„Glumeau avocații în coridor că așteptau ca, după această afirmație a domnului acuzator, să scoată un buchet de flori, să se pună în genunchi și să spună «iartă-mă»”. Replicile inculpaților la pledoaria procurorului în dosarul concesionării Aeroportului
Astăzi, 25 septembrie, patru dintre cei opt inculpați în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) au venit cu replici la pledoaria procurorului de stat, la finalul căreia acuzatorul de stat a cerut pedepse de 5 sau 6 ani de închisoare pentru aceștia.
În fața instanței au vorbit ex-premierul Iurie Leancă, ex-ministrul Economiei Valeriu Lazăr, fosta directoare adjunctă a Agenției Proprietății Publice (APP), Angela Susanu, și fosta șefă a Serviciului analiză economică al AIC, Ala Țubari.
Iurie Leancă a declarat că „așa-zisele probe au fost fabricate de către procuror”, iar Valeriu Lazăr a spus că ofițerii Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale „jumătate de an au căutat prin saltele mamei. N-au găsit nimic și nu aveau cum să găsească”.
O altă inculpată, Angela Susanu, a declarat că a „rămas pe drumuri, la sapă de lemn”, iar Ala Țubari a criticat raportul de expertiză privind potențialul prejudiciu adus statului: „Aceiași experți care n-au reușit să scadă corect patru perechi de numere ne-au calculat nouă un prejudiciu de 392 de milioane”.
Iurie Leancă: „Am auzit din partea procurorului insinuări absolut scandaloase”
Iurie Leancă spune că, ascultând pledoaria procurorului Victor Muntean, care reprezintă acuzarea de stat în acest dosar, dar și acuzațiile făcute de-a lungul procesului de judecată, a rămas „surprins de un element”.
Fostul premier spune că a auzit din partea procurorului „insinuări absolut scandaloase despre faptul că prin concesiune am pregătit, după cum s-a exprimat domnia sa «плацдарм», cap de pod, pentru invazia ulterioară a Federației Ruse în R. Moldova, făcând o paralelă cu modul în care a început războiul în Ucraina”.
Acesta a mai declarat că acuzațiile aduse de procuror sunt „subpoziții”. „Dacă l-am cunoscut pe Șor, înseamnă că i-am pregătit terenul prin «înlăturarea obstacolelor, crearea condițiilor etc.», ca să preia el aeroportul.”
Iurie Leancă a menționat, în cadrul ședinței de judecată, că pentru prima dată a aflat despre ideea concesionării AIC în 2012, „deci, cum poți să mă acuzi că încă în 2011 pregăteam terenul pentru concesionarea aeroportului, atunci când habar nu aveam de un astfel de concept”, a invocat acesta, menționând că nu era „obiectivul meu să ajung prim-ministru și imediat să concesionez aeroportul”.
„Dacă a fost o ilegalitate în formula respectivă, păi dânsul (Veaceslav Negruța, n. red.) trebuia să stea aici, nu eu”
„Am mai spus și repet cu maximă insistență, cel care este responsabil de formularea politicilor financiare bugetare de acumulare la buget a veniturilor în toată arhitectura guvernamentală este ministrul Finanțelor și, dacă a fost o ilegalitate în formula respectivă, păi dânsul (Veaceslav Negruța, n. red.) trebuia să stea aici, nu eu, ca prim-ministru, care îl ascultam pe el, cu toată expertiza și experiența lui”, a spus Leancă.
La fel, Iurie Leancă a vorbit și despre fostul ambasador al R. Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța, în contextul acuzațiilor referitoare la chiria spațiilor Ambasadei R. Moldova la Moscova și la numerele diplomatice pentru artiști ruși. (Detalii AICI)
Fostul premier a declarat că Andrei Neguța i-a fost „oponent politic” și că a cerut revocarea acestuia din funcția de ambasador, în timp ce ocupa funcția de ministru al Afacerilor Externe.
„Cu ce a venit domnul procuror? Cu înscrieri de mână făcute de domnul ambasador că eu l-aș fi sunat și aș fi dat indicații”, a spus Iurie Leancă, citind ulterior mai multe solicitări făcute de el privind evaluarea „în regim de urgență a tuturor autoturismelor înregistrate cu numere de înmatriculare speciale”.
