Evoluția jurnalismului de investigație în R. Moldova. Ce rol a avut acesta în ultimii 35 de ani?

În ultimii 35 de ani, jurnalismul de investigație din R. Moldova a documentat unele dintre cele mai importante cazuri de corupție și abuz de putere, a urmărit firul fraudei bancare, a demascat rețele de propagandă și dezinformare pro-rusă, dar și mecanismele prin care erau organizați și plătiți protestatarii. În același timp, această muncă a venit adesea cu un preț: jurnaliștii de investigație au fost ținta campaniilor de discreditare, a intimidărilor, amenințărilor, proceselor de judecată abuzive și a altor forme de presiune menite să-i descurajeze să continue documentarea subiectelor de interes public.

În acest context, ZdG a întrebat mai mulți experți cum a evoluat jurnalismul de investigație din R. Moldova, dar și ce impedimente continuă să întâlnească  jurnaliștii de investigație. 

Ce rol a avut jurnalismul de investigație în R. Moldova în ultimii 35 de ani? Cum a evoluat acesta de-a lungul anilor în R. Moldova? Ce impedimente întâlnesc jurnaliștii de investigație? Ce mesaj aveți pentru jurnaliștii care investighează corupția și abuzurile în ciuda presiunilor și amenințărilor?

Viorica Zaharia, membră a Consiliului de Experți și Experte din R. Moldova

„Oamenii se duc la poliție, apoi la procuratură, și când nu mai au unde se duce, vin la jurnaliști”, spunea regretatul Tudor Iașcenco, jurnalist de investigație la ziarul «Cuvântul» de la Rezina. Cam acesta a fost și este rolul jurnaliștilor de investigație la noi – să cerceteze acolo unde autoritățile acopereau/protejau/ascundeau sau, mai nou, nu aveau capacități să ajungă. Aș spune că a fost și este prietenul oamenilor, pentru că spune adevărul, iar mai ales în momente de criză, oamenii așteaptă ca cineva să sape în profunzime și să lămurească lucrurile. L-aș compara cu un sanitar priceput și drept, care identifică și scoate puroiul. Iar tratamentul pe termen lung îi revine statului, prin sancțiuni și politici.

Jurnalismul de investigație s-a maturizat și a crescut exemplar în calitate, încât jurnaliștii noștri pot și sunt deja furnizori de expertiză pentru jurnaliștii din alte state. Aud pe la conferințe internaționale vorbindu-se de bine despre munca jurnaliștilor din R. Moldova care au investigat rețele de corupție electorală și interferențe străine. Din fericire, jurnalismul de investigație, mai ales în ultimii ani, a răspuns strălucit nevoilor oamenilor și ale țării. Chiar sunt mândră de colegii noștri.

Printe impedimente aș menționa accesul la informație (încă este o problemă, uneori) și atacurile, în special în spațiul virtual, care descurajează jurnaliștii tineri să intre în domeniul investigațiilor.

Nu cedați și perfecționați-vă constant. În momentele dificile, gândiți-vă la satisfacția profesională care vine după orice lucru bine făcut și cu folos pentru societate. 

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente

A avut un rol hotărâtor, ca să spun așa, în constituirea și consolidarea democrației, care și astăzi rămâne fragilă. Fără jurnalismul de investigație, cu siguranță, lucrurile ar fi stat mult mai prost. Au existat perioade în istoria modernă a R. Moldova când, practic, jurnalismul de investigație a fost singura parte a societății care a suplinit lipsa de acțiune a sistemului de justiție. Și nu este vorba doar despre lupta împotriva corupției. Ultimele campanii electorale au demonstrat cât de important este jurnalismul de investigație pentru protejarea drepturilor electorale ale cetățenilor și pentru consolidarea instituțiilor statului în lupta împotriva corupției și a altor interferențe străine.

În ceea ce privește evoluția jurnalismului de investigație, bineînțeles că au existat mai multe etape de dezvoltare. La început erau doar câteva persoane care au perseverat în acest domeniu. Este interesant de remarcat că, atunci când vorbim despre jurnalismul de investigație din R. Moldova, vorbim, în primul rând, despre colegele noastre – femei jurnaliste care au pus bazele jurnalismului de investigație modern în R. Moldova cu mulți ani în urmă. Ele au fost cele mai curajoase și și-au asumat cele mai mari riscuri.

Unele dintre ele au fost chiar atacate. Să ne amintim cazul Alinei Anghel, care, cu mulți ani în urmă, după realizarea unei investigații jurnalistice, a fost agresată și bătută cu ranga. Au existat însă și alte colege foarte curajoase care au continuat să lupte împotriva corupției prin investigații bine documentate.

Cu toate acestea, colegii care activează în acest domeniu reclamă în continuare accesul deficitar la informații. În multe cazuri este dificil să obții informații care ar trebui să fie publice. O altă problemă este faptul că accesul la informație este adesea doar formal. Cea mai mare problemă însă este reprezentată de atacurile împotriva colegilor noștri, în special în mediul online. Vorbim despre campanii de denigrare pe rețelele sociale și amenințări, inclusiv cu moartea, după publicarea unor investigații de mare impact.

Mesajul meu pentru jurnaliștii de investigație este unul foarte simplu: să continue. De ei depinde foarte mult. Înțeleg cât de riscantă este această muncă și cât de mult timp, energie, nervi și bani presupune. Inclusiv procesele în instanță și cererile de despăgubiri formulate de unii protagoniști ai investigațiilor sunt în continuare o realitate.

Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent

De la primele tentative timide de a investiga cazuri de corupție, acum 30–35 de ani, jurnalismul de investigație de la noi a evoluat constant, afirmându-se prin dezvăluirea unor cazuri majore de corupție și abuzuri. Datorită investigațiilor, unii prim-miniștri au fost nevoiți să demisioneze, au fost scoase la iveală scheme de înstrăinare a proprietăților statului, detalii despre „furtul miliardului”, cumpărarea voturilor în alegeri și campaniile de dezinformare coordonate din afara țării.

De-a lungul anilor, jurnalismul de investigație s-a dezvoltat, bazându-se pe documentare riguroasă, colaborări internaționale și utilizarea instrumentelor digitale. Aceasta în pofida faptului că în tot acest timp jurnaliștii s-au confruntat și continuă să se confrunte cu presiuni și intimidări, procese judiciare abuzive, acces limitat la informații de interes public, resurse financiare insuficiente și campanii de discreditare. 

Mesajul meu pentru colegi este să continue să-și facă meseria cu profesionalism și integritate, să investigheze prioritar cazurile de corupție și abuz care implică funcționari și instituții ale statului. Doar astfel presa își poate păstra rolul de câine de pază al societății și poate contribui la consolidarea unei democrații care rămâne încă fragilă în R. Moldova.