De la „Drone pentru Ucraina prin Aeroportul Chișinău”, la „drone venite din Ucraina”. Radiografia unui fals rostogolit pe Telegram și cum propaganda și-a cerut scuze: „recunoaștem public că ne-am grăbit și că nu am fost suficient de vigilenți”

Fotografii cu un avion, câteva cutii și un camion au fost suficiente pentru ca pe mai multe canale de Telegram să apară, în doar câteva ore, o presupusă „încărcătură cu drone pentru Ucraina” pe Aeroportul Chișinău. Deși autorii informației au recunoscut ulterior că imaginile proveneau din contexte diferite și că au căzut în plasa unui fals, povestea dronelor nu s-a încheiat aici. A doua zi, după survolarea R. Moldova de mai multe drone, unele dintre aceleași canale au mutat accentul pe faptul că aparatele ar fi venit „dinspre Ucraina”, au contestat acuzațiile la adresa Rusiei și au readus în discuție neutralitatea R. Moldova și relația „de servilism” cu Kievul.

Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru descrie mecanismul drept o „schemă clasică” de propagare a dezinformării și avertizează că reacțiile întârziate ale autorităților lasă falsurilor suficient timp pentru a se răspândi.

Pe 23 septembrie, canalul de Telegram „Молдавский крот” („Crotul Moldovenesc”) a publicat trei fotografii despre care sugerează că ar fi fost făcute la Aeroportul Internațional Chișinău. În imagini apar un avion, paleți cu cutii și un camion, însă din fotografiile publicate nu poate fi stabilit ce conțin cutiile și nici că acestea ar avea vreo legătură cu Ucraina. Canalul își construiește afirmația în jurul mesajului unui presupus abonat, a cărui identitate nu este dezvăluită. 

La ora 15:21, canalul publică – „Pe fundalul știrilor de astăzi despre planurile de extindere a aeroportului, ne-a scris un abonat despre niște transporturi care ar fi fost efectuate noaptea, cu câteva camioane destinate acestora. Nu este indicat când anume”, se arată în postare.

Astfel, acesta susține că fotografiile ar surprinde „descărcarea unor drone pentru Ucraina”, 

«Sunt sigur că acest lucru se face pentru Ucraina. Am fotografii cu ceea ce, după părerea mea, a fost descărcarea unor drone pentru Ucraina. Apoi, noaptea, încărcătura a fost transportată de acolo. Nu vreau ca țara noastră să fie atrasă în război. Aceasta este poziția mea civică», ne-a scris abonatul”, mai scrie în postare. 

Spre final, mesajul se mută la o temă mai generală, canalul declară că se opune ca R. Moldova să devină „participantă la acțiunile militare”. 

„Și noi suntem împotriva transformării Moldovei într-un participant la acțiunile militare, pentru că acest lucru ar putea avea consecințe. Suntem pentru pace și pentru o politică națională independentă!”, se pune accentul în postare. 

În aceeași zi, la 18:48, KP Moldova publică aceleași fotografii cu mesajul că încărcătura surprinsă la Aeroportul Internațional Chișinău ar conține drone.

Canalul susține că aeronava din imagini este un Antonov An-12BP, cu numărul de înmatriculare UR-CBG, pe care îl atribuie unei companii aeriene ucrainene. În imaginile republicate de KP Moldova apare și inscripția roșie „SPPOT”.

„În fotografie apare un avion Antonov An-12BP, cu numărul de înmatriculare UR-CBG, aparținând companiei aeriene ucrainene SPPOT”, se arată în postare. 

Mai târziu, publicația revine cu un mesaj al canalului SPPOT, despre care afirmă că ar fi recunoscut că a devenit „victima unor manipulări” și că și-ar fi cerut scuze. 

„Ulterior, canalul de Telegram SPPOT (a anunțat n.r.) că a devenit victima unor manipulări hibride. Și și-a cerut scuze pentru răspândirea acestei informații”, se mai arată în postare. 

La 19:11, Canal5 merge mai departe și  distribuie aceleași fotografii, prezentând însă informația sub titlul: „La aeroportul din Chișinău a fost observată o încărcătură cu posibile drone”. Drept argument pentru această ipoteză, canalul atrage atenția asupra unor cutii de pe paleți pe care apare inscripția în limba engleză „Drone Coalition”.

„La aeroportul din Chișinău a fost observată o încărcătură cu posibile drone”, scrie cu bold. 

