VIDEO/ Cum R. Moldova poate pierde 2 miliarde de lei. Licitații cu interese în jurul unei datorii pentru energia electrică livrată acum două decenii – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Cum R. Moldova poate pierde 2 miliarde de lei. Licitații cu interese în jurul unei datorii pentru energia electrică livrată acum două decenii

    VIDEO/ Cum R. Moldova poate pierde 2 miliarde de lei. Licitații cu interese în jurul unei datorii pentru energia electrică livrată acum două decenii
    01 martie 2021 | 09:15

    Bugetul de stat al R. Moldova ar putea fi prejudiciat cu aproape 130 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,2 miliarde de lei, din cauza unei datorii de acum două decenii pentru energia electrică recepționată din România, arată o expertiză juridică.

    La sfârșitul anului 2020, în urma unei licitații, o parte din datorie a fost cesionată unei companii farmaceutice din București. Respectiv, firmei din România îi revine acum dreptul să recupereze, în total, circa 70 de milioane de dolari de la R. Moldova, iar suma este în continuă creștere din cauza penalităților.

    Pe lângă această sumă, R. Moldova ar putea achita încă alte 60 de milioane de dolari din cauza unui litigiu care are la bază aceeaşi datorie, după ce o altă companie s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    29 decembrie 2020. La București, capitala României, se desfășura o licitație cu multiple interese pentru R. Moldova. Se licita o datorie de 17 milioane de dolari, o parte din datoria totală de circa 32 milioane de dolari, pe care Întreprinderea de Stat „Moldtranselectro” din R. Moldova o avea față de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” din România. La licitație participa o singură companie din România, fără legătură cu afacerile cu energie electrică: „București Tehnoplus Farm” SRL. Aceasta a și obţinut dreptul de a recupera 17 milioane de dolari din totalul datoriei, dar și venitul ratat pentru perioada totală de neachitare a creanței. Respectiv, firma din București, cu afaceri în domeniul farmaceutic, a obținut dreptul de a primi, în total, circa 70 de milioane de dolari din contul întreprinderii de stat de la Chișinău, care la sfârșitul anilor ’90 a recepționat energia electrică. 

    Deși se votase o lege care stingea datoria, Curtea de arbitraj obliga achitarea ei

    În 2001, Parlamentul României a aprobat Legea 209, potrivit căreia a fost stinsă datoria R. Moldova pentru energia furnizată față de „Termoelectrica” România, moștenitoarea Companiei Naționale de Electricitate „Conel”, care a livrat-o, fiind transformată în datorie de stat. Totuși, „Termoelectrica” România, după desființarea „Conel”, a continuat să-și înainteze pretențiile față de respectiva datorie, chiar și după aprobarea acelei legi. 

    Astfel, în 2004, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis cererea „Termoelectrica” România și a obligat ÎS „Moldtranselectro”din R. Moldova, compania care a recepționat energia electrică, să achite circa 31 de milioane de dolari, dar și dobânzi legale în valoare de circa 2,9 milioane de dolari pentru întârzieri în efectuarea plăților. Un an mai târziu, în 2005, și Curtea de Apel Economică de la Chișinău a dispus recunoașterea şi încuviințarea executării silite a sentinței arbitrale pe teritoriul R. Moldova, în ciuda legii adoptate cu patru ani mai devreme.

    Sentința Arbitrală 2004 by Ziarul de Gardă on Scribd

    Bătălia firmelor pentru datoria stinsă

    În 2016, după ce „Termoelectrica” România intra în faliment, compania „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency”, o asociație afiliată unei dintre cele mai renumite case de avocați din România – „Mușat & Asociații”, care a reprezentat de mai multe ori interesele statului român, dar și pe ale actualului președinte, Klaus Iohannis, a devenit lichidator judiciar al acesteia.

    Datele publice arată că „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency”, reprezentând interesele „Termoelectrica”, a organizat licitații deschise privind vânzarea datoriei de 17 milioane de dolari, care reprezenta o parte din pretinsa datorie pe care „Moldtranselectro” din R. Moldova ar avea-o față de „Termoelectrica” România, încă din 2014.

