Controversele din biografia miliardarului care și-a făcut averea în Rusia, se prezintă drept „investitor moldovean” și a ajuns sub sancțiunile Canadei: istoria promisiunilor și afacerilor ratate ale lui Igor Makarov în R. Moldova
Apariția la Chișinău a omului de afaceri Igor Makarov, fost cetățean rus și actual cetățean al R. Moldova și al Ciprului, aflat sub sancțiunile Canadei, a stârnit nedumeriri și a ridicat semne de întrebare, în contextul în care acesta a fost implicat în mai multe afaceri controversate în R. Moldova, participând la privatizări în regiunea transnistreană și la Chișinău, cu o largă susținere a fostului președinte comunist Vladimir Voronin, după cum scria presa vremii, care i-a oferit ordinul „Gloria Muncii” în 2002 și cetățenia R. Moldova în 2005.
Makarov a condus o mare companie gazieră rusească, care a făcut afaceri cu giganții Gazprom și Rosneft, la care a renunțat, la fel cum a renunțat și la cetățenia rusă când a început să fie sancționat la nivel internațional pentru legăturile lui cu regimul de la Kremlin.
În prezent, conduce un holding înregistrat în Cipru și luptă să fie scos de sub sancțiunile impuse de Canada, unde i-au fost înghețate activele deținute într-o companie, un iaht și două avioane private. Se prezintă ca fiind „investitor moldovean”, deși nu are nicio afacere oficială în R. Moldova, și a lansat promisiuni de a investi în R. Moldova în domeniul resurselor energetice și de a plăti facturile pentru spitalele de aici, în contextul scumpirii semnificative a gazelor naturale.
Discuție cu premierul Tofan. Trei ore, în zi de duminică
Duminică, 20 septembrie 2026, omul de afaceri Igor Makarov a avut o discuție de trei ore cu premierul Vasile Tofan și ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
„Și în calitate de cetățean al R. Moldova, și ca reprezentant al companiei care dorește să se întoarcă aici cu afaceri, în primul rând, în domeniul energetic, suntem gata să oferim ajutor caritabil”, a declarat Makarov a doua zi în cadrul unui interviu pentru postul de televiziune TV8, lăsând să se înțeleagă că are intenții să investească în R. Moldova și chiar să facă acte de caritate plătind facturile pentru spitale sau pentru alte instituții sociale.
Și Vasile Tofan a fost întrebat despre Makarov în Parlament, atunci când le solicita deputaților să voteze instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Întrebarea a venit de la Igor Dodon, liderul socialiștilor, care a menționat că Makarov este rus și că „a venit la Chișinău și a făcut declarații importante”. „Asta înseamnă că s-a ajuns la ideea că trebuie să vedem și alte alternative”, a tras concluzia Dodon.
„Domnul Makarov a apărut la Chișinău nu din întâmplare. E un om cu o istorie interesantă, este un cetățean de-al nostru, are cetățenia Moldovei. E omul care a adus gazul turkmen în Europa, inclusiv în Moldova, a răspuns Vasile Tofan.
Despre vizita sa în R. Moldova, Igor Makarov a postat și pe rețeaua X, unde nu mai postase din 2023. „O vizită productivă în Republica Moldova. Aștept cu interes să identific modalități practice de a sprijini țara în această perioadă dificilă, evaluând totodată investiții sustenabile și viabile din punct de vedere comercial, care pot contribui la dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova”, se arată în postare.
Makarov a mai declarat în interviul pentru TV8 că întâlnirea cu premierul moldovean, Vasile Tofan, a fost posibilă datorită diplomatului american Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru Ucraina în timpul primei administrații Trump și fost ambasador al SUA la NATO, care în prezent este cercetător asociat la Centrul pentru Analiza Politicii Europene.
Avere de 2,4 miliarde de dolari SUA
Revista Forbes îi evaluează averea la 2,4 miliarde de dolari SUA. Locuiește în Miami, Statele Unite, are 64 de ani și sursa veniturilor sale sunt investițiile proprii, după cum notează Forbes. Din 1992 până în 2013 a condus compania gazieră „Itera” din Federația Rusă, iar din 2015 conduce holdingul „Areti International Group”, înregistrat în Cipru.
În interviul pentru TV8, Makarov a spus că nu se consideră oligarh rus, ci doar un „tip obișnuit”. Potrivit Forbes, omul de afaceri deține bunuri de lux precum un Boeing 737 BBJ, cu o valoare estimată la 70 de milioane de dolari SUA, și un iaht numit „Areti I”, evaluat la 7 milioane de dolari.
