Editorial Alertă deasupra Moldovei: războiul intră în spațiul aerian
Pentru prima oară războiul din Ucraina a provocat victime pe teritoriul R. Moldova. Luni, 5 octombrie, la ora 09:38, în zona punctului de trecere Palanca – Maiaki – Udobnoe, în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, a căzut un proiectil, care, în urma impactului cu solul, a ricoșat și s-a proiectat într-un autobuz de rută care staționa în preajma barierei. Un polițist de frontieră moldovean a fost rănit și a avut nevoie de îngrijiri medicale, iar autobuzul și cabina de control au fost avariate.
Totuși, nu este primul caz când, în urma conflictului armat pornit de Rusia în Ucraina, suferă cetățenii noștri. În septembrie, un cetățean moldovean a fost rănit ușor în atacul asupra punctului de trecere Starokazacie, Ucraina. Acest lucru se întâmplă la mai bine de patru ani de război.
Conaționalii noștri, însă, au avut de suferit practic din primele zile. La sfârșitul lunii octombrie 2022, o rachetă rusească a căzut la Naslavcea. Explozia a spart geamurile și a deteriorat țigla de pe casele oamenilor. Din fericire, nu au fost victime umane. Oamenii nu au suferit fizic, dar au suferit psihologic și financiar. Astăzi însă avem și efectul fizic al războiului. Iar dronele și rachetele rusești tot mai des încalcă spațiul aerian al R. Moldova.
Doborârea dronelor deasupra localităților poate crea riscuri
Potrivit Ministerului Apărării, în perioada octombrie 2022 – 24 septembrie 2026, au fost înregistrate 81 de cazuri de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova. Numai în 2026 au fost 44 de incidente față de 17 în tot anul 2025, respectiv, cu aproximativ 2,5 ori mai multe în anul curent. Și anul nu s-a încheiat.
Este vorba despre drone, drone-momeală, rachete, fragmente ale acestora, dar și un obiect asemănător unui balon.
Cifrele arată cât de rapid s-a schimbat situația de la începutul războiului: anul 2022 – 4 incidente; anul 2023 – 6; anul 2024 – 10; anul 2025 – 17; anul 2026 – 44 de cazuri (până la 24 septembrie inclusiv).
Ziarul de Gardă a documentat mai multe cazuri în care dronele au ajuns pe teritoriul R. Moldova și limitele specialiștilor de a le detecta și neutraliza. Problema nu constă doar în faptul că „mai cade câte o dronă”, ci în faptul că R. Moldova, deocamdată, nu deține mijloacele necesare pentru a controla pe deplin ceea ce se întâmplă deasupra teritoriului său.
Potrivit Ministerului Apărării, dronele care zboară la altitudine joasă sunt greu de detectat, iar doborârea lor deasupra localităților poate crea riscuri. Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, susține că, atunci când o dronă este detectată, aceasta nu poate fi doborâtă automat, militarii trebuie să analizeze mai întâi „iminența pericolului”. Doborârea acesteia deasupra unei zone populate poate genera un pericol suplimentar: aparatul nu dispare în aer, iar fragmentele dronei, încărcătura explozivă și proiectilele folosite pentru interceptare pot ajunge la sol.
„Dacă este clar că această dronă se îndreaptă către o localitate și scade din altitudine, iminența pericolului stă la baza deciziei și proporționalitatea interceptării cu riscurile pe care le poartă”, a explicat Cojocaru pentru ZdG.
Respectiv, decizia nu este luată de o singură persoană. Potrivit secretarului de stat, „există protocoale tehnice care stabilesc modul în care trebuie să reacționeze structurile responsabile în funcție de traiectoria aparatului, altitudine, zona pe care o survolează și pericolul pe care îl reprezintă”.
Narațiunile politicienilor pro-ruși
R. Moldova, de ani buni, este ținta unui război hibrid: propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice, tentative de destabilizare. Acum există însă o diferență esențială: războiul produce victime și pe teren.
