• VIDEO/ Fracțiunea deputaților cu probleme de integritate

    VIDEO/ Fracțiunea deputaților cu probleme de integritate
    26 martie 2021 | 09:12

    Șapte deputați din actualul Parlament sunt sau au fost cercetați în dosare penale făcute publice, iar șase dintre ei au rămas fără imunitate. În cazul altor cinci aleși ai poporului, inspectorii de integritate au constatat încălcări în procesul de declarare a averii și intereselor, aceștia riscând să-și piardă o parte din avere, dar și mandatul.

    În total, după ce le-au fost verificate prealabil declarațiile de avere și interese, 36 de deputați din actualul Legislativ au ajuns să fie anchetați de către Autoritatea Națională de Integritate. 

    Și alți deputați din Parlament au fost ținta unor acuzații de corupție, deși numele lor nu figurează încă oficial în dosare penale sau controale ale ANI. Toți împreună formează cea mai numeroasă fracțiune din actualul Parlament, cea a deputaților cu probleme de integritate.

    Luni, 22 martie, deputații Petru Jardan și Denis Ulanov, ambii de la Partidul Șor, au rămas fără imunitate parlamentară, iar la scurt timp au fost reținuți pentru 72 de ore. Potrivit Procuraturii Generale (PG), Jardan este cercetat pentru abuz de serviciu în proporții deosebit de mari în interesul unui grup organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. Deputatul a administrat anterior una dintre cele mai importante companii din imperiul controversatului politician Ilan Șor, „Avia Invest”, care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău în urma unui contract semnat în condiții suspecte cu Guvernul R. Moldova. Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Șor în dosarul în care acesta este judecat pentru implicarea în frauda bancară, este cercetat penal pentru „escrocherie” și „spălare de bani” în același dosar al fraudei bancare. 

    Jardan și Ulanov vor fi cercetați în libertate, au decis joi, 26 martie, judecătorii de instrucție.

    Jardan, lipsit de imunitate pentru a doua oară. Cebotari, cercetat de un an și jumătate fără a fi trimis în judecată

    Denis Ulanov este cel mai nou membru al fracțiunii deputaților cu probleme de integritate. Pentru Petru Jardan, lipsirea de imunitate nu este o premieră. O solicitare cu privire la ridicarea imunității deputatului a fost discutată și acceptată în septembrie 2019, în contextul „acțiunilor de urmărire penală, legate de preluarea controlului asupra activelor” Aeroportului Chișinău. Jardan a rămas fără imunitate, fiind acuzat că, în  2012-2014, pe când era director interimar al Aeroportului Chișinău, a comis abuz de serviciu prin crearea condițiilor necesare concesionării Aeroportului. Totodată, el ar fi acționat în interesele unui grup criminal organizat și ar fi indicat condiții de cesionare în defavoarea statului. 

    Petru Jardan și Ilan Șor

    Pentru investigarea acestui caz, PG preciza că a pornit cauze penale în care figurau mai multe persoane, printre care Ilan Șor, dar și un alt deputat, Vladimir Cebotari, lipsit și el de imunitate în septembrie 2019.

    Dumitru Robu

    „Avem bănuieli concludente precum că deputatul Vladimir Cebotari, în anul 2013, folosindu-se de situația de serviciu, reprezentând interesele unui grup criminal, a contribuit la inițierea contractului de parteneriat public-privat privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău pentru predarea spre concesiune unui agent economic afiliat grupului criminal”, își argumenta atunci poziția procurorul general interimar, Dumitru Robu.

    Vladimir Cebotari

    În timp ce Petru Jardan susține că a fost audiat de mai multe ori din momentul în care i-a fost ridicată imunitatea, Vladimir Cebotari afirmă că în această perioadă de un an și jumătate a fost audiat o singură dată.

    „O singură dată am fost invitat și am dat explicații. M-am adresat ulterior organelor Procuraturii pentru a mă invita și a lucra pe dosar, dar să nu stea fără mișcare. Eu știu și cunosc că nici cei care efectuează investigația nu cred în faptul că aș fi comis ceva și aș avea careva vinovăție în acel proces, dar nici curajul de a lua o decizie pe dosarul meu”, comentează deputatul Cebotari.