Luptă cu sancțiunile canadiene. Se prezintă ca „investitor moldovean” și face trimitere la un acord între Canada și R. Moldova
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Igor Makarov s-a pomenit în mai multe liste de sancțiuni internaționale pentru legăturile lui istorice cu sectorul energetic din Rusia: ale Marii Britanii, Australiei, Noii Zeelande și Canadei.
Ca să scape de acestea, la 1 aprilie 2022, el a cerut autorităților de la Moscova să-i retragă cetățenia rusă. „Mi-au recomandat asta juriștii și nu mai aveam în Rusia acel business cu care începusem, de aceea am renunțat la cetățenia rusă”, a explicat Makarov în cadrul interviului pentru TV8.
În 2023 rămâne fără cetățenia rusă, iar ca urmare, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă l-au retras de pe listele lor de sancțiuni. La fel a făcut și Canada, sub sancțiunile căreia ajunsese la 19 aprilie 2022, pentru că acestea se refereau doar la cetățeni ruși. În scurt timp însă, Canada și-a modificat legislația ca să-i poată viza și pe foștii cetățeni ruși și l-a introdus din nou pe Makarov în lista celor sancționați.
Totodată, i-a înghețat mai multe bunuri și afaceri, inclusiv un iaht și două avioane private, potrivit forbes.ru. De asemenea, i-au fost înghețate activele deținute într-o companie canadiană din domeniul petrolier în care deține acțiuni – „Spartan Delta Corp”. În martie 2022, cu o lună înainte să ajungă în lista de sancțiuni a Canadei, Makarov a vândut 9,8 % din acțiunile de la „Spartan Delta” și a rămas cu o cotă de 8,4 %. Compania lui Makarov „Areti” a intrat în acționariatul firmei din Canada în martie 2021, având până la vânzare pachetul cel mai mare de acțiuni.
În interviul pentru TV8, Makarov a menționat că firma din Canada valorează aproximativ 3 miliarde de dolari și că planifica să o facă parte a consorțiului său „Areti International Group”, dar au intervenit sancțiunile Canadei, despre care a spus că ar fi fost „o decizie emoțională”.
„De patru ani și jumătate nimeni în Canada nu mi-a prezentat dovezi de ce am fost pus sub sancțiuni. […] Nu înțeleg care este vina noastră în fața Canadei. Noi am investit acolo 300 de milioane de dolari din banii proprii și am construit una dintre cele mai bune companii gaziere”, a spus Makarov la TV8.
„Legături istorice cu sectorul energetic din Rusia”
Makarov a contestat includerea lui în lista de sancțiuni a Canadei, dar nu a obținut câștig de cauză nici la Curtea Federală, nici la Curtea Federală de Apel a Canadei.
Instanțele au făcut trimitere la legăturile istorice ale lui Makarov cu sectorul energetic din Rusia, întrucât acesta a acumulat o avere uriașă, de ordinul miliardelor de dolari, în sectorul gazelor din Rusia prin compania sa „Itera”. De asemenea, a fost implicat în tranzacții opace cu gaz ruso-turkmen și a colaborat îndeaproape cu giganți de stat ruși sancționați, precum Gazprom și Rosneft (companie căreia i-a vândut „Itera”), iar aceste afaceri au generat venituri semnificative, care au fost utilizate ulterior de regimul de la Kremlin.
Instanțele canadiene au mai subliniat asocierea lui Makarov cu oficiali de rang înalt, precum Alexei Miller (CEO al Gazprom) și Serghei Cemezov (CEO al Rostec), inclusiv cu Vladimir Putin. Aici sunt amintite proiecte sportive din domeniul ciclismului, precum finanțarea echipei profesioniste de ciclism „Katiușa” și aflarea în trecut a lui Makarov la conducerea Federației Ruse de Ciclism. În 2015, Makarov a participat la o ședință a Consiliului pentru Dezvoltarea Culturii Fizice și Sportului prezidată direct de Vladimir Putin.
Instanțele canadiene au mai considerat că renunțarea la cetățenia rusă nu a fost o măsură suficientă și nu reprezintă o demonstrație suficientă sau veritabilă de rupere a legăturilor cu regimul de la Kremlin. Totodată, deși în cadrul procedurilor confidențiale Makarov a afirmat că se opune războiului, el nu a făcut declarații publice de condamnare a invaziei ruse în Ucraina și nici a regimului Putin.