    După câteva licitații eșuate, în septembrie 2020, datoria a fost preluată de firma „Elevator Park” SRL din Chișinău, deținută de Vadim Ciornea, un controversat om de afaceri de la Chișinău. Aceasta a fost unica firmă care a depus oferta, reușind să răscumpere pretinsa creanță pentru suma de 340 de mii de dolari, echivalentul a aproximativ 6 milioane de lei.

    Dreptul asupra datoriei i-a fost însă retras din motiv că nu a achitat în timp prețul integral al creanței și, respectiv, „s-a anulat licitația”.

    „A fost foarte simplu, câștigasem dreptul și aveam timp ca să plătesc diferența sumei, în jur de vreo 306 mii de dolari. Am încercat într-o bancă, într-a doua, a treia bancă, la fel, a refuzat să facă transferul. Oral mi s-a spus că e „tranzacție dubioasă”. Îmi părea straniu că transfer în România, la o companie serioasă „Mușat & Asociații”, adică de ani de zile am câștigat licitații, toate documentele erau în regulă și deoarece nu am achitat la timp, s-a anulat licitația. […] Se simțea că cineva vrea să încurce”, consideră Ciornea.

    La scurt timp, în noiembrie 2020, a fost organizată o nouă licitație, iar interesul pentru pretinsa datorie a crescut. De această dată, pe lângă „Elevator Park” SRL, la licitație a participat o altă firmă din Chișinău, „Lafarina-Plus” SRL, reprezentată de Volodymyr Kriukov, cetățean ucrainean, dar și o firmă din România, „Farmacia București Tehnoplus Farm” SRL. Într-un final, firma din Chișinău, „Lafarina-Plus” SRL, a devenit adjudecatar al pretinsei datorii în schimbul a 1,8 milioane de dolari.

    Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency: „Nimeni nu poate invoca necunoașterea legii”

    După ce au ieșit învingători în urma licitației, reprezentanții „Lafarina-Plus” SRL au înștiințat despre acest fapt compania de la Chișinău, ÎS „Moldtranselectro”. Într-o scrisoare de răspuns, semnată de Angela Morarencu, actuala directoare a ÎS „Moldtranselectro”, se făcea trimitere însă la Legea 209 din aprilie 2001, aprobată de Parlamentul României, potrivit căreia succesor al creanței pentru energia electrică livrată în R. Moldova este statul român, reprezentat prin Ministerul Industriei și Resurselor, iar datoria „Termoelectrica” România către stat, care decurge din contractul celor două companii energetice, a fost stinsă din contul plasamentului efectuat de Merrill Lynch, actuala Bank of America, pe piețele internaționale de capital și rambursată de Ministerul Finanțelor Publice din România.

    Totodată, în scrisoare se puncta că „tăinuirea prevederilor legii menționate și acțiunile ulterioare ale „Termoelectrica” S.A., precum și ale „Mușat & Asociații” sunt o încălcare gravă a normelor de drept național și internațional”. După acest răspuns, reprezentanții „Lafarina-plus” SRL au expediat în adresa „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency” o somație cu solicitarea de a le fi restituiți banii care au fost cheltuiți pentru toate participările la licitații, precum și anularea licitațiilor petrecute în perioada 2014-2020, ca fiind ilegale.

    Răspuns Moldtranselectro către Lafarina-Plus by Ziarul de Gardă on Scribd

    Reprezentanții firmei „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency” au considerat însă neîntemeiată somația, precizând că „în virtutea principiului „nimeni nu poate invoca necunoașterea legii”, toate persoanele trebuie să cunoască legea, aceasta din urmă fiind adusă la cunoștință prin publicare şi astfel devenind accesibilă tuturor”. 

    „Actele normative invocate de d-stră, respectiv, Legea nr.209/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 79/2000, pe de-o parte, sunt emise anterior obținerii titlului „Termoelectrica” (Sentința arbitrală din 2004, n.r.) și, pe de altă parte, trebuiau să fie cunoscute de „Lafarina-Plus” la momentul participării în cadrul procedurii de valorificare a creanței, lichidatorul judiciar neavând obligația menționării acestora în caietul de sarcini, întrucât este prezumat că societatea d-stră are obligația să cunoască legile și celelalte acte normative aplicabile pe teritoriul României raportat la aplicabilitatea acestora procedurii falimentului „Termoelectrica”, în speță, valorificării creanței”, se arăta în răspunsul „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency” pentru „Lafarina-Plus” SRL.