    Ilan Șor, fără imunitate, dar în libertate

    Ilan Șor este primul deputat din actualul Legislativ căruia i-a fost ridicată imunitatea parlamentară. Decizia a fost luată la 15 august 2019, în temeiul solicitării procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, Șor fiind cercetat într-un dosar penal deschis pentru crearea sau conducerea unei organizații criminale, delapidarea averii străine și spălare de bani, dosar care ulterior a fost conexat la cauza penală ce vizează devalizarea sistemului bancar „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup”.  

    Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani

    După mai bine de un an și jumătate de când lui Ilan Șor i-a fost ridicată imunitatea, dosarul se află încă în gestiunea Procuraturii Anticorupție (PA), șeful PA, Serghei Gavajuc, precizând că pe acest dosar nu există încă o soluție. 

    Ilan Șor a reușit să părăsească R. Moldova înainte de a-i fi ridicată imunitatea parlamentară. Liderul Partidului Șor a fugit din țară, deși avea interdicție de a părăsi R. Moldova. În consecință, procuratura a pornit alt dosar penal pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către parlamentar. După ce a reușit să fugă din țară, magistrații Curții de Apel (CA) Cahul au emis un mandat de arestare pe numele lui Șor, acesta fiind anunțat în căutare. Decizia instanței a venit după ce inculpatul nu s-a prezentat la ședințele de judecată de la CA Cahul, unde de aproape trei ani are loc examinarea dosarului în care acesta a fost condamnat în 2017 la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Tauber și Apostolova, rămase fără imunitate, apoi scoase de sub urmărire penală

    Reghina Apostolova și Marina Tauber

    La doar o lună distanță după retragerea imunității lui Ilan Șor, au rămas fără imunitate alte două membre ale fracțiunii Partidului Șor – Marina Tauber și Reghina Apostolova. Solicitarea cu privire la ridicarea imunității a venit în contextul în care cele două deputate ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar” prin crearea condițiilor necesare ca Ilan Șor să gestioneze întreg patrimoniul „Unibank” și să devalizeze instituția financiară. Dumitru Robu declara atunci că există probe că Tauber și Apostolova, „începând cu 2012, au participat activ la devalizarea” „Unibank”. În ziua în care le-a fost ridicată imunitatea, cele două deputate au și fost reținute.

    Un an mai târziu, Tauber și Apostolova, împreună cu alți acționari ai „Unibank”, au fost scoase de sub urmărire penală. Decizia era motivată de procurori prin faptul că, în urma „studierii minuțioase a probatoriului”, au ajuns la concluzia că „faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate”. 

    Dosarul clasat al lui Sîrbu și cel fără finalitate al firmei afiliate deputaților Burduja și Furculiță

    Sergiu Sîrbu

    Deși nu i-a fost ridicată imunitatea, într-un dosar penal a fost vizat și fostul deputat democrat, Sergiu Sîrbu, care a migrat la Partidul „Pro Moldova”, iar ulterior la platforma parlamentară „Pentru Moldova” din care face parte și fracțiunea Partidului Șor. Procurorul general Alexandr Stoianoglo menționa ulterior că deputatul transfug era bănuit de „corupere activă”. Cauza penală fusese deschisă în octombrie 2019, în urma denunțului unui deputat care reclama „pretinsa tentativă” a lui Sîrbu de a-l corupe pentru a părăsi formațiunea. În mai 2020, PA a luat însă decizia de a clasa acest dosar, subliniind că fapta acestuia nu întrunea elementele infracțiunii.

    Anterior, în atenția procurorilor au ajuns și deputații fracțiunii Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) Petru Burduja și Corneliu Furculiță. Compania „Exclusiv Media”, administrată anterior de Petru Burduja și fondată de către Corneliu Furculiță, este vizată într-un dosar penal instrumentat de mai mulți ani de către PA în legătură cu spălarea banilor în proporții deosebit de mari. În 2019, reprezentanții PA au solicitat Serviciului Fiscal de Stat informații despre Furculiță și Burduja, inclusiv în contextul procesului penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM. Dosarul nu are însă o finalitate. 

    4,5 milioane de lei, bani nedeclarați de către deputatul Mudreac

    În fracțiunea deputaților cu probleme de integritate a ajuns recent și deputatul socialist Radu Mudreac. La 15 martie 2021, inspectorul de integritate Andrian Fetescu a constatat o „diferență vădită” în mărime de 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile obținute de către alesul poporului și familia sa pe parcursul anilor 2014-2016. După ce a analizat mai multe tranzacții ale familiei Mudreac din acea perioadă, inspectorul de integritate a stabilit că în 2015, deputatul Mudreac, prin procură, a depus pe conturile unei companii administrate atunci de Maia Mudreac, soția sa, suma de 4,7 milioane de lei, bani cu care agentul economic a ridicat în acea perioadă o clădire cu patru etaje în apropierea Pieței Centrale din Chișinău – Centrul Comercial Grad. 

