Sinteza ZdG: Retrospectiva evenimentelor din ultima săptămână
Imunizarea împotriva COVID-19 a început în Republica Moldova, în același timp înregistrăm anti-recorduri de infestări, iar noile tulpini ale coronavirusului, extrem de contagioase, au ajuns în țară. Criza din domeniul politic bate pasul pe loc, iar procurorul general este criticat pentru că ar fi dezinformat pe dosarul furtul miliardului de către subalternii săi. Sunt câteva dintre subiectele agendei acestei săptămâni, adordate în Sinteza Săptămânii a Ziarului de Gardă.
Marea noutate a acestei săptămâni este lansarea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19. De patru zile Republica Moldova imunizează lucrătorii medicali din secțiile de reanimare, anestezie și terapie intensivă, precum și personalul din cadrul secțiilor spitalicești cu profil COVID-19.
Campania de vaccinare a început după ce la 27 februarie, la Chișinău au ajuns peste 21 de mii de doze de vaccin, donate de România, țară care a început procesul de imunizare la 26 decembrie 2020, iar la 3 martie a ajuns la 1 milion de persoane vaccinate, persoana cu numărul un milion fiind o femeie de peste 80 de ani.
Tot în această săptămână, în țară a ajuns primul lot de vaccin prin intermediul platformei COVAX. Autoritățile a recepționat un lot de 14.400 de doze de vaccin AstraZeneca, ser care va fi utilizat pentru imunizarea lucrătorilor medicali din prima line.
Virusul nu bate în retrage, în această săptămână fiind înregistrate anti-recorduri de infestări în Republica Moldova. Mai mult, autoritățile spun că noile tulpini ale coronavirusului, extrem de contagioase, au ajuns în Republica Moldova și că situația critică nu poate fi depășită fără un lockdown dur.
Recomandarea noastră este să respectați măsurile sanitare, să evitați locurile aglomerate, să purtați corect masca de protecție și să vă spălați cât mai des pe mâini.
Nici în domeniul politic situația nu este mai bună. La începutul săptămânii, liderul socialiștilor Igor Dodon i-a dat un ultimatum președintei Maia Sandu. Mai exact, socialiștii îi cer președintei să semneze până la 9 martie decretul de desemnare a fostei ministră a Finanțelor în timpul lui Voronin, Marianei Durleșteanu, pentru funcția de prim-ministru. Specialiștii spun că, dacă asta nu se va întâmpla, atunci vor veni cu „acțiuni politice mai hotărâte, prin care funcția de președinte va redeveni una „de decor”, așa cum a fost până în anul 2016.
În replică, cei de la Președinție spun că instituția nu operează cu ultimatumuri, iar reprezentanții PAS și-au reiterat poziția cum că depășirea actualei crize politice poate fi făcută doar prin organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
VIDEO/ Sesizarea președintei Sandu, admisă parțial de CC. Guvernul interimar poate numi persoane în funcție de demnitate publică, dar nu poate semna tratate internaționale
În același timp, Curtea Constituțională a decis joi că Guvernul demisionar poate numi funcționari de stat și demnitari, însă nu miniștri, pe un termen determinat. Cabinetul demisionar nu poate demite demnitarii și funcționarii, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-şi îndeplini atribuţiile.
Curtea a reținut că, în cazul în care s-ar permite efectuarea remanierilor în cadrul unui Guvern demisionar, prim-ministrul interimar şi preşedintele republicii ar putea să schimbe, unul câte unul, toți miniștrii, eludând orice formă de control parlamentar. Astfel, Înalta Curte s-a pronunțat împotriva schimbării componenței Cabinetului de miniștri demisionar.
Cei de la președinție spun că decizia Înaltei Curți este bună pentru situația actuală, pentru că poate face Guvernul mai puternic pe timp de criză, în timp ce socialiștii susțin că magistrații, prin decizia de joi, i-au arătat președintei unde îi este locul.
În același timp, Președinția spune că Maia Sandu este în discuții cu mai mulți formatori de opinie, dar și cu specialiști în drept constituțional despre soluțiile optime ce ar putea să conducă la deblocarea situației și la declanșarea alegerilor anticipate. Totuși, Președinția nu a anunțat nicio soluție concretă pe care ar urma să o implementeze.
Săptămâna aceasta și Procuratura Generală a atras critici asupra sa. Mai mulți magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, acuză că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, ar fi dezinformat pe dosarul furtul miliardului de către subalternii săi. Reacția judecătorilor vine după ce șeful Procuraturii Generale a acuzat că „judecătorii fie împiedică ilegal activitatea procurorilor, fie tergiversează examinarea materialelor, sau că adoptă soluții care nu le sunt pe placul procurorilor”.
