Editorial Rachete, troli și politicieni „în slujba” Moscovei: „lecții de democrație” din partea Kremlinului
Donald Trump vrea ca Ucraina să-și schimbe președintele. Vladimir Putin, care a invadat Ucraina, cere și el alegeri, invocând lipsa legitimității liderului de la Kiev. Ironia sorții: Kremlinul mai întâi atacă o țară, îi ucide cetățenii, apoi se declară preocupat de democrația ei.
„Cred că e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a declarat liderul SUA, Donald Trump, pe 10 octombrie. Totodată, acesta a criticat dur atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești. Declarațiile au venit la o zi după ce Trump a anunțat un acord cu Rusia privind aprovizionarea cu motorină. Deci, președintele SUA critică atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, dar nu și atacurile continue ale Rusiei asupra populației pașnice ucrainene, în urma cărora zilnic mor sau sunt răniți zeci de oameni, inclusiv copii.
Răspunsul lui Zelenski nu a întârziat: „Dați-ne două luni, o pauză de 60 de zile – încetarea completă a focului timp de 60 de zile, iar noi vom organiza alegeri. Și, desigur, vom accepta orice alegere a poporului nostru.” Kremlinul a respins propunerea unui armistițiu de 60 de zile pentru organizarea alegerilor în Ucraina, oferind în schimb încheierea focului pentru o singură zi – ziua alegerilor. Știm, însă, că organizarea unui scrutin durează mai mult decât o singură zi. Cu alte cuvinte, Putin cere alegeri, dar nu acceptă nici măcar pauza de război propusă pentru ca acestea să poată fi organizate.
Alegerile și legea marțială
Insistând asupra alegerilor, liderul SUA uită ce stipulează Constituția Ucrainei în acest sens. Conform art. 83, paragraful 4, „în cazul în care mandatul Radei Supreme a Ucrainei expiră în timpul instituirii legii marțiale sau a stării de urgență, atribuțiile acesteia se prelungesc până în ziua primei ședințe a primei sesiuni a Radei Supreme a Ucrainei alese după încetarea legii marțiale sau a stării de urgență”. Respectiv, Constituția Ucrainei interzice organizarea unui scrutin pe timp de război.
Acest fapt nu înseamnă că alegerile trebuie amânate la nesfârșit. Ele, însă, trebuie organizate legal, garantând totodată securitatea atât a candidaților, cât și a alegătorilor, lucru dificil de făcut atunci când dronele și bombele rusești bombardează nu doar infrastructura, dar și blocurile de locuit, grădinițele, spitalele.
Ce urmărește Putin?
Dar ce urmărește Putin prin aceste alegeri? Pentru liderul F. Ruse, alegerile pot deveni un instrument de presiune. Interesul Kremlinului este să slăbească încrederea ucrainenilor în conducere și să accentueze diviziunile interne. Evident că Putin urmărește să-și instaureze omul său în fotoliul liderului ucrainean, la fel cum încearcă să o facă și în alte state, inclusiv în R. Moldova. Interferențele Moscovei în alegerile prezidențiale și parlamentare nu au trecut neobservate.
Totuși, chiar dacă nu i-ar reuși acest lucru, riscul de a destabiliza situația deja șubredă din țară nu dispare. Moscova ar putea obține avantaje chiar fără instalarea unui președinte explicit pro-rus, printre care instabilitatea politică și diminuarea încrederii în instituțiile statului. Un scrutin organizat într-un moment de vulnerabilitate ar putea amplifica aceste tensiuni, mai ales dacă rezultatul este contestat sau dacă participarea este afectată de război.
Putin poate câștiga strategic chiar și fără instalarea unui președinte favorabil Moscovei. Dacă Zelenski este prezentat drept principalul obstacol în calea păcii, presiunea se mută de la statul care a invadat la statul care se apără.
Ucraina însă nu are nevoie doar de un nou lider, ea are nevoie de pace, iar Putin nu intenționează să pună capăt vărsării de sânge. Acest fapt îl demonstrează și nedorința acestuia de a înceta focul pentru cele 60 de zile.