    Legăturile reprezentantului companiei câștigătoare cu Veaceslav Platon

    La scurt timp, firma „Lafarina-plus” SRL a fost înștiințată că a pierdut calitatea de adjudecatar al creanței licitate, iar garanția de participare la licitație a fost reținută cu titlu de daune-interese.

    „La concurs, firma „Mușat & Asociații” nu s-a comportat deloc frumos. Compania din București, care a participat, era evident că e „spoilerul” companiei Mușat. Ei, exclusiv, încercau să mărească suma pentru tender. […] După datele pe care le avem, din sursele noastre neoficiale, ne-au spus că această companie are legătură cu domnul Igor Popa, fostul avocat al lui Vlad Filat”, acuză Volodymyr Kriukov, precizând că „Termoelectrica” din România nu avea dreptul să „realizeze” (creanța, n.r)  – aceasta se vede clar din textul legii. Aceste lucruri țin de reputație, pentru avocați, acestea sunt lucruri fatale. În răspunsul la scrisoarea noastră, ei au scris că: „Da, noi știam despre acest lucru”. Dar dacă voi știați, înseamnă că voi intenționat faceți aceste lucruri”, susține Kriukov.

    Omul de afaceri ucrainean admite că,  începând cu anul 2014, încearcă să obțină dreptul asupra creanței de 17 milioane de dolari. Actualul reprezentant al „Lafarina-Plus” SRL a fost, pentru o perioadă de doi ani, începând cu 2008, administratorul „Energoalliance”, companie afiliată lui Veaceslav Platon, aflată într-un alt litigiu de milioane cu R. Moldova. Acum, afirmă Kriukov, nu ar mai avea relații apropiate cu controversatul om de afaceri, după ce, cu implicarea lui Platon, pe numele lui ar fi fost deschis, în 2010, un dosar penal în R. Moldova și un alt dosar penal pentru falsificarea unor date în Ucraina. 

    Volodymyr Kriukov, reprezentant firma „Lafarina-Plus”, și fost director al firmei conectate la Veaceslav Platon, „Energoallince”

    Relația între firma câștigătoare și fostul director al „Moldtranselectro” 

    Compania „Lafarina-Plus” SRL, fondată în anul 2000, este administrată de soția sa, Mariana Kriukova. La rândul său, aceasta figurează în calitate de fondatoare și conducătoare în cadrul firmei „Quantum Renovatio” SRL, împreună cu fiul lui Alexandru Lupan, fost director al „Moldtranselectro” în perioada 2003-2007 și actualul director tehnic al „Termoelectrica” Moldova. Totodată, Lupan este și executant al scrisorii semnate de directoarea „Moldtranselectro”, în care se atenționa asupra legii aprobate de legislativul român, conform căreia datoria față de „Termoelectrica” România fusese stinsă de statul român.

    Pentru ZdG, Lupan a confirmat că se află în relații prietenești cu familia Kriukov, însă neagă că ar fi cunoscut despre intențiile lor de a se implica în achiziția creanței. Acesta a precizat că, pentru prima dată, le-a comunicat acestora despre existența legii nr.209 din România prin scrisoarea semnată de directoare „Moldtranselectro” și nu a făcut-o mai devreme, pentru a nu admite un conflict de interese.

    Totodată, despre interesul său în dobândirea creanței, Lupan a precizat că unicul său interes este ca R. Moldova să nu achite pretinsa datorie, iar dacă va fi totuși nevoită, atunci să plătească statului român sau unui SRL care a dobândit drepturi asupra datoriei într-un mod legal. 

    Aportul casei de avocatură „Popa & Asociații” la recuperarea datoriei

    Acuzațiile reprezentantului companiei „Lafarina-Plus” SRL despre implicarea avocatului Igor Popa în acest litigiu se bazează și pe faptul că, în 2018, „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency, lichidatorul judiciar al companiei energetice din România semna un contract de colaborare cu Biroul Asociat de Avocați „Popa & Asociații”, al cărui fondator este Igor Popa, avocatul devenit cunoscut opiniei publice după ce a apărat interesele fostului premier Vlad Filat. Înțelegerea prevedea acordarea serviciilor de asistență juridică în cadrul procedurii de executare silită îndreptate de „Termoelectrica” împotriva „Moldtranselectro” din R. Moldova, în baza sentinței arbitrale din 2004 a Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și reprezentarea „Termoelectrica” România pe parcursul întregii proceduri execuționale.

