„Nicăieri nu scrie că, dacă ești neutru, trebuie să fii și idiot.” De ce modernizarea Armatei NU reprezintă încălcarea neutralității constituționale și nu face din R. Moldova „cap de pod militar al NATO”

R. Moldova ar fi „cap de pod militar al NATO”, iar modernizarea Armatei Naționale ar ascunde, de fapt, „încălcarea neutralității constituționale”. Speculațiile lansate de președintele de onoare al Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, după ce fracțiunea sa a boicotat ședința închisă a Parlamentului din 8 octombrie, dedicată structurii și efectivelor Armatei Naționale, au fost preluate pe larg de agenția rusă „RIA Novosti” și redistribuite rapid de Sputnik Moldova și mai multe canale de Telegram. Experții consultați de ZdG atrag atenția că declarațiile fostului președinte sunt false și explică de ce asemenea mesaje sunt exploatate în spațiul informațional pro-Kremlin.

Voronin: „Transformă țara într-un cap de pod militar al Alianței”

Pe 8 octombrie, Parlamentul R. Moldova s-a întrunit într-o ședință cu ușile închise pentru a examina structura și efectivele Armatei Naționale. La ședință au avut acces deputații și un număr limitat de angajați ai Secretariatului Parlamentului, iar utilizarea dispozitivelor electronice a fost interzisă. Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat aprobarea noii structuri a forțelor armate.

Fracțiunea PCRM a boicotat ședința. Într-un interviu acordat agenției ruse de stat „RIA Novosti”, președintele de onoare al formațiunii, Vladimir Voronin, a justificat decizia prin presupusa militarizare a țării.

„În ultimii cinci ani, observăm cum actuala majoritate de guvernare amplifică artificial tensiunile, intimidează populația și atrage în mod constant R. Moldova în sfera intereselor NATO, transformând țara într-un cap de pod militar al Alianței. Am protestat și vom continua să protestăm împotriva politicii de militarizare a țării”, a declarat Voronin.

El a acuzat autoritățile că ar încălca deliberat neutralitatea constituțională a R. Moldova, folosind modernizarea Armatei Naționale drept pretext.

„În loc să păstreze rolul istoric al R. Moldova de punte între Est și Vest, regimul Sandu sapă un șanț de netrecut. Țara este transformată, pas cu pas, într-un instrument al jocurilor geopolitice ale altora, ceea ce riscă să ducă la pierderea completă a suveranității”, a mai afirmat politicianul.

În materialele distribuite online, declarațiile lui Voronin au fost însoțite de afirmații potrivit cărora actuala guvernare și statele occidentale ar stimula sentimentele antirusești și ar apropia R. Moldova de NATO, în detrimentul suveranității sale.

Anatol Șalaru: „Nicăieri nu scrie că, dacă ești neutru, nu trebuie să ai armată sau nu trebuie să te poți apăra”

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, precizează însă că statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment pentru ca R. Moldova să-și modernizeze armata ori să coopereze cu statele NATO.

„Acum, noi avem în Constituție un articol în care scrie că R. Moldova este țară neutră. Dar nicăieri nu scrie că, dacă ești neutru, trebuie să fii și idiot. Nicăieri nu scrie că, dacă ești neutru, nu trebuie să ai armată sau nu trebuie să te poți apăra”, a declarat Șalaru pentru ZdG.

Potrivit fostului ministru, neutralitatea nu reduce necesitatea investițiilor în apărare, ci face și mai importantă dezvoltarea capacităților proprii de protecție.

„Noi trebuie să cheltuim pentru apărare din cauza că suntem neutri, din cauza că neutralitatea nu ne permite să facem parte dintr-o alianță sau bloc militar, din cauza că pe noi nu ne va apăra nimeni în cazul în care suntem atacați de către Rusia. Și Ucraina avea neutralitatea trecută în Constituție, dar asta nu a salvat-o de Rusia”, susține Șalaru.

Fostul ministru consideră că discuțiile despre neutralitate sunt adesea folosite pentru a induce ideea că Republica Moldova nu ar avea dreptul să-și consolideze capacitățile militare.

