Fapte și acuzații într-un proiect de milioane fără finalitate: „Cum putem să stăm fără apă? Nu putem”
După 10 ani de așteptare și milioane de lei alocați, oamenii din satul Cobani încă nu știu când vor avea apă în gospodăriile lor. Acum ei sunt nevoiți să topească zăpadă, să adune apă de ploaie ori să găsească o fântână care încă nu a secat pentru a se alimenta.
Sătenii, dar și noua primăriță, au depus plângere la organele de drept pentru a verifica modul în care a fost implementat proiectul. „Cel mai mult m-a impresionat că primul milion investit din proiect, au fost investiți în stația de epurare și canalizare care nu există de fapt”, acuză primărița satului Cobani.
„Pun căldarea și când curge de pe streașină, strâng apă”
„Oamenii din satul Cobani vor avea în sfârșit apă la ei în casă și nu doar apă, dar și canalizare. Astăzi s-a dat startul lucrărilor de construcție a apeductului din localitate”, anunța postul de televiziune local TV Prim în toamna anului 2014.
„Astăzi a început implementarea proiectului de aprovizionare cu apă a satului Cobani. Tot proiectul trebuie să fie implementat până la data de 31 decembrie, anul 2015. În total, este preconizat de a construi 15,6 km de apeduct și în jurul la 4 km de canalizare. Va fi construită o fântână arteziană cu o adâncime de peste 200 de metri. Totodată, administrația publică lucrează pentru ca în perspectivă să ne conectăm la sursa de apă din Prut”, declara primarul de atunci al satului Cobani, Ivan Plută. Realitatea, la 10 ani de la acel anunț, este însă alta. Proiectul nu a fost dat încă în exploatare, iar lucrări la sistemul de canalizare și la stația de epurare nu s-au făcut.
Vasile Dănilă, un locuitor al satului Cobani, spune că atunci când a aflat despre începerea lucrărilor la apeduct a fost foarte bucuros. În sfârșit, după lungi așteptări, urma să aibă acces la apă potabilă. „Ne-am cumpărat și mașină de spălat, credit din bancă, boiler, să am apă caldă, ca femeia să spele la mașină automată”, își amintește bărbatul.
Astăzi, Vasile Dănilă, la fel ca și alți locuitori ai satului Cobani, este nevoit să aducă apa de la fântânile din apropiere sau să o adune atunci când afară plouă sau ninge. „Pun căldarea și când curge de pe streașină, strâng apă și spăl cu soția, că ea nu poate. Cum putem să stăm fără apă? Nu putem. Tocmai de acolo (arată cu mâna spre o fântână de unde se alimentează toată strada, n.r.) am adus o căldare cu apă, dar seacă fântâna și acolo, deja nu-i apă nici acolo. Toată mahalaua noi aduceam apă de băut de acolo. Situația e grea fără apă, înțelegeți? Eu nu știu ce să facem, dar trebuie apă, numaidecât”, spune dezamăgit săteanul.
„Nu mă întrebați de apă, când mă întrebați de apă, eu vâr capul în nisip ca struțul”
Unii locuitori ai satului sunt nevoiți să parcurgă uneori câțiva kilometri pentru a aduce apă acasă. „Eu am fântână la poartă, dar apă de băut, mă duc cu buteliile și aduc apă de la budăi, de la o fântână care e undeva la doi kilometri distanță”, explică un locuitor al satului.
În timpul construcției sistemului de apeduct, oamenii susțin că au achitat între 1500 și 4000 de lei pentru a-și conecta gospodăriile la apă. „Am plătit 2200 de lei în 2017 și traseul a mers pe lângă gard, dar în ogradă nu mi-a tras nici furtun, nimic. Am plătit la primărie, am document, am tot. Parale nu-s și încă stăm fără apă. Am eu o fântână în ogradă și mai este acolo apă, dar e slut. Înțelegeți, eu sunt de la țară și eu mai țin și o văcușoară acolo, dar o vacă pe zi bea 100 de litri de apă”, explică un alt bărbat din sat.