Procedura de arbitraj. Cere despăgubiri de 350 de milioane de dolari canadieni
Makarov este în prezent în procedură de arbitraj împotriva Guvernului Canadei, solicitând prejudicii de 350 de milioane de dolari canadieni sau aproximativ 250 de mii de dolari SUA. El se prezintă ca „investitor moldovean” și face trimitere la un Acord între Guvernul Canadei și Guvernul Republicii Moldova privind promovarea și protejarea investițiilor (FIPA Canada-Moldova).
Cererea de arbitraj împotriva Canadei a fost depusă la 14 ianuarie 2026, la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții din cadrul Băncii Mondiale.
„Makarov susține că includerea sa pe lista persoanelor vizate de Regulamentul privind măsurile economice speciale (Rusia), precum și conduita ulterioară a Canadei în legătură cu cererile sale de radiere de pe această listă, au încălcat obligațiile Canadei prevăzute în acordul FIPA dintre Canada și Republica Moldova. El afirmă că aceste măsuri l-au privat de valoarea participației sale în cadrul companiei «Spartan Delta». Acesta solicită despăgubiri în valoare de cel puțin 350 de milioane de dolari canadieni (CA$)”, se arată pe site-ul Guvernului Canadei.
În procedura de arbitraj, până în prezent, au fost numiți arbitrii; a fost constituit tribunalul arbitral; la 27 iulie 2026 a avut loc prima ședință, iar la 11 august tribunalul a emis Ordinul procedural nr. 1, care stabilește aspectele procedurale ale cauzei.
Sancționat în Ucraina
La 19 octombrie 2022, Consiliul pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei l-a inclus pe Igor Makarov în lista sa de sancțiuni pentru o perioadă de 10 ani, până în 2032, în urma decretului semnat de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Afacerile din R. Moldova. Privatizarea din regiunea transnistreană
În 1997, Makarov a privatizat Uzina Metalurgică de la Rîbnița, aflată acum sub controlul autorităților separatiste de la Tiraspol. Unele surse rusești au scris că „Itera” lui Makarov a privatizat uzina de la Rîbnița din contul datoriilor la gaze pe care le acumulase aceasta.
În Hotărârea CtEDO pe Cazul Ilașcu se menționează că „firma rusă «Itera» a achiziționat cea mai mare întreprindere din Transnistria, uzina de construcții mecanice de la Râbnița, în ciuda opoziției autorităților moldovene.”
Ulterior, în aprilie 2004 „Itera” a vândut 75 % din uzină către „Hares Group”, o companie austriacă, care a achiziţionat 15 % de la alţi coproprietari ai Uzinei de la Rîbnița. Potrivit unui raport al Asociaţiei Avocaţilor oraşului New York, care a realizat un studiu despre regiunea transnistreană, firma austriacă ar fi fost un intermediar, care ar fi vândut în scurt timp 30 % din acţiunile Uzinei lui Alişer Usmanov, unul dintre „oligarhii metalurgici” din Rusia. Acesta a anunţat ulterior planuri de a consolida uzina de la Rîbnița cu cinci alte întreprinderi din Rusia, Ucraina şi Kazahstan.
Privatizarea „Moldcarton”
Societatea pe Acțiuni „Moldcarton” a fost scoasă la privatizare în 1999, iar în 2000 câștigătoare a concursului a fost declarată compania „Gasitera Suisse AG”, parte a grupului rusesc „Itera”. Pachetul de control al societății a fost cumpărat cu 2,15 milioane de dolari SUA, iar promisiunea era să se facă investiții de 11 milioane de dolari SUA timp de 5 ani. „Gasitera Suisse AG” intră în posesia pachetului de 89,06 % de acțiuni doar în mai 2002, procedura de privatizare fiind contestată de competitorii care au pierdut concursul. Întreprinderea a fost modernizată și începuse să exporte în Belgia, Ungaria, Rusia, Polonia, Georgia.
Din 2005, „Moldcarton” a început să activeze în pierdere, iar în a doua jumătate a anului 2008, activitatea SA „Moldcarton” a fost sistată. În 2009, „Itera” a vândut acțiunile combinatului către firma „Major ASSETS Ltd”, înregistrată în zona offshore a statului Belize din America Centrală, reprezentată în R. Moldova de compania „Famir” a lui Emmanuil Grinșpun, un om de afaceri american, evreu de origine, născut în R. Moldova, care este și cetățean al României. Acesta deține în R. Moldova 30 % din acțiuni la compania „Alimcom”, postul de radio „Retro FM” și alte afaceri. „Moldcarton” se află și în prezent în proces de lichidare.
