„Suntem într-o situație foarte și foarte importantă, când se decide viața mea”. „Ultimul cuvânt” al lui Iurie Leancă, Valeriu Lazăr și alți inculpați în dosarul concesionării Aeroportului
Astăzi, 29 septembrie, s-au încheiat dezbaterile judiciare în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău (AIC). În cadrul ședinței a fost anunțată data pronunțării sentinței – 30 noiembrie 2026, iar cu „ultimul cuvânt” au venit în fața instanței șase dintre cei opt inculpați în dosar, inclusiv fostul premier Iurie Leancă și ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Pentru ambii, acuzarea de stat a solicitat câte șase ani de închisoare pentru abuz în serviciu.
Iurie Leancă a invocat că dosarul este unul „politic” și că înțelege „că masele vor sânge și circ”, iar Valeriu Lazăr a declarat că procurorii anticorupție „au eșuat lamentabil de a fi integri profesional și moral”.
La fel, „ultimul cuvânt” a fost prezentat de fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă, și fosta șefă a Serviciului analiză economică al Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – pentru aceasta, acuzarea solicitând cinci ani de închisoare.
Ultimul cuvânt al lui Iurie Leancă: „toată acuzarea se construiește pe relația mea cu Șor”
Fostul prim-ministru Iurie Leancă și-a început discursul de la un fapt pe care nu îl consideră „o coincidență”.
„La o distanță de o lună mi-au fost deschise două dosare penale. Unul pe concesiunea aeroportului, altul pe frauda bancară. (…) E o coincidență sau? La manipularea cu o baghetă magică din anumite coridoare sau birouri ale puterii s-a ajuns la o astfel de situație. Eu cred că a fost o mișcare coordonată”, a declarat fostul premier.
Iurie Leancă a declarat că acuzarea de stat operează „doar cu subpoziții, doar cu acuzații fără probe. Am un sentiment de neînțelegere. Cum poți fi acuzat de ceva care a avut un caracter absolut legal?”, s-a întrebat acesta.
Fostul premier a spus că perioada pentru care a fost cercetat a fost „extinsă până la 2011”, pentru că „doar în 2011-2012 aș fi avut interese materiale și personale. Care au fost aceste interese? Că am mers cu mașina care aparținea lui Ilan Șor la Kiev într-o vizită oficială (…) Faptul când am fost la aeroport și am fost întrebat «vrei să zbori direct sau prin Viena», eu atunci și acum nimic ca acest lucru să devină un interes material și personal”, a spus Iurie Leancă. Despre relația dintre fostul premier și Ilan Șor puteți citi AICI.
La fel, acesta a menționat că „fiecare” acuzație făcută la adresa lui privind coordonarea, crearea condițiilor și înlăturarea obstacolelor pentru concesionarea AIC de către Ilan Șor sunt „false, neprobate” și „aberante”.
Iurie Leancă a declarat că toată acuzarea procurorului în adresa sa „se construiește pe relația mea cu Șor. L-am cunoscut, deci, am făcut tot ce am putut ca să-i creez condiții ca el să preia AIC. Deschideți-mi dosar că l-am cunoscut pe Șor. Cum poți să faci din asta o acuzație că aș fi acționat în interesul lui?”, s-a întrebat fostul premier.
„Eu înțeleg că masele vor sânge și circ”
Iurie Leancă a spus că în replica procurorului Victor Muntean la pledoariile avocaților a auzit „o chestie nouă”.
„Înainte de ședința Guvernului (privind concesionarea AIC, n. red.) eu cu domnul Lazăr ne-am șoșotit, ne-am înțeles și tot restul a fost doar un show. Onorată instanță, eu sper că astfel de acuzații puerile (copilărești, n. red.) în general n-ar fi trebuit să se regăsească aici. Suntem într-o situație foarte și foarte importantă, când se decide viața mea, viața celorlalți colegi și să vii cu astfel de acuzații, nici chiar așa”, s-a arătat nemulțumit fostul premier.
La fel, Leancă a spus că „deja se știe” că dosarul privind concesionarea AIC „s-a discutat la Consiliul Suprem de Securitate. S-a pus presiune acolo la acea expertiză de la CNEJ (Centrul Naţional de Expertize Judiciare, care a efectuat expertiza privind potențialul prejudiciu adus statului în urma concesionării AIC, n. red.)”, a spus fostul premier, menționând că dosarul este „politic”.
Iurie Leancă a invocat în fața judecătorilor că acuzatorul de stat „a dat dovadă de o atitudine preconcepută, tendențioasă și nicidecum de dorința de a afla adevărul”. Acesta a solicitat să fie achitat, menționând că dorește să fie judecat „după probe, nu după ce s-a discutat în spațiul public. Eu înțeleg că masele vor sânge și circ”.