Acest fapt nu înseamnă că R. Moldova este parte la războiul ruso-ucrainean. Înseamnă, însă, că efectele războiului au trecut deja frontiera noastră. Respectiv, țara și cetățenii trebuie să fie protejați. Dar cum se împacă protejarea cu statutul de neutralitate, termenul cu care deseori manipulează politicienii pro-ruși? De exemplu, în 2024, candidații la fotoliul de președinte al țării Alexandr Stoianoglo și Irina Vlah, precum și socialistul Igor Dodon, împreună cu oligarhul fugar Ilan Șor, au promovat narațiunea potrivit căreia statutul de neutralitate al R. Moldova ar garanta securitatea țării. „O neutralitate constituțională responsabilă a R. Moldova trebuie să fie consolidată și recunoscută în mod corespunzător la nivel internațional”, a punctat atunci Alexandr Stoianoglo. Ce înseamnă „neutralitate responsabilă” în închipuirea sa nu se știe.
Totodată, politicienii pro-ruși, pe de o parte, acuză că țara noastră nu este capabilă să intercepteze dronele care încalcă spațiul nostru aerian, iar pe de altă parte, susțin că statele neutre, printre care și R. Moldova, nu au nevoie de o armată modernă și bine înzestrată din punct de vedere tehnic. Recent, Igor Dodon, din nou, a creat panică printre cetățeni, publicând imagini cu tehnica militară a Armatei Naționale și indicând inclusiv zona în care aceasta este amplasată. Liderul PSRM a cerut explicații autorităților, afirmând că localnicii ar fi îngrijorați. „Militarii Armatei Naționale își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația națională, inclusiv cu Legea numărul 231 privind apărarea spațiului aerian”, a punctat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
Neutralitate nu înseamnă dezarmare
Propaganda pro-rusă nu obosește să afirme că un stat neutru nu are nevoie de armată. Și, da, R. Moldova este un stat neutru. Doar că, potrivit Constituției, „este interzisă dislocarea trupelor altor state pe teritoriul nostru”, ceea ce nu înseamnă însă demilitarizare.
R. Moldova nu trebuie să devină o putere militară și, în acest sens, să aibă o armată care să atace, dar trebuie să devină un stat capabil să-și apere teritoriul și oamenii.
Dacă neutralitatea ar însemna dezarmare, Elveția nu ar avea una dintre cele mai bine pregătite armate din Europa. Dar și așa, oficialii elvețieni au declarat la începutul anului curent că în prezent doar aproximativ 8 % din teritoriul Elveției poate fi protejat împotriva atacurilor aeriene cu ajutorul sistemelor terestre. Din acest motiv, Berna a alocat aproximativ 3,4 miliarde de franci (≈ 3,6 miliarde de euro) pentru armată, inclusiv pentru apărare antiaeriană, radare și combaterea dronelor.
Austria, de asemenea neutră, și-a dublat bugetul acordat forțelor armate față de anul 2020. „Situația geopolitică s-a schimbat fundamental în ultimii ani și necesită acțiuni decisive. Prin acest buget, creăm bazele pentru ca Forțele Armate Austriece să-și îndeplinească sarcinile și să garanteze securitatea și suveranitatea țării noastre în viitor”, a declarat ministrul Apărării al Austriei, Klaudia Tanner.
În R. Moldova, bugetul pentru apărare în anul 2026 ajunge la 2,14 miliarde de lei, adică rămâne sub pragul de 1 % din PIB.
Evident, nu putem compara miliardele țărilor menționate mai sus cu miliardele Moldovei. Avem posibilități financiare diferite, dar apărarea stă la baza protecției oricărui stat, oricărei familii, oricărui cetățean. Nu știm, deocamdată, care va fi bugetul pentru armată în 2027. Știm doar că, începând cu 1 ianuarie 2027, vor intra în vigoare noi reglementări privind achizițiile în domeniul apărării. Acestea vor alinia legislația națională la standardele UE, facilitând contractarea directă și gestionarea fondurilor dedicate înzestrării militare. Cum va influența acest fapt apărarea țării vom vedea.
La Palanca am avut noroc. Un polițist a fost rănit, dar nu grav. Proiectilul nu a produs o tragedie. Data viitoare poate fi altfel.
Politica de securitate nu se poate construi pe speranța că următoarea dronă va cădea într-un câmp și următorul proiectil va rata o clădire. E nevoie de pași concreți, de armată instruită și tehnică militară de apărare. Pentru că războiul nu mai este doar la câteva sute de kilometri distanță. Uneori, este chiar deasupra noastră.