Centrală electrică la Cahul, care nu a mai fost construită
Compania din Rusia a lui Igor Makarov, „Itera”, urma să construiască în R. Moldova o centrală electrică cu o putere de 450 mW. În 2004 fusese pusă chiar și piatra de temelie lângă localitatea Burlăceni, raionul Cahul. A fost deschisă și o firmă locală, „Mold Itera Energy” SRL, care urma să se ocupe de proiect.
Igor Makarov avea în acea perioadă relații strânse cu fostul președinte comunist, Vladimir Voronin, nota ZdG în 2006. Cei doi au discutat despre construcția centralei încă în iunie 2004. Guvernarea comunistă de atunci a luat mai multe decizii ce au favorizat această companie, inclusiv scutirea de taxe în valoare de 90 de milioane de euro a acestei companii, votată la ședința Parlamentului din 6 aprilie 2006.
Vasile Mămăligă, viceministru al Industriei și Infrastructurii, care a prezentat proiectul, spunea că investițiile vor fi de 280 de milioane de dolari, iar durata construcției va fi de 40 de luni, potrivit stenogramei ședinței. Unii deputați, precum liderul AMN, Serafim Urecheanu, declarau pentru ZdG că „în promovarea acestei legi există un interes privat”.
Igor Makarov avea în acea perioadă relații strânse cu fostul președinte comunist Vladimir Voronin, mai nota ZdG în 2006. De asemenea, Parlamentul comunist de la Chișinău, printr-un vot controversat, a permis retragerea din circuitul agricol, prin derogare de la Codul funciar, a 41 de hectare de loturi de pământ foarte fertile pentru construcția centralei, asta deși legislația nu permite achiziția terenurilor agricole de către cetățeni străini.
Director al „Mold Itera Energy” era atunci Ion Untu, anterior deputat din partea Alianței Braghiș și a BMD. El a declarat pentru ZdG, în septembrie 2006, că proprietarii „Mold Itera Energy” erau „în exclusivitate cetățeni ruși”. La scurt timp însă, directorul firmei rusești „Itera”, Vladimir Makeev, anunța că este în căutarea unor investitori strategici pentru centrala sa electrică din R. Moldova.
Proiect preluat de un fost ofițer GRU, cu influență în România
„Mold Itera Energy” SRL este înregistrată și în prezent în R. Moldova. În calitate de fondatori ai companiei „Mold Itera Energy” SRL figurează două companii: una înregistrată în Cipru, Energy Holding (Cyprus) Limited (deține 65 % din compania din R. Moldova), și alta înregistrată în România – Global Energy Investment SRL (deține 35 % din compania din România).
În calitate de director figurează Boris Golovin, un fost ofițer al trupelor speciale (spetsnaz) din cadrul GRU – serviciul de spionaj al armatei ruse, stabilit în România după 1990, potrivit Rise Project. Golovin s-a născut la Soroca, în R. Moldova, și a decedat recent, la 18 septembrie 2026, la vârsta de 77 de ani. Trei zile mai târziu, pe 21 septembrie, Igor Makarov a oferit interviul pentru TV8.
Boris Golovin a reprezentat în România interesele oligarhilor Oleg Deripaska și Igor Ziuzin, potrivit Rise Project. Despre el presa din România a scris că a fost „omul care a infiltrat în economia românească «investitori» din Rusia”. El a fost cunoscut pentru legături cu oameni de afaceri ruși și cu autoritățile ruse, dar și pentru o serie de scandaluri și contracte cu întreprinderi de stat din România.
O companie din Cipru și una din România
Una dintre companiile fondatoare ale „Mold Itera Energy” este din Cipru – „Energy Holding (Cyprus) Limited”, înregistrată în ianuarie 2005. Anterior avea denumirea „Atell Investments Limited”. Director figurează un cetățean al Emiratelor Arabe Unite, Najieb Abdulla Khoory. Această companie este acționar majoritar al unei firme din România cu denumire similară, „Energy Holding” SRL, înființată de Bogdan Buzăianu. „Energy Holding” SRL este cel mai mare trader privat de electricitate din România, emblematic pentru contractele cu Hidroelectrica. Buzăianu a deținut companii în comun cu un fost ministru din Republica Moldova, Constantin Iavorski, care, la rândul său, a deținut companii împreună cu oligarhul rus Roman Abramovici, potrivit OCCRP.
