Dosarul concesionării Aeroportului: avocatul lui Iurie Leancă invocă „lipsa probelor directe” și susține că dosarul ar fi fost „influențat politic”

Dezbaterile judiciare în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău au continuat miercuri, 16 septembrie, cu pledoariile avocaților fostului premier Iurie Leancă și fostului director financiar al AIC, Alexandru Ciutac. Apărătorii celor doi au cerut achitarea clienților lor, invocând lipsa probelor directe privind vinovăția lui Leancă și faptul că acuzațiile formulate în privința lui Ciutac nu ar fi fost suficient de concrete, dar și că dosarul ar fi fost influențat politic.

Avocatul lui Iurie Leancă: „Nu-i poate fi cerut inculpatului să demonstreze că nu a cunoscut împrejurări pe care acuzarea are obligația să le dovedească”

„Ansamblul probelor și declarațiile examinate nu permit identificarea actului personal al lui Iurie Leancă, încălcarea atribuției, interesul urmărit, prejudiciul cert”, a declarat, în cadrul ședinței, avocatul lui Iurie Leancă, Vladislav Roșca, care a cerut instanței achitarea clientului său, deoarece „nu există probe directe” privind vinovăția fostului premier.

Avocatul spune că declarațiile mai multor martori ar putea indica unele „deficiențe administrative” în procesul concesionării Aeroportului, însă, din considerentul că „Iurie Leancă nu a fost parte din grupul de lucru”, aceste „deficiențe nu-i pot fi imputate”.

La fel, apărătorul a menționat că toți membrii comisiei de lucru privind organizarea concursului pentru identificarea agentului economic concesionar au declarat că „nu au fost influențați de Iurie Leancă”.

„Acuzarea afirmă că Iurie Leancă ar fi cunoscut afilierea societății concesionare la un grup criminal, că ar fi urmărit avantajarea acestuia și că ar fi anticipat consecințele patrimoniale. Fiecare verigă a acestei construcții trebuie să fie susținută prin probe și examinată împreună cu explicațiile alternative, rezultate din caracterul colectiv al deciziei, avizele instituționale și informațiile disponibile la momentul faptelor. Gravitatea acuzării nu modifică standardul probei, dar impune o examinare riguroasă a forței probante. Nu-i poate fi cerut inculpatului să demonstreze că nu a cunoscut împrejurări pe care acuzarea are obligația să le dovedească că le-a cunoscut”, a spus, în cadrul ședinței, avocatul Vladislav Roșca.

Potrivit avocatului, partea apărării a avut un „acces limitat” la raportul de expertiză privind prejudiciul adus statului în urma concesionării Aeroportului, lucru care ar fi dus la nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

„Este notorie intervenția politicului din R. Moldova în activitatea organelor de urmărire penală”

Vladislav Roșca a invocat faptul că dosarul examinat de instanță ar fi fost influențat politic.

„Este notorie intervenția politicului din R. Moldova în activitatea organelor de urmărire penală, ori, de mai multe ori, exponenții politici au utilizat subiectul chiar și în campanii electorale. Acest subiect a fost foarte amplu utilizat de către partidul de guvernământ PAS în campania electorală pentru alegerile parlamentare, precum și de către Olesea Stamate, care s-a expus pe rețelele de socializare cu privire la necesitatea și obligativitatea organelor de urmărire penală de a transmite această cauză în instanța de judecată, fapt care relevă influență politică”, a declarat acesta.

Potrivit avocatului, concluzia apărării în acest dosar se „întemeiază pe cinci teze”:

• Acuzarea nu a demonstrat faptele care pot atrage răspunderea penală;
• Materialele cauzei descriu un proces administrativ și decizional colectiv, iar declarațiile martorilor nu confirmă intervenții personale sau indicații din partea lui Iurie Leancă;
• Suma de 392 de milioane de lei „nu este dovedită ca prejudiciu cert. Calculul pornește de la o redevență de 8% recomandată”;
• Ansamblul probelor directe și indirecte nu demonstrează „intenția și cunoașterea grupului criminal organizat și contribuția cauzală individuală a lui Iurie Leancă”;
• Prezumția de nevinovăție: „orice îndoială care nu poate fi înlăturată prin probe să fie interpretată în favoarea inculpatului”.

Avocatul lui Alexandru Ciutac: „Acuzațiile n-au fost formulate concret”

La aceeași ședință, o parte din pledoarie a prezentat-o avocatul Alexandru Bargan, care apără interesele lui Alexandru Ciutac, fostul director financiar al Aeroportului Internațional Chișinău (AIC).

Acesta, la fel, a declarat că procurorul nu a venit cu suficiente probe care să demonstreze vinovăția clientului său și că acuzațiile aduse acestuia „n-au fost formulate concret”, solicitând instanței de judecată achitarea lui Ciutac.

Potrivit avocatului, acuzațiile aduse de procurori, potrivit cărora Alexandru Ciutac ar fi mimat expedierea scrisorilor de participare la concurs către mai multe aeroporturi, pentru a favoriza „Avia Invest”, controlată de Ilan Șor, nu sunt probate.

Bargan a prezentat în instanța de judecată un răspuns primit de la un aeroport din Spania, care ar fi confirmat că scrisoarea de invitație la concursul pentru concesionarea AIC a fost expediată.

Ce pedepse cer procurorii pentru cei opt inculpați?

Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, la ședința din 14 septembrie fiind inițiate dezbaterile judiciare, una dintre fazele finale din procesul de examinare a unui dosar penal în instanță. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea. 

Concesionarea AIC a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani. Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat în august 2013, beneficiarul final fiind controversatul afacerist Ilan Șor. Procurorii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și a unei organizații criminale.

Dosarul penal a fost trimis în instanță în mai 2023. În calitate de inculpați figurează opt persoane, pentru care procurorul Victor Munteanu a cerut pedepse cu închisoarea:  ex-premierul Iurie Leancă – 6 ani de închisoare, ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr – 6 ani de închisoare, fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci – 6 ani de închisoare, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu – 6 ani de închisoare, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă – 5 ani de închisoare, ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan – 6 ani de închisoare, fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac – 6 ani de închisoare, șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – 5 ani de închisoare. 

Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorul a cerut, pentru toți inculpații, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar în scopul executării pedepsei, a cerut și aplicarea arestului preventiv cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.

Procuror: probe sunt destule

„Acuzarea de stat consideră că probe sunt destule ce atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței în care a anunțat pedepsele cerute pentru inculpați. 

Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert

La fel, procurorul Muntean a cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către APP, privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului. 

Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii a unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. r.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”.  

Leancă: Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare

Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca toți ceilalți inculpați din dosar. „Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. r.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. r.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. r.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă, după prezentarea acuzării de stat. 

Completele de judecători care au examinat dosarul

Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.

La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.

La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.

Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.

În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului

Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost  respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.

În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.