„Avem dreptul să ne înarmăm, avem dreptul să ne apărăm și, în același timp, noi nu încălcăm nicio regulă, niciun acord pe care l-am semnat și ni l-am asumat”, a subliniat acesta.

Ce prevede Constituția și ce înseamnă, de fapt, neutralitatea

Articolul 11 din Constituție stabilește două principii: R. Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor state pe teritoriul său. Textul constituțional nu interzice existența unei armate naționale, modernizarea echipamentelor militare sau cooperarea internațională în domeniul apărării.

De altfel, R. Moldova cooperează cu NATO din 1994, când a aderat la programul „Parteneriatul pentru Pace”. Această cooperare a început cu mult înainte de venirea PAS la guvernare și nu presupune automat aderarea la Alianță. Parteneriatul include domenii precum instruirea militarilor, reforma instituțiilor de apărare, consolidarea capacităților de răspuns la crize și dezvoltarea interoperabilității.

În 2017, Curtea Constituțională a R. Moldova a interpretat principiul neutralității în contextul obligației statului de a-și asigura securitatea. Curtea a subliniat că neutralitatea nu poate fi interpretată ca un impediment absolut în calea măsurilor necesare pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale.

Un alt element esențial este prezența trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova fără consimțământul autorităților constituționale. Acest fapt contravine principiului constituțional care interzice dislocarea trupelor străine pe teritoriul țării și reprezintă una dintre problemele fundamentale ale securității naționale.

„Ce interes militar prezintă R. Moldova pentru NATO acum?”

Anatol Șalaru consideră nefondată și acuzația potrivit căreia R. Moldova ar fi transformată într-un „cap de pod militar” al Alianței Nord-Atlantice.

„Nu există niciun interes din partea NATO pentru a transforma R. Moldova într-o nu știu ce mare bază militară sau cap de pod. Astea sunt niște aberații ale unor persoane care deja de mult au pierdut capacitatea de a gândi. Cum să transforme R. Moldova într-un cap de pod dacă țara noastră nu are frontieră cu Rusia? Ce interes militar prezintă R. Moldova pentru NATO acum?” întreabă fostul ministru.

Acesta precizează că parteneriatul cu NATO presupune, în primul rând, sprijin pentru capacitățile proprii de apărare ale R. Moldova.

„NATO poate să colaboreze logistic. NATO poate să colaboreze din punct de vedere al dotării armatei naționale, al pregătirii armatei naționale. Dar nu va veni NATO să transforme armata R. Moldova într-o armată NATO, fiindcă noi nu suntem și nu vom fi în următorii mulți ani membri NATO”, afirmă Șalaru.

Cooperarea cu NATO nu echivalează cu integrarea R. Moldova în structurile militare ale Alianței. Statutul de partener nu conferă garanțiile colective de securitate de care beneficiază statele membre în baza articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Totodată, existența exercițiilor comune sau a programelor de instruire nu demonstrează că R. Moldova este transformată într-o platformă pentru operațiuni militare ale NATO.

Modernizarea armatei – prezentată drept pregătire de război

Una dintre narațiunile promovate în postările care au preluat declarațiile lui Vladimir Voronin este că autoritățile ar ascunde militarizarea țării sub pretextul modernizării Armatei Naționale. În realitate, modernizarea capacităților de apărare și militarizarea orientată spre acțiuni ofensive nu sunt noțiuni echivalente.

În cadrul Moldova Security Forum 2026, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că înlocuirea echipamentelor sovietice învechite cu tehnică modernă urmărește îmbunătățirea protecției militarilor și a capacității armatei de a-și îndeplini misiunile. Ministrul a precizat că R. Moldova alocă apărării mai puțin de 1 % din PIB și că modernizarea nu urmărește escaladarea situației de securitate.

Strategia Națională de Apărare pentru anii 2024–2034 prevede creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a ajunge la 1 % din PIB până în 2030. Această țintă nu reprezintă, în sine, o dovadă a pregătirii pentru război și nici nu presupune aderarea la NATO. Este un obiectiv bugetar care trebuie analizat în raport cu necesitățile de apărare ale statului și cu amenințările identificate în documentele sale strategice. Strategia de apărare identifică inclusiv prezența militară rusă în regiunea transnistreană drept o amenințare la adresa securității R. Moldova.