Al doilea fondator, „Global Energy Investment” SRL, este o companie din România fondată de către Boris Golovin și Horia Constantin Bejan, fost director în Ministerul Economiei în mandatul guvernului Adrian Năstase. Compania a devenit cunoscută pentru faptul că a fost implicată în închirierea controversată a unui imobil din Piața Charles de Gaulle din București ce aparținea Federației Ruse, unde se afla Reprezentanța Comercială a Federației Ruse în București. Acolo erau înregistrate mai multe companii deținute de cetățeni ruși, inclusiv „Global International 2000” SRL a lui Golovin, care este deținută în prezent de Alexandra Bejan și Dan Ciocea, iar Horia Constantin Bejan este director.
„Global Energy Investment” SRL a mai înființat o companie în R. Moldova, în matie 2010 – „M Global Energy” SRL, avându-l administrator pe Horia Constantin Bejan, dar aceasta a fost lichidată în noiembrie 2022.
Datorii de 50 de milioane de lei. Terenul de la Burlăceni, pus sub sechestru și apoi vândut
Potrivit datelor din ultimul raport financiar disponibil public, pentru anul 2024, „Mold Itera Energy” SRL declară datorii de aproape 50 de milioane de lei, vânzări de 60 de mii de lei și pierderi de două milioane de lei. Compania a deținut în proprietate, până în februarie 2025, terenul de 41 de hectare din satul Burlăceni, raionul Cahul, unde urma să fie construită centrala electrică.
Lotul a constituit obiectul unui litigiu, după ce contabila întreprinderii, Natalia Goraș, a denunțat în instanță restanțe salariale de peste 540 de mii de lei, acumulate în perioada aprilie 2018 – februarie 2024. „Mold Itera Energy” SRL a fost obligată să-i achite restanța, la care s-a adăugat o penalitate de 1,8 milioane de lei, printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău din mai 2024, în total, o sumă de peste 2,3 milioane de lei
Ca urmare, pe terenul de 41 de hectare, pe care se află și o sondă de apă, și pe altele două, de câte 2,7 hectare fiecare, aflate tot la Burlăceni și tot aparținând firmei „Mold Itera Energy” SRL, a fost aplicat sechestru, apoi au fost vândute.
Loturile au ajuns în proprietatea companiei „Setka-Pro” SRL, ca urmare a unei proceduri de licitație desfășurate la 14 februarie 2025 de către executorul judecătoresc Vladislav Constantiniuc. Valoarea lor totală a fost evaluată la 2,794 milioane de lei. La licitație a mai participat o companie, „Terra Facility” SRL, dar a fost câștigată de „Setka-Pro” SRL, care a oferit o suma de 2,894 milioane de lei, după cum se arată în încheierea judecătorească prin care a fost confirmat procesul-verbal al licitației, pronunțată la Judecătoria Cahul.
Directorul companiei „Setka-Pro” SRL, Vladimir Zastavnițchi, a declarat pentru ZdG că pe lotul respectiv intenționează să construiască un parc fotovoltaic.
De la „Itera” la „Areti”
Din 1992, Igor Makarov a condus „Itera”, prezentată ca fiind prima companie privată din Rusia cu activități în domeniul gazier. Prin această companie a început să vândă gaz din Turkmenistan, țară în care s-a născut, către țările CSI. Presa rusă scria că Makarov ar fi fost, de fapt, o figură-paravan în această companie, iar proprietarii reali ar fi fost Rem Viahirev, fost șef al Gazprom, sau Viktor Cernomîrdin, fost premier rus. Acest fapt a fost negat de Makarov.
Atunci când conducea „Itera”, Makarov l-ar fi însoțit frecvent pe Vladimir Putin, când acesta era prim-ministru al Federației Ruse, în călătorii în străinătate, cu scopul de a încheia noi acorduri în domeniul energiei, potrivit unui articol publicat de Jamestown Foundation în 2009. Autorul scria că Makarov ar fi făcut parte din „komanda” lui Putin, fiind protejat împotriva persecuțiilor la care erau supuși în acea perioadă mai mulți oligarhi ruși.
În 2013, Makarov vinde „Itera” către „Rosneft” cu 2,9 miliarde de dolari, potrivit presei ruse. În 2019, a fost numit consilier al președintelui Turkmenistanului pe domeniul energetic.