După acuzațiile expuse de judecători, Procuratura le-a recomandat acestora să își unifice eforturile pentru a conlucra „în investigarea celui mai complex dosar financiar din istoria Republicii Moldova”.
Tot în această săptămână, Ziarul de Gardă a constatat că șefa Secretariatului Curții Constituționale Elena Tentiuc a ridicat pe parcursul anului 2020 un salariu lunar de aproape 28 de mii de lei. Anul trecut familia Tentiuc a obținut donații din partea părinților în valoare de 600 de mii de lei, „pur și simplu”, după cum ne-a spus funcționare.
Tot anul trecut, familia Tentiuc a procurat un apartament de aproape 150 de metri pătrați pentru suma de circa 39 de mii de euro, dar 5 automobile întrucât soțul funcționarei deține un business de vânzare-cumpărare a mașinilor.
Dacă tot vorbim de averi și controale ale ANI, aflați că directorul „Moldsilva” Dumitru Cojocaru a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, iar acum acesta riscă să rămână fără mandat și fără dreptul de a mai ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani.
ANI a constatat că, în februarie 2020, directorul Moldsilva, s-a autodesemnat în calitate de președinte al Consiliilor de administrare în trei întreprinderi de stat din domeniul silviculturii. Ulterior, acesta a semnat un ordin prin care a dispus acordarea unor indemnizații lunare în mărime de 3 000 de lei fiecărui membru al acestor Consilii, inclusiv propriei persoane.
În toată această perioada, Cojocaru a încasat circa 66 de mii de lei, iar ulterior a emis un ultim document prin care acesta a hotărât să își anuleze calitatea de președinte în cele trei consilii de administrare, doar că a revocat acest act cu efect pentru trecut.
Tot în această săptămână, în dosarul Laundromat a fost achitat un prim judecător. Este vorba de fostul magistrat Ghenadie Bîrnaz. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a achitat pe acesta de „pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii”.
Ghenadie Bîrnaz a fost acuzat că în perioada anului 2011, activând în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei sect. Rîșcani, din municipiul Chișinău, a comis infracțiunea de pronunțare cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii, prin semnarea unei ordonanțe de 400 milioane de dolari SUA. Mai exact, acesta nu ar fi supus „unei verificări reale” cererea creditorului și a actelor anexate, în rezultat emițând ilegal o ordonanță judecătorească prin care a admis cererea unei companii de a încasa suma de 400 milioane dolari SUA de la pretinși debitori.
Ziarul de Gardă a intrat și în posesia unei înregistrări audio din perioada 2015-2016 dinte controverstatul om de afaceri, Veaceslav Platon și fortul vicepreședinte al PDM, Serghei Iaralov, în care primul întreabă despre ce răspunsuri să le ofere avocaților fostului lider al democraților Vladimir Plahotniuc în procesul de judecată dintre Victor și Viorel Țopa și fostul democrat. Procesul se desfășura în acea perioadă în Olanda, Plahotniuc fiind acuzat de cei doi că ar fi fost implicat în atacul raider asupra băncii comerciale „Victoriabank”.
Platon ne-a spus că înregistrarea a fost parte a unui plan stabilit de el cu Victor și Viorel Țopa, pentru a demonstra cum Plahotniuc a pus presiuni asupra sa pentru a nu depune depoziții în procesul de judecată. Mai multe detalii despre acest caz, citiți pe zdg.md.
Iar la capitolul investigații, pe zdg.md, dar și pe pagina noastră de YouTube găsiți o investigație despre cum bugetul de stat al Republicii Moldova ar putea fi prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, din cauza unei datorii de acum două decenii pentru energia electrică recepționată din România.
Pe lângă această sumă, Republica Moldova ar putea achita încă alte 60 de milioane de dolari din cauza unui litigiu care are la bază aceeaşi datorie, după ce o companie s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Reporterii Ziarului de Gardă au analizat o serie de e-mailuri oficiale, presărate cu amenințări voalate din partea ambasadorului Republicii Moldova în Japonia, Vasile Bumacov, care a încercat să își promoveze ginerele în calitate de consultant local pentru implementarea creditului. Miza acestor discuții era una enormă – peste jumătate de milion de euro.
Mai multe despre conflictul dintre Bumacov și reprezentanții ministerului Agriculturii aflați pe zdg.md.
Tot pe platforma noastră citiți despre rezultatul protestului organizat de angajații Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, nemulțumiți că din luna noiembrie a anului trecut nu și-au primit salariile, și când ar putea fi audiat de Parlament șeful întreprinderii de stat, de ce Consiliul Superior al Magistraturii a amânat demararea procedurii de numire în funcție a unui judecător la Curtea Constituțională și cine este noul judecător – raportor în dosarul lui Ilan Șor examinat la Curtea de Apel Cahul.