Alții dau vina pe fostul primar al localității, Ivan Plută, care a condus satul timp de 12 ani și în această perioadă le-a tot promis oamenilor că vor avea apă. „Tare ne este greu, foarte greu. Dar fostul primar îmi spunea așa: «Nu mă întrebați de apă, când mă întrebați de apă, eu vâr capul în nisip ca struțul.» Tot timpul ne spunea așa. Vă zic, e foarte greu, mai ales că noi suntem bătrâni, iată toată mahalaua asta suntem bătrâni. Ce să facem noi? Am strâns apă de ploaie, am umplut toate butoaiele, toate căldările, ca să am măcar cu ce mă spăla, că altfel nu e chip”, spune o femeie din sat. „Am 73 de ani și îmi aduc apă cu căruța de la o stație de pompare de lângă livadă, dar de băut, de făcut mâncare, iau de la vecin câte o căldare. Fântâna de pe stradă a secat”, spune Vasile Surgiu, un alt locuitor al satului Cobani.
„Consătenii mei de aici suferă de foarte mult timp de lipsa apei și este o problemă încă de când eram eu copil în sat”
Liliana Burlacu a câștigat alegerile în Cobani în urma scrutinului din noiembrie 2023, iar la scurt timp după ce a preluat mandatul, oamenii au apelat la ea pentru a rezolva cea mai stringentă problemă a localității – accesul la apă. „Fiind în campanie electorală, fiecare cetățean îmi spunea «apă, când ne aduceți apă, dacă ne aduceți apa»”.
Noua primăriță a satului susține că imediat ce a ajuns în funcție, a început să se intereseze la subiect și a constatat că problema aprovizionării localității cu apă este una complexă. Aceasta susține că a aflat că lucrările nu pot fi nici evaluate, nici finalizate, pentru că proiectul tehnic nu este la primărie. „Proiectul de aprovizionare cu apă este cel mai problematic. Consătenii mei de aici suferă de foarte mult timp de lipsa apei și este o problemă încă de când eram eu copil în sat. Sunt unele regiuni ale satului unde de pe atunci scădea apa în fântâni. În obiectul contractului semnat la 4 august 2014 scrie clar că antreprenorul se obligă să execute lucrările de aprovizionare cu apă și canalizare a satului Cobani, raionului Glodeni, în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, iar termenul de execuție a lucrărilor contractului este de 18 luni, deci un an și jumătate în care oamenii din satul Cobani trebuiau să aibă apă”, menționează primărița.
Liliana Burlacu susține că valoarea totală a proiectului este de circa 10 milioane de lei, inclusiv TVA, dintre care contribuția Fondului Ecologic Național (FEN) urma să fie de circa 8,5 milioane de lei, iar 1,5 milioane era contribuția primăriei Cobani, sumă care a fost oferită de Consiliul Raional Glodeni. În 2014, licitația pentru efectuarea lucrărilor de proiect a fost câștigată de firma „Litarcom” SRL, administrată de Liviu Jitari.
Noua primăriță spune că a studiat documentele din primărie referitoare la proiectul demarat în 2014 și a găsit mai multe procese-verbale cu privire la lucrări efectuate la sistemul de canalizare și stația de epurare care, de fapt, nu există.
„Cel mai mult m-a impresionat că primul milion investit din proiect, sunt investiți în stația de epurare și canalizare care nu există de fapt. Deci, din actele care le descopăr eu aici, rezultă că stația de epurare și canalizare era finalizată în 2015, în acte. Tot cu stația de epurare și canalizare mai găsesc alte procese-verbale de finisare a lucrărilor din 2018, în care factura este 818,7 mii de lei, cu trei procese-verbale de finisare a lucrărilor, iarăși pe canalizare și stația de epurare care, la rândul său, nu există. De asemenea, tot cu stația de epurare, mai găsesc un proces-verbal de finisare a lucrărilor în luna aprilie 2022, în care este suma de 317,9 mii de lei. Deci, fiecare proces-verbal este găsit împreună cu devizul făcut de Litarcom, de lucrări. În baza acestui deviz se fac lucrările și după aceasta există facturi și copiile facturilor care confirmă că banii respectivi au fost transferați pe contul firmei «Litarcom»”, precizează Liliana Burlacu, în timp ce ne prezintă documentele la care face referire.