    Deputatul a argumentat tranzacțiile prin faptul că cele aproape 5 milioane de lei depuse de el în conturile bancare ale firmei familiei sale au venit de la 16 persoane fizice, care au împrumutat acești bani firmei în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015 pentru edificarea construcției din str. Tighina din capitală, iar el a fost un simplu intermediar care a depus banii în conturile bancare. „Suma de 4,7 milioane de lei reprezintă bani împrumutați de către societate în nume propriu și pe cont propriu, iar faptul că am acționat în baza procurilor nu probează depunerea propriilor mijloace bănești în conturile societății”, s-a apărat deputatul. Doar că, inspectorul de integritate a respins argumentele invocate de către alesul poporului după ce a constatat că toate persoanele cu care firma familiei deputatului au semnat contractele de împrumut nu dispuneau, oficial, de mijloace financiare pentru a le putea oferi cu împrumut. 

    Casa de „milioane” a deputatului, evaluată la 850 de mii de lei

    „Există bănuiala rezonabilă de a presupune că aceste contracte de împrumut sunt fictive”, a argumentat inspectorul. Totodată, acesta a stabilit că toate contractele de împrumut au fost semnate pe o perioadă nedeterminată, datoria urmând a fi restituită doar la cerere, iar până în martie 2021, majoritatea persoanelor nu au solicitat restituirea acelui împrumut. 

    Inspectorul de integritate a verificat veniturile și cheltuielile familiei Mudreac și din perioada 2016-2020, dar nu a constatat încălcări, în condițiile în care a stabilit că familia a avut venituri oficiale în valoare de 2,3 milioane de lei și cheltuieli de 1,87 de milioane. Concluzia inspectorului s-a bazat însă doar pe cifrele oficiale, indicate de către deputat și organele competente în documente. De exemplu, casa familiei Mudreac, dată în exploatare în 2018, a fost evaluată la suma de 850 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 40 de mii de euro. 

    Casa în care locuiește familia deputatului Radu Mudreac, evaluată în declarațiile de avere la aproximativ 45 de mii de euro

    ZdG a localizat imobilul și a constatat însă că edificarea unei case similare costă, la prețul de piață, de câteva ori mai mult decât prețul indicat de către deputat în actele oficiale și depășește veniturile raportate de familia Mudreac în perioada în care aceasta a fost construită. 

    Deputatul Diacov și cei 600 de mii de lei pe care nu i-a găsit inspectorul de integritate

    Dumitru Diacov (PDM) este un alt deputat care poate fi inclus în fracțiunea deputaților cu probleme de integritate după ce, în privința sa, la 16 februarie, inspectorul de integritate Alexandru Stavinschi a constatat o diferență substanțială în mărime de 603,7 mii de lei între averea dobândită și veniturile obținute de către alesul poporului și soția acestuia pe parcursul anilor 2016-2019, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi. Concluzia inspectorului s-a bazat pe faptul că în perioada analizată, familia Diacov a declarat venituri mai mici decât averea pe care a acumulat-o. 

    Inspectorul de integritate a transmis cauza în instanța de judecată pentru a fi examinată confiscarea averii nejustificate, cerând totodată ca Diacov să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcția de demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării sau destituirii din funcție printr-o hotărâre de judecată. 

    Deputatul s-a apărat și a declarat în fața inspectorului de integritate că diferența de bani depistată poate fi justificată prin două sume de bani declarate legal în anii 1994 și 2012. Inspectorul însă a menționat că nu poate lua în considerare dovezile prezentate de deputat pentru că un document nu era certificat în mod corespunzător, iar altul, cel depus în 2012, nu justifica faptul că alesul poporului dispunea de respectivii bani în momentul depunerii lui.

    Mașina și donațiile către partid ale deputatului Novac

    Deputatul Grigore Novac (PSRM) a încălcat și el legislația, au decis inspectorii ANI într-un act de constatare din luna iunie 2020. În cazul acestuia, inspectorul de integritate Ada Griciuc a depistat o diferență vădită în mărime de 113 mii de lei generată de procurarea automobilului Volvo XC 90 și o diferență nejustificată în mărime de 358,3 mii de lei generată de efectuarea, în perioada 2015-2018 a plăților în scop politic sub formă de donații și cotizații către PSRM. 

