp, jurnalista Măriuța Nistor, coautoare a investigației, a fost audiată de organele de drept în cadrul unui dosar penal în care se investigau și aspectele invocate în investigație. Ulterior, mai multe date din investigație au fost utilizate de către Inspectoratul Național de Investigații pentru o sesizare la CEC, iar ulterior, Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost scos din cursa electorală.
Dosar penal trimis în judecată la scurt timp după ce ZdG scria despre tergiversare
Pe 19 septembrie, ZdG scria că „un grup de ofițeri”, care a oferit mai multe informații pentru ZdG, susținea că dosarul penal în care era vizat Eduard Apostol, principalul învinuit în cazul unui dublu omor săvârșit în 2002 la Grătiești și în mai multe cazuri violente de tâlhărie, care s-a ascuns de organele de drept mai bine de 20 de ani, folosind identități false, era tergiversat în mod deliberat de către oamenii legii, „în vederea eliberării acestuia din arest” atunci când va expira perioada legală maximă a măsurii preventive de un an.
La mai puțin de o lună de la apariția materialului jurnalistic, miercuri, 15 octombrie, Procuratura municipiului Chișinău a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în judecată a acestui dosar.
Dosar penal care viza un proiect din satul Cobani. ZdG scrisese anterior despre caz
În octombrie 2025, angajații CNA, sub conducerea Procuraturii Bălți, au efectuat percheziții la domiciliul fostului primar al satului Cobani, r. Glodeni, Ivan Plută, precum și la domiciliul și sediul unei persoane juridice vizate într-un dosar penal privind „luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor”, se arăta într-un comunicat de presă emis de CNA. Ivan Plută a condus timp de 12 ani primăria satului Cobani.
În 2024, Ziarul de Gardă a publicat o anchetă despre proiectul de aprovizionare cu apă a satului Cobani, r. Glodeni, nefinalizat nici la 10 ani după lansarea lui. Sătenii, dar și noua primăriță a localității anunțau că au depus plângere la organele de drept pentru a verifica modul în care acesta a fost implementat.
Yandex, sancționată de Consiliul Concurenței la doi ani după inițierea unei investigații și la două săptămâni după ce ZdG s-a interesat de caz
În luna noiembrie, la câteva săptămâni după ce ZdG a întrebat Consiliul Concurenței dacă a fost sesizat și investighează practicile neloiale în domeniul taximetriei, instituția a anunțat joi, 27 noiembrie, după aproape doi ani de la inițierea investigației, că firma care operează aplicația „Yandex Go” a refuzat să ofere informațiile solicitate, fiind amendată cu aproape 800 de mii de lei.
Conform unui comunicat de presă, plenul Consiliului Concurenței a adoptat la 20 noiembrie (după aproximativ două săptămâni din momentul în care ZdG a expediat o solicitare de informații, n.r.) o decizie prin care a constatat încălcarea normelor de procedură de către „Ridetech International” BV – operatorul platformei electronice „Yandex Go” și al aplicației „Yandex Pro”, utilizată de companiile de taxi din R. Moldova. Constatarea a fost formulată în cadrul investigației inițiate de Consiliul Concurenței pe 23 ianuarie 2023. Contactată atunci de ZdG, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Concurenței, Olesea Pușcașu, a menționat că acum „s-a ajuns la etapa de solicitare a informației cu privire la utilizatorii aplicației” și că întrebările ZdG nu ar avea „nicio legătură”.
Maia Sandu a retras o distincție, la o lună după ce ZdG scria că a conferit-o unei persoane vizate într-un dosar penal
Tot luna noiembrie, ZdG a scris că Andrei Golban, președintele Asociației Obștești „Federația de Judo din R. Moldova”, vizat într-un dosar penal de samavolnicie, fusese decorat de președinta Maia Sandu cu „Ordinul Onoarei”. Decretul fusese semnat de șefa statului pe 10 octombrie. Într-un comentariu pentru ZdG, reprezentanții administrației prezidențiale de la Chișinău declarau că propunerea de a oferi această distincție lui Andrei Golban a venit din partea Ministerului Educației și Cercetării și că nu se știa, în momentul înmânării distincției, despre dosarul penal.