Ruble, euro și criptomonede – ingerințele rusești în alegerile din R. Moldova
Dezbaterea despre alegerile din Ucraina este o problemă destul de cunoscută pentru R. Moldova. Ne amintim ce înseamnă organizarea alegerilor într-un climat de presiune geopolitică, dezinformare, finanțare politică ilegală și tentative de destabilizare. Investigațiile jurnalistice au documentat mecanisme concrete, bani și oameni mobilizați pentru a influența spațiul public și campaniile electorale.
În investigația „Armata digitală a Kremlinului”, Ziarul de Gardă a urmărit o rețea de propagandă coordonată și finanțată din Rusia. Ancheta a descris conturi folosite pentru distribuirea organizată a mesajelor, activiști instruiți să influențeze conversațiile online și plăți pentru această activitate. În partea a doua, ZdG a documentat inclusiv remunerări în ruble, euro și criptomonede, precum și schimbarea țintelor propagandistice în preajma alegerilor parlamentare din 2025.
Pe scurt, nu era doar un cetățean care își scria nervos părerea pe Facebook. Era o operațiune organizată, cu sarcini și bani. Evident, această „contabilitate” nu plătea impozite. O altă investigație ZdG, „Protestatari în chirie”, a arătat cum persoanele erau plătite pentru a participa la protestele organizate în 2022 de rețeaua asociată oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”.
În afară de troli și „protestatari” plătiți, în spațiul politic moldovenesc există formațiuni și lideri care promovează deschis relațiile strânse cu Moscova. De exemplu, relațiile apropiate ale lui Igor Dodon cu Rusia nu sunt o noutate. Totuși, anunțul din 12 octombrie 2026 ridică întrebări legitime: Dodon a plecat la Moscova, împreună cu un grup de deputați socialiști, într-o vizită de două zile, la invitația Dumei de Stat. Delegația urmează să se întâlnească cu reprezentanții partidelor „Rusia Unită” și „Rusia Justă”. Această acțiune are loc după ce mai multe drone au încălcat spațiul aerian al R. Moldova. Oare a mers Dodon să-i ceară socoteală lui Putin? Sigur că nu.
Și atunci, care este scopul vizitei? Când un politician moldovean merge la Moscova, nu înseamnă automat că primește ordine de acolo. Dar nici eticheta „vizită de lucru” nu scutește publicul de dreptul de a cere explicații, mai ales în contextul în care Dodon nu obosește să-i cânte lui Putin ode în timp ce acesta se face direct vinovat de moartea a mii de oameni pașnici. Atunci când elogiezi un terorist, oamenii au tot dreptul să-și pună întrebări, mai ales dacă ești politician și susții că vorbești în numele poporului. Și el îndrăznește să declare că vorbește în numele fiecărui cetățean al R. Moldova, uitând, totuși, că rezultatele alegerilor prezidențiale au arătat că majoritatea cetățenilor moldoveni nu vor să fie reprezentați de Dodon.
Democrația nu se negociază
Pe de altă parte, Kremlinul nu are nevoie ca fiecare politician moldovean să fie agent rus pentru a-și extinde influența. E suficient ca unii să promoveze constant narațiunile convenabile Moscovei, să minimalizeze ingerințele documentate sau să transforme orice măsură de apărare a statului într-un scandal politic. Rusia vorbește despre drepturi și legi când acestea îi servesc argumentele. R. Moldova, însă, trebuie să le apere tocmai atunci când sunt incomode Moscovei.
Conflictul dintre Trump și Zelenski arată cât de ușor poate deveni procesul electoral un instrument al presiunii geopolitice. Trump poate negocia și critica, însă nu poate decide cine conduce Ucraina. Iar Putin nu devine garant al democrației doar pentru că cere alegeri în țara pe care o atacă.
Democrație nu înseamnă doar dreptul de a vota. Înseamnă și dreptul de a decide fără ca rachetele, banii clandestini sau presiunea unei puteri străine să hotărască în locul cetățenilor.