    Igor Popa, fondatorul case de avocatură „Popa&Asociații”

    Relația celor două case de avocatură își are originile încă în anul 2010, atunci când biroul de avocați din România a anunțat că se extinde în R. Moldova printr-un parteneriat strategic exclusiv cu firma locală „Popa & Asociații”, prin care va oferi servicii de consultanță juridică în R. Moldova. Totodată, într-un interviu pentru bizlaw.md, Igor Popa relata despre colaborarea sa cu casa de avocatură „Mușat & Asociații” din România și despre faptul că Gheorghe Mușat i-a fost mentorul care l-a determinat să se focuseze pe avocatura de business.

    Solicitat de ZdG, avocatul Igor Popa a negat orice legătură cu firma „Farmacia Bucureşti Tehnoplus Farm”, care a câștigat creanța la licitația din luna decembrie și ne-a atenționat că, în cazul în care cele două case de avocatură vor fi afectate, vom fi atacați în instanță pentru defăimare. 

    Rugat printr-o solicitare în scris să comenteze asistența juridică în cadrul procedurii de executare silită a datoriei ÎS „Moldtranselectro” în contextul existenței Legii 209/2001, aprobată de legislativul român, avocatul a neglijat întrebarea și a transmis următorul mesaj:

    „Înțelegem interesul unor persoane dubioase de a induce în eroare opinia publică cu referire la activitatea Biroului nostru, folosind în acest sens presa. Nu vedem rost să ne aventurăm în polemici sterile cu acești domni, știind ce scopuri ascunse urmăresc în realitate. Mai ales că obligațiile contractuale pe care le avem cu foștii și actualii clienți nu ne permit sa deschidem multe paranteze. […] Prin urmare, putem spune cu certitudine că avocații noștri vor plasa mereu interesele clienților mai presus de orice alte interese și vor pune în continuare accent pe corectitudine”, a scris Igor Popa.

    „Se prezumă că „Termoelectrica” a considerat că Ordonanța de Urgență nu a fost executată”

    Între timp, la 29 decembrie 2020, la București s-a desfășurat o altă licitație, la care a participat doar firma „Farmacia București Tehnoplus Farm”. Ea și-a adjudecat dreptul de a recupera datoria pentru circa 340 de mii de dolari, echivalentul a aproximativ 6 milioane de lei. Compania românească, cu o cifră de afaceri de circa 16 milioane de euro, gestionează lanțul de farmacii „Farmacia Ana-Maria”, un brand de aproape 30 de ani prezență pe piața retailului farmaceutic. Ea este condusă de soții Marian și Ramona-Elena Petcu, care mai figurează în calitate de asociați și administratori în cadrul mai multor firme din domeniul farmaceutic și cosmetic.

    Solicitat, în repetate rânduri de ZdG, Marian Petcu nu a răspuns la telefon, deși i-am lăsat un mesaj în care am indicat motivul pentru care l-am contactat.

    „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency”, lichidatorul judiciar al „Termoelectrica” România, într-un răspuns pentru ZdG a precizat că având în vedere inițierea litigiului arbitral nr. 102/2003 soluționat definitiv prin Sentința arbitrală nr. 73/2004 emisă de Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, titlu executoriu recunoscut inclusiv pe teritoriul R. Moldova de către Curtea de Apel Economică de la Chișinău, se prezumă că „Termoelectrica” a considerat că Ordonanța de Urgență nr. 79/2000 aprobată prin Legea nr. 209/2001 nu a fost executată”.

    „Prin urmare, atât în perioada lichidării voluntare, cât și în perioada falimentului, am parcurs procedurile legale în vederea valorificării creanței deținute de „Termoelectrica” împotriva Î.S. Moldtranselectro Moldova în baza Sentinței arbitrale definitive nr. 73/2004 emisă de Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României”, se arată în răspunsul lichidatorului judiciar.