Iurie Leancă spune că nu a auzit din partea acuzării de stat să-i fie „individualizată responsabilitatea. În care moment am făcut abuz de serviciu?”, s-a întrebat acesta.
Pe final, fostul premier a cerut instanței să fie achitat, invocând că „așa-zisele probe au fost fabricate de către procuror”.
Valeriu Lazăr: „De ce Procuratura Anticorupție nu s-a autosesizat?”
Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, a invocat că acuzatorul de stat a făcut mai multe afirmații „eronate sau false”. În special, Lazăr s-a referit la declarația procurorului potrivit căreia „raport de expertiză al Centrului Național Anticorupție (CNA) la raportul din care a rezultat hotărârea de Guvern 321 din 2013 (aprobarea concesionării activelor AIC şi a condiţiilor concesionării acestora, n. red.), conținea mențiuni privind existența a clauzelor cu risc sporit”.
Lazăr a citit o parte din raportul efectuat de CNA în 2013: „în proiect nu au fost atestate incompatibilități cu standardele naționale și internaționale anticorupție și nu au fost identificate domenii în care proiectul nu satisface cerințe sau intră în contradicție cu aceste standarde. (…) Proiectul întrunește cerințele impuse de prevederile legii privind transparența în procesul decizional”, se arată în paragrafele prezentate de inculpat la ședință.
O altă afirmație făcută de procurorul pe caz, la care s-a referit Valeriu Lazăr, este: „organele de forță știau despre grupul criminal organizat și implicarea acestuia în procesul de concesionare”.
Valeriu Lazăr a menționat că la ședințele de Guvern la care au fost aprobate condițiile concesionării și concesionarea propriu-zisă au fost prezenți mai mulți membri ai conducerii organelor de forță, CNA, SIS, MAI, „însă nimeni nu a informat primii oameni în stat despre acest grup”, a spus Lazăr, ulterior venind cu întrebarea: „de ce Procuratura Anticorupție nu s-a autosesizat?”.
„Jumătate de an, ofițerii ARBI au căutat prin saltele mamei. N-au găsit nimic și nu aveau cum să găsească”
Fostul ministru s-a referit, în cadrul ședinței, și la materialele dosarului, în special la rezultatele examinării materialelor ridicate în urma percheziției din septembrie 2019 la Viorel Melnic, despre care Lazăr a spus că este „o persoană importantă din anturajul lui Ilan Șor”.
„Studiind aceste materiale, eu ajung la concluzia că interesul real (privind concesionarea AIC), confirmat prin probe, al lui Șor a fost în iulie 2013. Atunci când juriștii și avocații săi pregăteau oferta pentru «Avia Invest». Tocmai atunci, cel puțin așa arată materialele, Șor și-a făcut cu coatele și cinci milioane de euro și-a făcut loc pentru a prelua controlul în urma concesionării. (…) De unde putea ști Valeriu Lazăr despre aceste circumstanțe în mai 2013 și septembrie 2013, dacă procurorii au aflat și documentat abia în 2019?”, s-a întrebat inculpatul.
La fel, Lazăr a vorbit și despre declarația procurorului „că își menține bănuiala privind existența la Valeriu Lazăr a unui interes material”, concomitent cu cea privind „lipsa probelor ce ar susține învinuirea în acest sens, din cauza trecerii timpului”.
Inculpatul a menționat că „glumeau avocații în coridor că așteptau ca, după această afirmație a domnului acuzator, să scoată un buchet de flori, să se pună în genunchi și să spună «iartă-mă»”.
Fostul ministru s-a referit la rapoartele întocmite de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) privind averea sa, menționând că „nu cred că a fost o omisiune tehnică faptul că acuzarea a uitat, cumva, să propună instanței spre cercetare aceste probe”. Anterior, ANI a raportat despre lipsa dubiilor în privința legalității și corectitudinii declarării veniturilor și proprietăților de către Valeriu Lazăr și familia sa.
