Dosarul concesionării Aeroportului. Procurorul cere pedepse cu închisoarea pentru toți inculpații și arestarea lor din sala de judecată. Leancă: „Cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii”
Procurorii cer 6 ani de închisoare pentru Iurie Leancă, fostul premier al R. Moldova, în dosarul concesionării Aeroportului. Solicitarea a fost făcută de procurorul Victor Muntean în ședința de judecată în care au început dezbaterile judiciare în acest dosar. Pedepse similare riscă și alți inculpați cu nume din acest dosar, inclusiv Valeriu Lazăr, fostul ministru al Economiei, Tudor Copaci, fostul șef al Agenției Proprietății Publice sau Petru Jardan, fost deputat și fost director al Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit procurorilor, statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării Aeroportului în 2013.
Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, la ședința din 14 septembrie fiind inițiate dezbaterile judiciare, una dintre fazele finale din procesul de examinare a unui dosar penal în instanță. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea.
Solicitarea procurorului: pedepse cu închisoarea și arestarea din sala de judecată pentru toți inculpații
Concesionarea AIC a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani. Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat în august 2013, beneficiarul final fiind controversatul afacerist Ilan Șor. Procurorii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și a unei organizații criminale.
Dosarul penal a fost trimis în instanță în mai 2023. În calitate de inculpați figurează opt persoane, pentru care procurorul Victor Munteanu a cerut pedepse cu închisoarea: ex-premierul Iurie Leancă – 6 ani de închisoare, ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr – 6 ani de închisoare, fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci – 6 ani de închisoare, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu – 6 ani de închisoare, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă – 5 ani de închisoare, ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan – 6 ani de închisoare, fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac – 6 ani de închisoare, șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – 5 ani de închisoare.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorul a cerut, pentru toți inculpații, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar în scopul executării pedepsei, a cerut și aplicarea arestului preventiv cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.
Procuror: probe sunt destule
„Acuzarea de stat consideră că probe sunt destule ce atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței în care a anunțat pedepsele cerute pentru inculpați.
În prezentarea sa, procurorul Victor Muntean a declarat că toate acțiunile inculpaților „au fost îndreptate spre interesele grupului infracțional «Șor» și organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”.
Potrivit procurorului, în 2013, „legalizarea intențiilor grupurilor criminale” au fost efectuate prin hotărârile de Guvern adoptate de premierul interimar de atunci, Iurie Leancă, după ce în martie a aceluiași an, Executivul condus de Vlad Filat a fost demis. „Atunci, inculpatul Leancă deja fiind în legături strânse de prietenie cu Ilan Șor”, a ținut să precizeze procurorul.
Procurorul Muntean a menționat că probele acumulate demonstrează că AIC a fost concesionat cu ajutorul unui împrumut în sumă de 50 de milioane de dolari acordat către un acționar al Băncii de Economii. „Persoanele din grupul criminal au extras de pe cont în totalmente cei 50 de milioane de dolari și i-au transmis unor companii unde beneficiarul efectiv este Ilan Șor. (…) Banii au fost puși pe conturile întreprinderii (AIC, n.r.), după hotărârea de Guvern, dar banii sunt ai băncii (de Economii, n. r.)”.
Procurorul a explicat că banii proveniți din acest împrumut au fost plasați în conturile companiilor care au format asocierea de firme care au concesionat AIC. La fel, acuzatorul de stat a invocat că în cadrul mărturiilor în instanță depuse de fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr „în unele părți al audierii sale la faza de urmărire penală și cercetării judecătorești a fost sincer în privința lui Iaralov. (Serghei Iaralov, unul dintre apropiații lui Vladimir Plahotniuc, n. r.) Eu, sincer, nu m-am așteptat ca el să comunice acest fapt (…) Iaralov a fost consilier pe partea economică, anume în perioada concesionării”, a remarcat procurorul.
Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert
La fel, procurorul Muntean a cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către APP, privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului.
Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii a unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. r.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”.
Leancă: Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare
Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca toți ceilalți inculpați din dosar. „Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. r.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. r.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. r.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă, după prezentarea acuzării de stat.
Avocatul lui Copaci: procurorul niciodată nu a menționat în actul de acuzare care sunt interesele personale și materiale a domnului Copaci față de Șor
Vitalie Nagacevschi, avocatul lui Tudor Copaci, a precizat în cadrul ședinței că acuzarea de stat nu a prezentat „probe concrete” care să demonstreze vinovăția clientului său, solicitând instanței achitarea acestuia.
„Din circumstanțele de fapt descrise de procuror nu este clar cum sau prin ce ar fi comis abuzul de serviciu domnul Copaci (…) O singură dată în actul de acuzare s-a invocat că, citez, «Tudor Copaci, având interese personale și materiale față de Ilan Șor», dar procurorul niciodată nu a menționat în actul de acuzare care sunt interesele personale și materiale a domnului Copaci față de Șor”, a punctat avocatul în timpul ședinței din 14 septembrie.
Ședințe de judecată în dosarul concesionării Aeroportului au fost programate pe tot parcursul săptămânii (14-18 septembrie).
Completele de judecători care au examinat dosarul
Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.
La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.
Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.
În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului
Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.
În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.