„În fotografiile realizate în timpul descărcării unei încărcături cu posibile drone dintr-un avion cargo pot fi văzuți mai mulți paleți cu inscripția «Drone Coalition».

Deși titlul e cu bold, spre final, Canal5 admite că nu există o confirmare oficială privind conținutul încărcăturii și că originea și destinația acesteia sunt necunoscute. 

„După cum scrie canalul de Telegram SPPOT, este vorba despre un avion Antonov An-12BP, cu numărul de înmatriculare UR-CBG, care este operat de compania ucraineană CAVOK Air. Conținutul încărcăturii nu a fost confirmat oficial. Originea și destinația acesteia rămân, deocamdată, necunoscute”, se mai arată în postare. 

Și lanțul postărilor nu se oprește aici, la 19:41, canalul de Telegram „Triunghiul basarabean” a distribuit aceleași fotografii, susținând, categoric, încă din titlu că la Aeroportul Internațional Chișinău ar fi fost observată „o încărcătură a «Coaliției dronelor»”, despre care precizează că este un mecanism destinat furnizării de drone Ucrainei.

„Câțiva paleți cu inscripția „Drone Coalition” au fost fotografiați în timpul descărcării dintr-un avion cargo An-12BP, cu numărul de înmatriculare UR-CBG, operat de compania aeriană ucraineană CAVOK Air. „Drone Coalition” este un mecanism coordonat de Letonia și Marea Britanie, creat pentru a asigura Ucraina cu drone”, susține publicația. 

În același timp, la final, autorii admit că nu se cunoaște conținutul lăzilor: „Ce se află în lăzi nu a fost anunțat oficial”, precizând, de asemenea, că originea și destinația finală a încărcăturii ar fi necunoscute.

Astfel, aici apare o contradicție în interiorul postării: titlul prezintă încărcătura drept una a „Coaliției dronelor” și o leagă direct de aprovizionarea Ucrainei, dar, ulterior, textul postării recunoaște că nu este cunoscut ce se află în cutii și nici destinația lor finală.

După ora 22, Sputnik Moldova 2.0 a revenit cu un update, informându-și cititorii că autorii canalului care distribuise fotografiile și informația despre presupusa încărcătură a „Coaliției dronelor” au recunoscut că informația era falsă.

În actualizare, Sputnik citează explicațiile potrivit cărora elementele prezentate în imagini ar proveni din contexte diferite: cutiile cu însemnele „Drone Coalition” ar fi fost fotografiate într-un depozit din Letonia, avionul surprins în imagini ar fi aterizat la Chișinău într-o altă perioadă, iar numărul de înmatriculare vizibil pe camion ar aparține unui alt vehicul. 

„Autorii canalului care a publicat fotografiile și informația despre încărcătura «Coaliției dronelor» la Chișinău au declarat că au căzut în plasa unui fals.

«Serviciile de logistică și securitate ale Aeroportului Chișinău au declarat că, în perioada indicată, nu a existat niciun asemenea zbor și nicio operațiune de descărcare a unor componente cu destinație militară», scrie canalul.

S-a constatat că lăzile cu logoul «Coaliției dronelor» provin dintr-un depozit real din Letonia, iar avionul din fotografie, cu un număr de înmatriculare real, a aterizat la Chișinău într-o altă perioadă. Numărul de înmatriculare de pe camion aparține unui alt vehicul.

«Recunoaștem public că ne-am grăbit și că nu am fost suficient de vigilenți», își cere scuze canalul.”

După această rectificare, Sputnik adaugă propriul comentariu:

„Nu-i nimic, se mai întâmplă. Până la urmă, nu este o dronă pe acoperișul unui hambar, cu o literă mare și frumoasă «Z», care a fost cărată pe scările Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei. Și acolo nici măcar nu și-au cerut scuze”, se arată în postare. 

Totuși, Sputnik nu se limitează la rectificarea informației. În partea finală a update-ului, canalul introduce o nouă insinuare. 

„Ar fi și mai amuzant dacă, după asta, la Chișinău chiar ar ateriza un avion militar de transport cu o încărcătură de drone pentru Ucraina, dar, după incidentul stânjenitor de acum, nimeni nu ar mai crede. Ar fi ieșit o acoperire ideală”, conchide Sputnik. 

Toate aceste postări pe Telegram au fost văzute de mii de utilizatori și au trezit multiple reacții. 

Dar acesta nu e unicul narativ promovat în ultimele zile. A doua zi, la 24 septembrie, patru drone au survolat R. Moldova în mai puțin de două ore. Postarea „Молдавская политика” relatează aceste survolări, dar are și formulări repetitive. 