    „Energie electrică statul R. Moldova a primit, nu s-a achitat, consecințele urmează de suportat”

    Informația privind cesionarea datoriei către firma din București a fost confirmată și de către Angela Morarencu, administratoarea ÎS „Moldtranselectro”, care a precizat că firma „Mușat & Asociații – Restructuring/Insolvency” i-a notificat privind rezultatele ultimei licitații. Morarencu atenționează asupra riscului că, în următoarea perioadă, creditorii „vor urmări datoria pe toate căile posibile, ceea ce poate ajunge și până la înaintarea unor cereri împotriva R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO)”. Întrucât ÎS „Moldtranselectro” nu are capacitatea de a rambursa această datorie, Angela Morarencu atenționează că, în final, creditorul va solicita încasarea ei din bugetul de stat al R. Moldova.

    „Pericolul este. Ei au procurat 17 milioane de dolari, dar adresându-se mai departe, vor solicita încasarea dobânzilor ratate și toate penalitățile, respectiv, suma se poate dubla. Adică, datoria a fost, energie electrică statul R. Moldova a primit, ea trebuia să fie achitată, nu s-a achitat, consecințele urmează de suportat. Noi permanent am conlucrat cu autoritățile ca să aducem la cunoștință pericolul care poate să urmeze, dar nu am fost auziți la timp, spre regret”, afirmă administratoarea întreprinderii de stat.

    Datoria de acum 20 de ani, subiect de discuții pentru președinții celor două state

    ZdG a constatat că subiectul datoriei R. Moldova pentru energia electrică livrată de România acum 20 de ani a fost abordat și în cadrul vizitei oficiale din 29 decembrie la Chișinău a președintelui României, Klaus Iohannis. Potrivit lui Sergiu Tofilat, consilierul președintei Maia Sandu în politici energetice, la sugestia președintelui României, autoritățile de la Chișinău au emis o adresare în scris autorităților responsabile din România în care au solicitat mai multe precizări privind soarta pretinsei datorii.

    Preşedinte României Klaus Iohannis alături de președinta R. Moldova Maia Vizita în cadrul vizitei oficiale din 29 decembrie 2020 a preşedintelui României la Chișinău

    „„Conel” era dator României. La fel, noi eram datori către „Conel”. Și România, Guvernul României a decis că: „Noi vă iradiem o parte din datoria voastră, dar voi ne transmiteți datoria Moldovei să o luăm ca datorie de stat”. Deci, trebuiau operate careva operațiuni contabile. Și noi vrem să verificăm dacă acest lucru a fost îndeplinit. La fel, am solicitat ca ei să verifice acest lucru și să se adreseze în instanțele de judecată și să anuleze decizia de arbitraj, ca noi să putem anula decizia instanțelor noastre și să explicăm că această datorie nu mai există. […] Deci, este clar că o companie din România nu a respectat legea, a vândut această datorie și acum încearcă să încaseze bani de la noi, ceea ce este ilegal”, a precizat Tofilat.

    Consilierul prezidențial susține că odată ce legislativul din România a aprobat Ordonanța guvernului român, în 2001, cu referire la datoria pentru energie a R. Moldova, „cineva trebuia să verifice cum a fost executată legea, atât din partea României, cât și din partea R. Moldova”. Totodată, Tofilat afirmă că decizia Curții de Arbitraj din 2004 ar „contravine legii” și susține că atâta timp cât această decizie rămâne în vigoare ea prezintă riscuri pentru R. Moldova.

    „Atâta timp cât nu a fost anulată decizia arbitrajului din București, cei care au răscumpărat această datorie, companiile, agenții economici, ei pot solicita să o achităm. E vorba de datoria de bază, 32 de milioane de dolari, plus penalități și cheltuieli de judecată. Deci, da, noi riscăm să rămânem fără banii aceștia. Asta e o problemă mare. Atunci când un agent economic încearcă să încaseze bani de la stat și, mai ales, agentul economic este străin, el se adresează într-o instanță internațională și după ce obține decizia, el caută să pună sechestru pe patrimoniul Moldovei, aflat peste hotare”, susține consilierul.