„Au fost probleme cu finanțarea”
În baza actelor depistate, la 10 ianuarie 2024, Liliana Burlacu a depus o plângere în adresa Centrului Național Anticorupție, Oficiul Nord. „Cunosc că și oamenii au depus o plângere către CNA Nord. Ea este legată de banii pe care i-au alocat persoanelor respective, responsabil tehnic de la Litarcom, Tatiana Mindricanu, numită și coordonator al proiectului. Eu deja am fost invitată o singură dată acolo și mi s-a explicat că se va veni în teritoriu, pentru că este mult de lucru. Cel mai grav este alta, este chestia că s-au investit foarte mulți bani și eu acum va trebui să demonstrez că banii respectivi nu au fost investiți corect. Ca să pot să-mi ajut oamenii din sat și să le aduc apă. Pentru asta, eu trebuie să ader iarăși la un nou proiect din banii statului. Și atunci paradoxul este cum pot eu să demonstrez că s-au investit aproape 8 milioane și că apă, practic, nu există și cum să mi se dea mie din bugetul statului încă o sumă de bani ca să pot să finisez acest proiect”, explică Liliana Burlacu.
Eugeniu Făină, consilier local în primăria satului Cobani, inclusiv în mandatul precedent, susține că în procesul de implementare a proiectului a lipsit transparența, iar fostul primar, Ivan Plută, ezita să ofere răspunsuri privind termenul exact de finalizare a lucrărilor. „Când se începe un proiect, se pune panou informativ cu denumirea inițiatorului de proiect, antreprenorul, finanțatorul, numele, familia la dirigintele de șantier, la responsabilul tehnic, la directorul antreprenorului. Nu a fost niciun contact, nimic, până în ziua de azi. De câte ori l-am întrebat pe fostul primar despre apă, el zicea: «Cu așa întrebare cine ești tu? Dacă vrei să te ocupi cu ceva, ține telefonul și du-te și ocupă-te»”, declară Eugeniu Făină.
Ivan Plută, fostul primar al satului Cobani, susține însă că proiectul nu a fost finalizat din cauza finanțării întârziate de la FEN, iar contractul de finanțare a proiectului are termen nelimitat. „Au fost probleme cu finanțarea, fiindcă inițial se dădea după cum face antreprenorul lucrările, așa se finanța. Bani din partea FEN au venit, dar cu întârziere. La stația de epurare și canalizare încă nu s-a ajuns cu lucrările. Finanțarea a fost la toate etapele, după care s-au depus documentele, dar a fost sistată finanțarea în 2020, 2021, nu mai țin minte. S-au alocat 8 milioane 600 de mii în total. Câteodată așteptam și câte un an de zile să ne vină finanțarea după fiecare etapă. Proiectul tehnic în original l-am dat la reprezentanții Litarcom-ului care veneau și lucrau în teritoriu”, spune Plută.
Cât despre afirmațiile actualei primărițe că a descoperit procese verbale care indicau lucrări efectuate la stația de epurare și canalizare care, de fapt, nu există, fostul primar susține că informația nu ar corespunde adevărului. „Eu știu că nu s-a făcut nicio lucrare și nu-i niciun proces-verbal la canalizare și mai ales, la stația de epurare”, a punctat acesta.
„N-am luat un leu, n-am strâns, n-am făcut contracte”
Liviu Jitari, administratorul „Litarcom” SRL, susține că în Cobani, construcția apeductului a fost finalizată, iar de câțiva ani o parte din locuitori au acces la apă. „Ceea ce ține de construcția apeductului în satul Cobani, apeductul a fost construit în totalmente, 100 de procente. În el a intrat rețeaua de apeduct pe localitate, turnul de apă, construcția de la zero a fântânii arteziene și amenajarea teritoriului. Din nouă milioane, opt milioane și șapte sute și ceva de mii e construcția sistemului de apeduct. De facto, rețeaua de canalizare este 800 și ceva de metri constituie toată rețeaua și o stație de epurare. Adică, s-a axat mai mult pe conectarea sistemului de canalizare a grădiniței de copii, școlii și instituțiile publice care sunt în localitate”, susține Jitari.