    Deputatul și-a argumentat achizițiile și donațiile din această perioadă declarând că, în 2018, la celebrarea căsătoriei, a obținut 250 de mii de ruble, 83 de mii de euro și 15,5 mii de dolari, dar și că în 2012, a depus la organul fiscal o declarație prin care declara că deținea 830 de mii de lei. Inspectorul de integritate însă nu a acceptat explicațiile pe motiv că alesul poporului nu le-a susținut prin „probe concludente și nu a prezentat înscrisuri care ar confirma cu certitudine volumul banilor donați”. Totodată, inspectorul și-a argumentat decizia prin faptul că celebrarea căsătoriei implică și cheltuieli, pe care alesul poporului nu le-a raportat, dar și că „circumstanțele identificate pun la îndoială veridicitatea sumei indicate (în declarația din 2012, n.r.), precum și credibilitatea acumulării disponibilului financiar din surse legale”.

    Grigore Novac a atacat în instanță actul de constatare emis de către ANI. Până acum, în dosar au fost programate trei ședințe de judecată, următoarea urmând să aibă loc la începutul lunii aprilie. 

    Nesterovschi și Repeșciuc, incompatibilități și conflicte de interese nedeclarate

    În cazul deputatului Alexandr Nesterovschi (PSRM), ANI a constatat că a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, el exercitând simultan funcția de administrator de firmă și cea de deputat în Parlament. Sergiu Popa, inspectorul de integritate care a examinat cazul a dispus ca, după ce actul de constatare va rămâne în vigoare, în termen de 15 zile, alesului poporului să-i fie retras mandatul. Totodată, acesta a fost decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau una de demnitate publică pe o perioadă de trei ani. Decizia a fost luată după ce inspectorul a probat faptul că Nesterovschi a semnat mai multe documente în favoarea firmei, „Fama Glamosa” SRL, companie în care deținea funcția de administrator în timp ce făcea legi în Parlament și în care deține o cotă de 50%. La fel ca și colegul său Grigore Novac, Alexandr Nesterovschi a atacat în instanță actul emis de ANI, prima ședință de judecată fiind programată pentru la 19 aprilie. 

    Grigore Repeșciuc (fracțiunea „Pentru Moldova”) este un alt deputat din actualul Parlament care se află în litigiu cu ANI, după ce instituția a constatat, în două rânduri, că alesul poporului a încălcat legislația. Inițial, în iulie 2019, inspectorul de integritate Sergiu Popa a stabilit că Repeșciuc, în perioada în care era primar al or. Căușeni, a semnat contracte cu firma socrului său, la care era angajată și soția sa.

    În iulie 2020, Judecătoria Chișinău a respins contestația depusă de deputat, iar acum litigiul este pe rol la Curtea de Apel Chișinău.

    În februarie 2020, același inspector de integritate stabilea că deputatul, în perioada în care era primar la Căușeni și-a angajat ginerele în funcția de specialist al Primăriei, fără a declara acest conflict de interese. Conform informațiilor din ambele acte, Repeșciuc urmează să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică pe un termen de trei ani, dacă acestea vor fi menținute de către instanța de judecată.

    36 de deputați verificați de ANI. Alți deputați acuzați public de implicare în acte de corupție

    Cei cinci deputați în privința cărora inspectorii ANI au constatat că au încălcat legislația nu sunt singurii care au ajuns în vizorul acestei instituții. Conform informațiilor publicate de ANI în raportul anual de activitate, în rezultatul controlului efectuat asupra formei și conținutului declarațiilor de avere și interese personale, au fost depuse sesizări pe numele a 36 de deputați din actualul Parlament, majoritatea controalelor fiind încă în derulare. 

    Pe lângă deputații vizați în controalele ANI sau în dosare penale, în actualul Legislativ se regăsesc mai mulți parlamentari care, în ultimii doi ani, au fost ținta mai multor acuzații de corupție, învinuiri care nu s-au transformat încă în dosare penale. Printre aceștia se numără fostul democrat Vladimir Andronachi, acuzat că ar avea legătură cu tentativele de deposedare a R. Moldova de mai multe proprietăți și terenuri aflate pe teritoriul Ucrainei. În luna februarie, procurorii au pornit un dosar penal.