„Jumătate de an, ofițerii ARBI au căutat prin saltele mamei. N-au găsit nimic și nu aveau cum să găsească”, a spus acesta.
Pe final, Valeriu Lazăr a menționat că nu poate „înțelege de ce eu sunt învinuit, pentru că, dacă noi nu făceam concesionarea așa cum am făcut-o, cu bună intenție și după o procedură legală, transparentă, statul avea să primească mult mai puțini bani la buget”.
Angela Susanu: „Eu am rămas pe drumuri, la sapă de lemn. Din cauza cui?”
Cu o replică la pledoaria procurorului a venit și fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu. Aceasta a declarat că „întreaga acuzație pe care se sprijină acest dosar este această diferență de 7%”.
Potrivit acuzării, în baza unui raport de expertiză efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ), potențialul prejudiciu adus statului, de circa 392 de milioane de lei, în urma concesionării a fost calculat din diferența dintre redevența de 1% achitată de „Avia Invest”, controlată de Ilan Șor, și redevența minimă de 8% inclusă într-un studiu de fezabilitate, cu titlu de recomandare, care a stat la baza proiectului concesionării AIC.
„Acest raport de expertiză, care este considerat foarte important de către partea acuzării, ne pune pe noi la șase ani de pușcărie, cu ridicarea din sala de judecată. (…) Du-te să faci pușcărie și lasă-ți copiii. Mă scuzați de emoții. Eu am rămas pe drumuri, la sapă de lemn din cauza cui? Eu toată viața am lucrat în folosul statului”, a spus aceasta.
La fel, Angela Susanu a spus că și-a îndeplinit toate atribuțiile, conform fișei postului, și a semnat contractul de concesiune „nu de-atâta că am vrut eu să-l semnez și să arăt că sunt director, nu. Asta a cerut de la mine legea”, precizând că a fost un „executor” în procesul concesionării AIC.
Ala Țubari: „Aceiași experți care n-au reușit să scadă corect patru perechi de numere ne-au calculat nouă un prejudiciu de 392 de milioane”
O altă inculpată care a venit cu o replică la adresa acuzării de stat este fosta șefă a Serviciului analiză economică al AIC, Ala Țubari. Aceasta a criticat raportul de expertiză efectuat de CNEJ.
„Acolo unde experții menționează minimizarea veniturilor (AIC, n. red.), două din cele patru diferențe sunt calculate greșit, iar a treia pornește de la o cifră transcrisă greșit”, a invocat Țubari, menționând că „aceiași experți care n-au reușit să scadă corect patru perechi de numere ne-au calculat nouă un prejudiciu de 392 de milioane”.
Ce pedepse cer procurorii pentru cei opt inculpați?
Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, la ședința din 14 septembrie fiind inițiate dezbaterile judiciare, una dintre fazele finale din procesul de examinare a unui dosar penal în instanță. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea.
Concesionarea AIC a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani. Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat în august 2013, beneficiarul final fiind controversatul afacerist Ilan Șor. Procurorii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și a unei organizații criminale.
Dosarul penal a fost trimis în instanță în mai 2023. În calitate de inculpați figurează opt persoane, pentru care procurorul Victor Munteanu a cerut pedepse cu închisoarea: ex-premierul Iurie Leancă – 6 ani de închisoare, ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr – 6 ani de închisoare, fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci – 6 ani de închisoare, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu – 6 ani de închisoare, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă – 5 ani de închisoare, ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan – 6 ani de închisoare, fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac – 6 ani de închisoare, șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – 5 ani de închisoare.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorul a cerut, pentru toți inculpații, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar în scopul executării pedepsei, a cerut și aplicarea arestului preventiv cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.
Procuror: probe sunt destule
„Acuzarea de stat consideră că probe sunt destule ce atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței în care a anunțat pedepsele cerute pentru inculpați.
Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert
La fel, procurorul Muntean a cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către APP, privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului.
Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii a unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. r.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”.
Leancă: Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare
Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca toți ceilalți inculpați din dosar. „Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. r.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. r.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. r.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă, după prezentarea acuzării de stat.
Completele de judecători care au examinat dosarul
Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.
La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.
Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.
În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului
Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.
În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.