Jitari precizează că durata îndelungată a lucrărilor este cauzată de modul în care a fost finanțat proiectul, iar lipsa stației de epurare și a sistemului de canalizare – de faptul că nu au fost acordați banii necesari pentru lucrări. „Ca să meargă lucrările mai departe, Fondul Ecologic aveau ședințe a consiliului Fondului Ecologic și deja ei alocau etape mai departe, dacă a fost închisă prima etapă. În cazul Cobaniului, toate aceste etape au fost întinse în timpul acesta, care spun eu, de ani de zile, până s-a finalizat construcția apeductului în întregime.”
Administratorul firmei spune că nu a luat bani de la locuitorii satului pentru ca aceștia să fie conectați la rețeaua de apeduct. „Noi, ca și companie, nu am fost implicați în conectarea consumatorilor. N-am luat un leu, n-am strâns, n-am făcut contracte. A făcut un subantreprenor de-al nostru conectări și au luat bani, asta deja îi altă întrebare”, susține el, evitând să explice aceste circumstanțe, în condițiile în care firma sa era responsabilă în totalitate de executarea contractului.
Cât despre procesele-verbale în care sunt menționate lucrări la sistemul de canalizare și stația de epurare care în realitate nu există, Jitari susține că, de fapt, la mijloc este o eroare. „Am înțeles că doamna primar spune că au fost careva lucrări la sistemul de canalizare construite. E o eroare totală. Noi nu am construit sistemul de canalizare. Faptul că în procesele-verbale este menționată stația și canalizare, asta așa e denumirea în contract a obiectului. Când s-a tapat, cred că a fost emisă așa cum i-a ieșit în program. Asta e o greșeală de tipar. Sistemul de canalizare dacă era construit, el se regăsea în procesele-verbale de execuție a lucrărilor”, susține Jitari.
„Apă nu are nimeni, absolut, la fântâna arteziană totul e blocat, e rupt contorul care vine la pompă”
Administratorul firmei „Litarcom” a comentat și declarațiile fostului primar al satului Cobani, Ivan Plută, care susține că agentul economic deține proiectul tehnic în original. „Domnul Plută, știți cum, el poate să spună multe, că ni l-a dat sau nu ni l-a dat, dacă el nu-l găsește. Noi am lucrat doar cu copia proiectului, fiindcă originalul niciodată nu se transmite antreprenorului”, spune Liviu Jitari.
Contactată repetat, primărița de Cobani, Liliana Burlacu, susține că, de fapt, niciun locuitor din sat nu are acces la apă. „Apă nu are nimeni, absolut, la fântâna arteziană totul e blocat, e rupt contorul care vine la pompă. În trecut, unii oamenii au avut apă, o lună-două, apoi se deconecta. Apărea problema că este contorul înregistrat la primărie și trebuia primăria să plătească bani. Din această cauză, a fost deconectată de două-trei ori primăria, din cauza datoriilor la rețea”, spune primărița.
Firma „Litarcom” SRL, care a obținut dreptul să facă lucrările în satul Cobani, are în ultimii zece ani câștigate zeci de licitații publice în valoare de sute de milioane de lei. Multe dintre licitaţiile câştigate de Litarcom au fost pentru resurse din proiecte susţinute financiar de Fondul Ecologic Naţional (FEN) al Ministerului Mediului, neavând finalitate nici până astăzi. În 2022, FEN a fost redenumit în Fondul Național de Mediu, care nu va mai finanța pe viitor proiecte legate de apă și canalizare, ci doar programe care țin nemijlocit de domeniul ecologiei și protecției mediului. FEN a lăsat în urmă aproape un miliard de lei îngropați în pământ și peste o sută de proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare nefinalizate.
După reforma FEN, programele și proiectele de dezvoltare regională și locală, inclusiv cele privind sistemele de apeduct și canalizare, vor fi finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL). Noua structură a fost creată prin restructurarea Fondului de Investiții Sociale din Moldova și este în gestiunea unui Oficiu din cadrul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. Acesta gestionează acum programul „Satul European”.