    Sergiu Tofilat admite că, în urma situației create în jurul acestei datorii, bugetul de stat ar putea fi prejudiciat „de două ori”. Pe de o parte, având prevederile legii din 2001, aprobate de România, întreprinderea „Moldtranselectro” este datoare către statul România. Deoarece legea nu a fost executată și datoria a fost vândută de „Conel” altor întreprinderi, ea în continuare este în picioare, pentru că nu este anulată decizia de arbitraj. Astfel, reiese că noi suntem datori la agenții economici care au cumpărat această datorie și încă mai poate pretinde și statul român la această datorie, în baza prevederilor legale”, constată Sergiu Tofilat.

    Sergiu Tofilat, consilierul președintei Maia Sandu în politici energetice

    Cum a apărut datoria?

    Datoria vândută recent la licitație s-a format acum două decenii, când Executivul de la Chișinău a adresat Guvernului României solicitarea de a asigura furnizarea, în regim de urgență, a curentului electric pentru a acoperi deficitul de pe piața energetică, ca urmare a sistării livrării de la Centrala de la Cuciurgan. România a reacționat pozitiv, iar în baza unui contract semnat între Compania Națională de Electricitate „Conel” din România și „Moldtranselectro” din R. Moldova, în perioada 1998-2000, R. Moldova i-a fost livrată energie electrică în valoare de circa 33,89 milioane de dolari SUA.

    Deși potrivit acordului semnat de cele două companii, în schimbul energiei livrate, R. Moldova urma să transmită părții române 51% din acțiunile deținute de stat în cadrul SA „Tirex Petrol” al cărui capital statutar era de 82,6 milioane de lei și care avea în gestiune economică patrimoniu de stat în valoare de 10,8 milioane de lei, tranzacția nu a avut loc. Pachetul de acțiuni deținut de stat în compania menționată a fost vândut cu 500 de mii de dolari, echivalentul a 6,3 milioane de lei, potrivit cursului valutar din anul 2000, companiei elvețiene „Mabanaft”, drept urmare a unor datorii de milioane înregistrate de SA „Tirex Petrol”.

    Între timp, „Moldtranselectro” din R. Moldova reușise să ramburseze doar aproximativ 1,96 de milioane de dolari din totalul datoriei față de compania din România. Alte 31,9 de milioane de dolari au rămas reachitate.

    În iunie 2000, pe fondul problemele financiare cu care se confrunta „Conel”, Guvernul României emitea o Ordonanță de urgență privind stingerea unei părți din datoria Companiei Naționale de Electricitate către stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în R. Moldova. Astfel, un an mai târziu, în aprilie 2001, Parlamentul României a votat legea nr. 209, conform căreia datoria pentru energia electrică livrată în R. Moldova era stinsă față de „Termoelectrica” (succesoare „Conel”, n.r.), iar succesor al acestei datorii devenea statul român, reprezentat de Ministerul Industriei și Resurselor. 

    ÎS „Moldtranselectro” obligată la plata datoriei de magistrații arbitrajului

    Din cauza dificultăților financiare prin care trecea Compania Națională de Electricitate „Conel”, în vara anului 2000,  aceasta a fost împărțită în patru societăți comerciale independente aflate integral în proprietatea statului. Acestea urmau să preia toate drepturile și obligațiile fostei companii energetice și să fie substituite în drepturi și obligații, decurgând din raporturile juridice ale acesteia cu terții, inclusiv în litigiile în curs: „Transelectrica” SA, „Termoelectrica” SA, „Hidroelectrica” SA, „Electrica” SA. Respectiv, „Conel” a fost desființată.

    Imagine simbol
    sursa: ipn.md

    Deși datoria companiei energetice din R. Moldova fusese stinsă în baza legii adoptate de legislativul român, peste patru ani, cererea „Termoelectrica” România a fost  admisă de către instanțe de judecată din ambele state, „Moldtranselectro fiind practic obligat s-o achite.

    Imposibilitatea executării datoriei. Episodul „Titan Total Group” SRL

    Între timp, la Chișinău, în anul 2000, Guvernul hotăra ca activitatea „Moldtranselectro” să fie direcționată, în exclusivitate, pentru gestionarea datoriilor creditoare și cele debitoare, iar toate activitățile care aduceau profit au fost delegate unor întreprinderi nou-formate. Astfel, în lipsa bunurilor care puteau fi valorificate în contul creanței și a resurselor financiare disponibile în conturi, încheierea instanțelor de judecată nu a putut fi executată.