Valeriu Lazăr: „pledez nevinovat în fața celor mai exigenți judecători ai mei – propria conștiință și familia mea”
Cu un „ultim cuvânt” a venit și fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr. Acesta a pledat nevinovat și a cerut să fie achitat din „lipsa de probe”.
„Pledez nevinovat în fața celor mai exigenți judecători ai mei – propria conștiință și familia mea, în special în fața copiilor mei și a jurămintelor depuse țării mele (…) Sunt împăcat cu propria conștiință, pentru că știu ce am făcut și ce nu am făcut”, a declarat acesta.
Lazăr a menționat că toate probele cercetate și normele legale citate în cadrul examinării dosarului „dovedesc, fără echivoc, că nu Valeriu Lazăr și Iurie Leancă au promovat aceste hotărâri de Guvern, ci membrii Guvernului (hotărârile privind concesionarea AIC, n. red.)”.
Acesta s-a referit și la declarația procurorului „că își menține bănuiala privind existența la Valeriu Lazăr a unui interes material”, invocând că rapoartele întocmite de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) „denotă lipsa dubiilor privind legalitatea originii veniturilor și proprietăților mele”.
„Război total, dintre cei doi Vlazi”
Valeriu Lazăr a comentat și o altă acuzație a procurorului, privind presupusa sa acționare în interesele grupurilor criminale „Șor” și „Plahotniuc”.
„M-aș putea referi aici la o lipsă totală de probe a acuzării, dar și a mai multor martori audiați de instanță, atât a foștilor colegi din PDM, cât și persoanelor din anturajul lui Ilan Șor. Viorel Melnic a declarat la întrebarea dacă știa ceva despre relații dintre mine și Șor, acesta a menționat că numele lui Valeriu Lazăr nu l-a auzit”, a declarat Lazăr. Despre unele mărturii ale foștilor membri ai Partidului Democrat care au dat declarații în acest dosar puteți citi AICI.
Fostul ministru a spus că a aflat de „implicarea lui Ilan Șor în activitatea aeroportului abia în toamna anului 2014, când acesta a fost ales în funcția de președinte al consiliului de administrație al «Avia Invest»”.
La fel, Lazăr a spus că o circumstanță care „nu poate fi ignorată” este că „conjunctura din acea perioadă de la guvernare, marcată de conflicte interne, ca să nu numesc război total, dintre cei doi Vlazi”, a menționat acesta, precizând că șansele pentru aprobarea hotărârilor de Guvern ar fi fost „nule, dacă s-ar fi știut că beneficiarii ar fi Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor”.
Pe final, Valeriu Lazăr a solicitat instanței ca aprecierea acțiunilor sale să fie dată „în strictă conformitate cu legea și principiile de drept și probele cercetate de instanță. Să nu vă lăsați influențați de declarații ale unor politicieni de la putere sau din opoziție, de percepția unei părți a societății, inclusiv din cadrul angajaților CNEJ și ai Procuraturii Anticorupție, ce au eșuat lamentabil de a fi integri profesional și moral”.
Tudor Copaci: „poate am greșit sau poate am comis o oarecare neglijență în serviciu, dar nicidecum abuz de serviciu”
„Ultimul cuvânt” a fost prezentat în fața instanței și de către fostul director general al APP, Tudor Copaci. Acesta a spus că îi este „greu să găsească cuvintele potrivite”, pentru că a „trecut printr-o perioadă dificilă”.
„Am fost un om onest, respectabil și nimeni nu poate să spună că am furat și am fost un hoț (…) Dincolo de funcții, proiect și responsabilități, sunt tatăl a trei copii. Pentru ei am încercat să fiu un exemplu”, a spus acesta.
La fel, Copaci a cerut instanței ca toate circumstanțele cauzei „să fie analizate cu obiectivitate, iar hotărârea să fie întemeiată pe probele administrate și pe prevederile legii”. Acesta a spus că este nevinovat, că „am activat în baza legii” și că „poate am greșit sau poate am comis o oarecare neglijență în serviciu, dar nicidecum abuz de serviciu”, solicitând achitarea sa.
Angela Susanu: „eu și copiii mei rămânem pe drumuri, asta în cel mai bun caz”
În discursul său, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu, a declarat că a „trăit toți acești ani sub o acuzație care n-are niciun fundament”. Aceasta a menționat că și-a îndeplinit atribuțiile legale și că „niciodată nu am activat în detrimentul statului”, menționând că semnătura sa în contractul de concesionare a fost una „legală”.
„Eu am ani întregi de când sunt sub tratamente medicale, nici o clipă nu am putut dormi liniștită (…) Cer cu plecăciuni până la pământ doar să vedeți legal de atunci. Solicit să mi se scoată sechestrele de pe bunurile familiei mele, pentru că eu nu am niciun bun. Eu și copiii mei rămânem pe drumuri, asta în cel mai bun caz”, s-a adresat Susanu judecătorilor în cadrul „ultimului cuvânt”, pledând nevinovată.