    Vladimir Andronachi în timp ce fuge de întrebările unui reporter al ZdG

    Pe lângă numele lui Vladimir Andronachi, deseori apare și cel a fostului său coleg de parlament, Eugen Nichiforciuc. Cei doi au fost învinuiți de ilegalități la Cariera Micăuți sau de implicare în diverse alte scheme de corupție. 

    Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, a ajuns și el în atenția publică după ce a fost acuzat că atât el, cât și familia sa, ar fi fost implicați în privatizarea „Casei Presei”, fapt negat însă de fostul premier. Și liderul partidului „Pro Moldova”, Andrian Candu despre care Veaceslav Platon spunea că a fost „arhitect al furtului miliardului”, a fost vizat în mai multe acuzații publice, iar procurorul general Alexandr Stoianoglo declara anterior că procurorii verifică minuțios activitatea lui Candu din perioada în care a avut loc furtul miliardului. 

    Veaceslav Berbeca, analist politic în cadrul IDIS Viitorul, consideră că în actualul Legislativ avem mai mulți deputați în conflict cu legea din cauza faptului că instituțiile statului nu își fac bine meseria: „Principala cauză, din punctul meu de vedere, este că nu funcționează instituțiile de stat. Mă refer la toate instituțiile create în R. Moldova pentru a lupta și a preveni corupția. Din păcate, pentru că ele nu funcționează, avem situația pe care o avem. Faptul că unor deputați le-a fost ridicată imunitatea sau că au fost vizați în controalele ANI, nu înseamnă că procesul de distrugere a corupției este pornit”.

    Parlamentul R. Moldova este format din 101 deputați

    Ce cred deputații despre… deputații cu probleme de integritate

    Petru Jardan, deputat, partidul „Șor”
    „Eu cred că este un proverb sau zicală rusească – Был бы человек, статья найдется” (omul să fie, articol se va găsi – n.r.).

    Eugeniu Nichiforciuc, deputat neafiliat
    „Nu cred că este cazul să răspund eu, deoarece acești deputați au fost votați de cetățeni. Ei au votul cetățenilor R. Moldova. Cred că la ei trebuie să vă adresați. Nimeni încă nu a exclus prezumția de nevinovăție”.

    Vlad Batrîncea, deputat PSRM
    „Fiecare să răspundă pentru faptele lui. Față de fiecare trebuie să fie un proces adecvat, pentru că deseori asistăm la numite atacuri mediatice, de care doriți, care, în opinia mea, sunt prea emotive, deseori sunt falsuri și interpretări”.

    Alexandr Nesterovschi, deputat PSRM 
    „Dacă instanța va dovedi că persoana este vinovată, ea trebuie să răspundă în fața legii. Dacă persoana a furat, trebuie să răspundă… Cine este vinovat și cine nu, cetățenii vor decide”.

    Alexandru Jizdan, deputat PDM
    „Eu cred că noi, colectiv, ar trebui să ne dezicem de imunitatea parlamentară”.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Deputați PAS, după ce PSRM a cerut demisia președintei Sandu: „Beţi ceai şi vă vaccinaţi. De anticipate nu scăpați”

    Socialiștii sunt îndemnați să bea ceai și să se vaccineze, după ce au cerut demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. „După comunicatul PSRM de azi, nu poți decât să co…
    Deputați PAS, după ce PSRM a cerut demisia președintei Sandu: „Beţi ceai şi vă vaccinaţi. De anticipate nu scăpați”

    Infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare

    Infectarea lucrătorilor medicali din R. Moldova cu noul tip de coronavirus a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare, conform datelor Ministerului Sănătății, Mun…
    Infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 a scăzut cu 75% în rândul lucrătorilor medicali, odată cu inițierea campaniei de vaccinare

    FOTO/ Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit la Vadul lui Vodă

    Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit duminică în apropierea aerodromului de la Vadul lui Vodă. Două echipaje de pompieri și o ambulanță au intervenit. În avionul de mici dimensiuni se aflau două persoane,…
    FOTO/ Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit la Vadul lui Vodă

    PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

    Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. Solicitarea PSRM se regăsește în declarația adoptată duminică în cadrul ședin…
    PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

    Colaci de la Corjeuți, copți la Paris

    Colacul este un simbol al recunoștinței, oferit nanilor la botez, la nuntă sau împodobind toiagul colindătorilor. Gospodinele împletesc colaci în trei, șase sau douăsprezece vițe și se străduiesc să-i gătească…
    Colaci de la Corjeuți, copți la Paris