Șalaru avertizează că renunțarea la modernizarea armatei ar accentua vulnerabilitățile statului.

„Atunci am fi ca o frunză în bătaia vântului. Nu ne-ar lua nimeni în serios. Noi nu putem să ne protejăm de nimic. Noi putem să ne trezim într-o bună zi că suntem ocupați de armata rusă de la Tiraspol”, susține fostul ministru.

El invocă și incidentele cu drone rusești ajunse pe teritoriul R. Moldova pentru a argumenta că neutralitatea declarată nu elimină automat amenințările externe.

„Și acum, imaginați-vă că noi spunem: noi suntem pacifiști și noi nu ne implicăm. Și vor înceta să cadă dronele ruseștei în R. Moldova sau se va retrage armata rusă după asta?” întreabă Șalaru.

Artur Leșcu: „Decenii de propagandă sovietică și rusească au transformat NATO într-o sperietoare de serviciu”

Expertul comunității WatchDog, Artur Leșcu, explică eficiența acestor narațiuni prin existența unui public deja receptiv la mesajele anti-NATO, cultivate în timp de propaganda sovietică și rusă.

„Cordonul ombilical dintre unii politicieni de-ai noștri și Moscova nu s-a rupt. Uneori,  mecanismul de colaborare este foarte scurt, fără verigi intermediare: o legătură directă între ei și Moscova. Astfel de mesaje contează pentru societatea moldovenească, în care există deja viziuni pro-rusești, deci declarațiile cad pe teren fertil”, afirmă expertul.

Potrivit lui Leșcu, narațiunile despre presupusa amenințare reprezentată de NATO funcționează, în primul rând, prin exploatarea fricii.

„Aceste narațiuni sunt recurente tocmai pentru că au sol fertil aici. Decenii de propagandă sovietică și rusească au transformat NATO într-o sperietoare de serviciu. Logica nu mai contează, mesajele funcționează pe emoții, mai ales pe frică”, explică acesta.

Expertul atrage atenția că repetarea acelorași mesaje în spațiul public poate alimenta percepția că dezvoltarea capacităților de apărare ar reprezenta un pericol, nu o măsură de protecție.

„Cu amărăciune, trebuie să spun că tactica struțului, care nu vrea să vadă pericolele din jur, face posibile toate aceste falsuri despre militarizare și NATO”, afirmă Leșcu.

De ce propaganda rusă folosește declarațiile politicienilor moldoveni

În cazul declarațiilor lui Vladimir Voronin, mesajul nu a pornit direct de la un reprezentant al autorităților ruse, ci de la un fost președinte al R. Moldova și lider al unei formațiuni parlamentare de opoziție. Ulterior, declarațiile au fost preluate de o agenție rusă de stat și redistribuite în R. Moldova de mai multe surse informaționale. Acest circuit permite ca un mesaj politic intern să fie prezentat publicului în forma unui material al presei ruse, apoi să fie amplificat prin canale locale.

Artur Leșcu consideră că utilizarea politicienilor locali reprezintă unul dintre avantajele mecanismelor de propagandă ale Moscovei.

„Faptul că mesajele vin de la politicieni «locali» este marele avantaj al Moscovei. Mașinăria propagandistică acționează eficient prin actori locali, ca să existe imaginea că moldovenii își doresc așa ceva, iar ideea nu este născocită la Kremlin”, explică expertul.

Totodată, acesta subliniază că trebuie făcută distincția între critica legitimă a guvernării și mesajele care pot servi unor interese externe.

„Distincția dintre critică și dezinformare este partea cea mai complicată. Critica puterii este firească și sănătoasă într-un stat civilizat și duce la progres”, spune Leșcu.

În opinia sa, problema apare atunci când dezbaterea politică este folosită pentru a devia atenția de la interesele fundamentale de securitate ale statului.

„Orice om rațional vrea ca Moldova să fie în siguranță și prosperă. Dacă se încearcă devierea noastră de la aceste întrebări fundamentale, acei politicieni joacă în interesele altora, nu ale R. Moldova”, susține expertul.