Maria Șendilă: „procurorul nu a adus nicio probă care ar demonstra că am săvârșit ceva ilegal”
Cu un „ultim cuvânt” a venit și fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă. Aceasta a declarat că nu a „comis nicio ilegalitate” și că rolul acesteia a fost unul „administrativ, niciodată n-am avut rolul de a lua decizii”.
„Pe parcursul examinării acestui dosar procurorul nu a adus nicio probă care ar demonstra că am săvârșit ceva ilegal sau mi-aș fi îndeplinit necorespunzător atribuțiile mele funcționale. Eu doar pot să afirm că sunt nevinovată”, a spus aceasta, solicitând achitarea și ridicarea sechestrului asupra bunurilor familiei sale.
Ala Țubari: „despre faptul că Ilan Șor este președintele consiliului companiei concesionare am aflat când m-au mutat din biroul meu și s-a pregătit pentru dumnealui”
La fel, în fața judecătorilor a vorbit și fosta șefă a Serviciului analiză economică al AIC, Ala Țubari. Aceasta a menționat că acuzarea de stat nu a demonstrat „ce am încălcat eu personal și prin ce acțiune concretă”, precizând că a activat la aeroport în calitate de coordonator al analizelor economice ale întreprinderii și că ea nu a „luat nicio decizie” și „nu am semnat niciun act”.
Ala Țubari a spus că în perioada concesionării AIC nu l-a cunoscut pe Ilan Șor. „Despre faptul că Ilan Șor este președintele consiliului companiei concesionare am aflat abia după concesionare, din discuțiile din întreprindere (…) Am aflat când m-au mutat din biroul meu și s-a pregătit pentru dumnealui”, a spus aceasta.
Fosta șefă a Serviciului analiză economică a AIC a criticat raportul de expertiză efectuat de CNEJ privind presupusul prejudiciu adus statului și a solicitat să fie achitată, deoarece „fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii, iar învinuirea nu a fost demonstrată”.
Replica procurorului la pledoariile avocaților
În cadrul ședinței au fost enunțate replicile procurorului pe caz, Victor Muntean, la pledoariile avocaților. Acuzatorul de stat s-a referit la declarațiile apărării privind rapoartele efectuate de către ARBI și ANI ce țin de averea și interesele materiale ale unor inculpați.
„Acțiunile ARBI vizează numai recuperarea prejudiciului cauzat și confiscarea bunurilor. (…) Interesul material și personal este stabilit de către organul de urmărire penală”, a spus procurorul.
La fel, acuzatorul de stat s-a referit la declarațiile făcute de către mai mulți avocați, precum că „procurorul a menționat despre inexistența interesului material în acțiunile inculpaților, din motivul timpului îndelungat de timp de la comiterea infracțiunii”.
Victor Muntean a spus că aceste declarații sunt „scoase din context” și că a fost o interpretare „eronată” din partea apărării. Procurorul a menționat că mai multe probe atestă că „autorul proiectelor de hotărâre de Guvern care se referă nemijlocit la concesionarea AIC au fost întocmite de «admin», care utiliza cutia poștală a cabinetului avocatului Denis Ulanov (fost membru al partidului „Șor”, n. red.)”, a declarat procurorul, precizând că acuzarea de stat rămâne pe aceeași poziție anunțată anterior privind vinovăția inculpaților în dosar.
Ce pedepse cer procurorii pentru cei opt inculpați?
Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, la ședința din 14 septembrie fiind inițiate dezbaterile judiciare, una dintre fazele finale din procesul de examinare a unui dosar penal în instanță. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea.
Concesionarea AIC a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani. Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat în august 2013, beneficiarul final fiind controversatul afacerist Ilan Șor. Procurorii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și a unei organizații criminale.
Dosarul penal a fost trimis în instanță în mai 2023. În calitate de inculpați figurează opt persoane, pentru care procurorul Victor Munteanu a cerut pedepse cu închisoarea: ex-premierul Iurie Leancă – 6 ani de închisoare, ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr – 6 ani de închisoare, fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci – 6 ani de închisoare, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu – 6 ani de închisoare, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă – 5 ani de închisoare, ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan – 6 ani de închisoare, fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac – 6 ani de închisoare, șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – 5 ani de închisoare.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorul a cerut, pentru toți inculpații, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar în scopul executării pedepsei, a cerut și aplicarea arestului preventiv cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.
Procuror: probe sunt destule
„Acuzarea de stat consideră că probe sunt destule ce atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței în care a anunțat pedepsele cerute pentru inculpați.
Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert
La fel, procurorul Muntean a cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către APP, privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului.
Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii a unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. r.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”.
Leancă: Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare
Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca toți ceilalți inculpați din dosar. „Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. r.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. r.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. r.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă, după prezentarea acuzării de stat.
Completele de judecători care au examinat dosarul
Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.
La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.
Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.
În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului
Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.
În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.