La 5 decembrie, peste o lună după publicarea articolului în ZdG, decizia de conferire a distincției de stat lui Andrei Golban, președintele Asociației Obștești „Federația de Judo din Republica Moldova” a fost revocată. Președinta R. Moldova a semnat un decret în acest sens vineri, 5 decembrie, fără a fi invocate motivele.
Primăria Chișinău a retras de la o licitație un lot de teren după ce ZdG a scris că era îngrădit
Tot în decembrie, ZdG a scris că Primăria Chișinău vrea să obțină milioane de lei din vânzarea a două terenuri. Loturile de pământ însă aparțin primăriei doar pe hârtie. În realitate, sunt îngrădite și folosite de mai multe persoane care locuiesc în preajmă. Pe ambele terenuri se înalță construcții auxiliare și sunt în mijlocul unor litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată.
La scurt timp, un teren de 15 ari de pe strada Ciocîrliei, împărțit și ocupat de șapte vecini care au proprietăți în preajmă,a fost exclus din procedura de licitație, fiind dispusă „eliberarea de orice construcție a terenului ocupat în termen cât mai restrâns”.
„A fost mediatizat acest caz că Primăria Chișinău vinde terenuri ocupate abuziv. Aș vrea câteva clarificări: Primăria Chișinău este obligată să facă ordine în proprietățile sale și asta și face. Nimeni nu are dreptul să ocupe abuziv orice metru pătrat de teren public, pentru că este proprietate publică și orice utilizare neconformă în acest sens este și trebuie să fie penalizată”, declara atunci Ilie Ceban, unul dintre viceprimarii capitalei.
Un procuror a fost demis
În luna decembrie, procurorul din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani, Igor Buliga, despre care ZdG a scris în noiembrie 2024, citând surse, că era suspectat că ar fi hărțuit sexual o studentă care efectua stagiul de practică în instituție, a fost eliberat din funcție. Consiliul Superior al Procurorilor a admis contestațiile înainte de fosta stagiară și Inspecția procurorilor împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică prin care Buliga fusese doar mustrat.
Nu a fost confirmat titlul de doctor pentru o fostă „viceministră” a Educației din regiunea transnistreană, la scurt timp după ce ZdG dezvăluia cazul
Tot în luna decembrie, ZdG a descris cum o fostă așa-numită „viceministră” a Educației din regiunea transnistreană, care conduce în prezent o școală privată din Tiraspol, a fost acceptată să-și susțină teza de doctor habilitat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În bibliografia tezei, aceasta a inserat un articol publicat de ea anterior, în care promovează „statalitatea” și „identitatea” transnistreană. Ea și-a susținut public teza la Chișinău în decembrie 2024, iar membrii comisiei au recomandat unanim să-i fie acordat titlul de doctor habilitat.
Peste o săptămână după apariția articolului în ZdG, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC)nu a confirmat titlul științific de doctor habilitat în științe ale educației pentru Svetlana Turceac. ANACEC a respins demersul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, unde aceasta și-a făcut studiile post-doctorale și unde i-a susținut public teza de doctor habilitat. ANACEC a constatat că teza include încălcări ale eticii și deontologiei profesionale, în special preluări, fără a fi citate corespunzător. Totodată, ANACEC a constatat că unele articole științifice depus „nu corespund standardelor pentru a fi recunoscute drept științifice”. Printre aceste publicații se numără și articolul scris chiar de Svetlana Turceac în 2010, depistat de ZdG în bibliografie în care aceasta scria că „Republica Moldovenească Nistreană este un stat democratic, cu parlament, Constituție și cu un regim prezidențial puternic.