Un site rusesc specializat în domeniul afacerilor, „Kompania”, a publicat biografia lui Makarov, menționând că apropiații lui spun că „norocul și capacitatea de a profita de moment sunt calități-cheie ale miliardarului, care l-au ajutat să obțină succes în afaceri. Prietenii îl numesc «copilul lui Moș Crăciun» datorită norocului său.”
În 2015 a înființat holdingul „Areti International Group”, înregistrat în Cipru. Denumirea este inspirată din cea a fostei lui companii ruse, fiind inversată ordinea literelor. Pe site-ul său oficial, Makarov o prezintă ca fiind companie internațională cu sediul în Europa și înregistrată în Cipru, având interese de afaceri diversificate în Europa, America de Nord și Orientul Mijlociu. Makarov ține să menționeze pe site-ul său că grupul „Areti” nu are interese de afaceri și nici companii afiliate în Rusia.
Potrivit registrului oficial al companiilor din Cipru, companiile care formează holdingul „Areti” sunt administrate de Igor Andrianov și Gulnara Ziadetdinova. Ei sunt administratori și la o altă companie din Cipru, „Omrania Trading Limited”, despre care guvernul SUA afirmă în documente judiciare că ar fi fost folosită de Makarov și de partenerii săi încă din 1996 pentru a direcționa comisioane ilegale către un fost premier ucrainean, Pavel Lazarenko, potrivit Global News. În registrul oficial din Cipru, Igor Makarov figurează ca director în două companii: „Albi Consulting Company Limited” și „Datelight Holding Limited”, care este dizolvată.
Ciclist și președinte de onoare al Federației Ruse de Ciclism
Igor Makarov se prezintă pe site-ul său oficial ca fiind un mare pasionat de ciclism și un susținător al acestui sport, având un „rol semnificativ” în promovarea lui la nivel global. A înființat și o echipă de ciclism, numită „Katiușa”, înregistrată în Elveția.
Makarov a fost vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Federației Ruse de Ciclism în perioada 2008–2016, iar în prezent este președinte de onoare al acestei organizații. În tinerețe a fost membru al echipei de ciclism a Uniunii Sovietice.
Controversele la nivel internațional
Igor Makarov a fost inclus din 2017 pe o listă a Departamentului Trezoreriei SUA care cuprinde oligarhi și figuri politice apropiate de guvernul rus.
Datele dintr-un dosar examinat în SUA împotriva fostului premier ucrainean Pavel Lazarenko, citate de Global News, arătau în 2022 că Igor Makarov i-ar fi plătit lui Lazarenko mită în valoare de cel puțin 28,5 milioane de dolari, în 1996, pentru a obține drepturi exclusive de vânzare a gazelor în Ucraina. Makarov nu figura ca pârât și nu era acuzat de nicio infracțiune în cadrul acestui proces, care durează de aproape două decenii. Documentele dosarului mai menționează că Makarov și Iulia Timoșenko, cea care a devenit ulterior prim-ministră a Ucrainei, au fost „asociați” importanți ai lui Lazarenko, „acumulând averi de ordinul milioanelor de dolari”, și că au fost implicați în activități ilegale precum „fraudă, șantaj, dare de mită și delapidare”, mai notează sursa citată.
Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), în investigația din seria „Pandora Papers” publicată în decembrie 2021, scria că în 2016 Igor Makarov a creat un trust în Wyoming, SUA, administrat de o companie privată de trusturi, prin care putea oferi proprietarului un grad ridicat de confidențialitate și control asupra activelor, întrucât Wyoming permite utilizarea unor companii private de trusturi care, în anumite condiții, nu sunt supuse supravegherii statului. Articolul amintește despre faptul că Agenția pentru Comerț și Dezvoltare a SUA a suspendat un grant de 868 de mii de dolari destinat companiei „Itera”, că în 2006 FBI a percheziționat biroul „Itera” din Florida în cadrul unei investigații privind presupuse activități de influență politică care implicau un congresman american și că, în 2009, presa italiană a relatat despre o investigație privind posibile legături între Makarov și persoane din mafia italiană. Solicitat de jurnaliști, avocatul lui Makarov a susținut că acesta nu a fost implicat în niciun fel de activități ilegale.
NOTĂ: Ziarul de Gardă i-a adresat lui Igor Makarov mai multe întrebări cu privire la activitățile sale la o adresă oficială de email publicată pe site-ul său. Până la data publicării acestui articol, acesta nu a oferit un răspuns.