    Anterior, au fost și alte încercări de a recupera datoria. În luna aprilie 2008, „Termoelectrica” România semna cu firma „Titan Total Group” SRL un acord de cesiune, valabil timp de doi ani, prin care ceda dreptul de a recupera alte circa 15 milioane de dolari din suma totală a pretinsei datorii a „Moldtranselectro”. Deși firma a obținut titlu executoriu pentru recuperarea banilor, în lipsa bunurilor, acesta nu a putut fi executat, motiv pentru care compania românească s-a adresat cu o plângere la CtEDO, învinuind statul R. Moldova că nu execută deciziile instanțelor și solicitând restituirea pretinsei creanțe în sumă de 15 milioane de dolari, dar și a valorii venitului ratat pentru toată perioada, din momentul apariției datoriei. Drept urmare, statul ar putea pierde alte aproximativ 60 de milioane de dolari.

    „Unde s-au pierdut banii pe teritoriul R. Moldova, 32 de milioane de dolari? Unde-s banii?”

    Experta judiciară Svetlana Melnicenco, care a elaborat o expertiză a acestui caz, afirmă că acum, valoarea totală a prejudiciului material care poate fi adus R. Moldova este de circa 130 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,2 miliarde de lei. Totodată, experta precizează că suma este în continuă creștere din cauza penalităților. 

    Expertiza judiciară privind datoria ÎS „Moldtranselectro” by Ziarul de Gardă on Scribd

    Melnicenco afirmă că, în contextul în care „Moldtranselectro” nu dispune de active care să acopere valoarea datoriei, o parte din datorie ar putea să fie executată din bugetul de stat. „Dar este o situație foarte riscantă, fiindcă înainte de a depune sechestru pe conturile respective din R. Moldova, pot fi pretinderi la careva alte averi de stat, nu doar a Moldtranselectro”, precizează experta, care atenționează asupra dispariției a 32 de milioane de dolari obținute de la consumatorii de energiei electrice livrate din România.

    Svetlana Melnicenco, expertă judiciară

    „Știm deja din lege că statul român a stins această datorie, dar aceasta a fost stinsă din banii oferiți de SUA. Dar unde s-au pierdut banii pe teritoriul R. Moldova, 32 de milioane de dolari? Unde sunt banii?”, întreabă Svetlana Melnicenco precizând că la „dispariția sumei au atribuție, nemijlocit, firmele „Tirex Petrol” și „Mabanaft””, atenționând asupra sumei cu care au fost vândute acțiunile statului din cadrul „Tirex Petrol”.

    În luna ianuarie, după mai bine de 10 ani, R. Moldova a reușit să iasă învingătoare în cadrul unui litigiu care avea la bază o datorie similară, de circa 22 de milioane de dolari, pe care o avea față de compania ucraineană „Energoalliance”, afiliată controversatului Veaceslav Platon.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Incertitudine privind desfășurarea turului doi al alegerilor de la Bălți. CEC cere Curții de Apel să explice termenul de executare a deciziei instanței de fond privind excluderea candidatei „Șor” Marina Tauber din cursă

    Cu câteva ore înainte de desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți nu există o claritate în legătură cu desfășurarea scrutinului, dup…
    Incertitudine privind desfășurarea turului doi al alegerilor de la Bălți. CEC cere Curții de Apel să explice termenul de executare a deciziei instanței de fond privind excluderea candidatei „Șor” Marina Tauber din cursă

    VIDEO/ Ședință importantă la CEC. Membrii CEC urmează să anunțe cum va fi organizat turul doi al alegerilor pentru Primăria Bălți

    Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) se întrunesc sâmbătă 4 decembrie, în ședință. Pe ordinea de zi sunt programate cinci subiecte. În cadrul ședinței, membrii CEC urmează să aprobe și să anunțe modalitat…
    VIDEO/ Ședință importantă la CEC. Membrii CEC urmează să anunțe cum va fi organizat turul doi al alegerilor pentru Primăria Bălți

    EDITORIAL/ Ce a vrut să spună finul lui Adrian Nichifor

    Pe 25 noiembrie, Procuratura Generală (PG) a anunțat printr-un comunicat că va relua urmărirea penală pe dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009 și că de instrumentarea dosarului se va ocupa Procuratura pentru…
    EDITORIAL/ Ce a vrut să spună finul lui Adrian Nichifor