În dimineața zilei de 24 septembrie, canalul de Telegram în limba rusă „Молдавская политика” („Politica moldovenească”) a publicat o postare cu titlul:

„În zona de nord a Moldovei, în această dimineață, spațiul aerian a fost închis din cauza dronelor”. Canalul susținea că autoritățile R. Moldova ar fi restricționat temporar spațiul aerian din nordul țării, invocând motive de securitate.

În continuare, autorii au prezentat o cronologie a incidentelor. Potrivit postării, primul caz ar fi fost înregistrat la 05:21, când o patrulă de frontieră ar fi observat un obiect neidentificat care se deplasa dinspre regiunea Vinița a Ucrainei spre satul Văsieni, raionul Soroca. Ulterior, obiectul ar fi părăsit spațiul aerian al R. Moldova.

Un al doilea episod ar fi avut loc la 06:14, când o dronă ar fi pătruns în spațiul aerian al țării dinspre regiunea Cernăuți, în apropierea localității Larga din raionul Briceni. Potrivit aceleiași surse, două minute mai târziu, la 06:16, aparatul s-ar fi întors pe teritoriul Ucrainei.

La 06:35, un alt aparat fără pilot ar fi traversat frontiera dinspre regiunea Vinița, îndreptându-se spre satul Voleni, raionul Dondușeni. Postarea mai susține că poliția ar fi identificat ulterior locul căderii unei drone în raionul Florești. Canalul precizează că nu au fost raportate victime sau pagube materiale și că monitorizarea spațiului aerian continua.

Dronele sunt descrise drept venind „din Ucraina”. 

După incidentele din dimineața zilei de 24 septembrie, KP Moldova, canal care cu o zi înainte calificase drept fals informația despre presupusa încărcătură cu drone de pe Aeroportul Chișinău, și-a îndreptat atenția asupra reacției președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Postarea reproduce declarația lui Grosu potrivit căreia survolarea neautorizată reprezintă „o amenințare directă la adresa securității noastre și o încălcare flagrantă a suveranității”, dar o încadrează într-un comentariu ironic. 

„Ancheta privind încălcările spațiului aerian al Moldovei este încă în desfășurare, dar Neivanovici (Igor Grosu n.r.) s-a grăbit deja să judece și, în mod tradițional, să acuze Rusia de survolarea dronelor.”

„Acest lucru reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre și o încălcare flagrantă a suveranității noastre”, a declarat Grosu.

Speakerul a îndemnat instituțiile statului să-și consolideze capacitățile de monitorizare și protejare a spațiului aerian”, se mai arată în postare. 

Astfel,  autorii susțin că investigația privind incidentele era încă în desfășurare, în timp ce Grosu s-ar fi grăbit să atribuie Rusiei survolarea dronelor. Canalul folosește inclusiv pseudonimul de  „Neivanovici” și un emoji de clovn atunci când comentează poziția oficialului.

KP Moldova introduce apoi în discuție neutralitatea R. Moldova și relația cu Ucraina, acuzând conducerea de la Chișinău că ar uita de neutralitate și suveranitate „când îi convine” și calificând poziția acesteia drept „servilism față de colegii de la Kiev”. 

La ora 10:17, canalul de Telegram „Salut Moldova!” a legat incidentele din spațiul aerian al R. Moldova de un presupus incident produs în România. Postarea anunță categoric, chiar din titlu, că „în România s-a prăbușit o dronă care a venit de pe teritoriul Ucrainei”.

Potrivit canalului, aparatul ar fi traversat succesiv spațiul aerian al Ucrainei și al R. Moldova, ar fi intrat ulterior în România și s-ar fi prăbușit în satul Săcuța. 

„În România s-a prăbușit o dronă care a venit de pe teritoriul Ucrainei. Incidentul s-a produs în satul Săcuța. Drona a traversat mai întâi spațiul aerian al Ucrainei și al Moldovei, după care a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în satul Săcuța, în apropierea graniței. Autoritățile comunică faptul că nu există victime sau distrugeri.

În luna iunie, o dronă maritimă kamikaze a Forțelor Armate ale Ucrainei a explodat în portul românesc Constanța. Atunci, președintele României, Nicușor Dan, a confirmat că drona aparținea Ucrainei”, se arată în postare. 

Astfel, folosind un fapt adevărat din iunie, postarea are menirea să asocierea și aceste drone cu Ucraina. Prin această succesiune, cele două episoade sunt puse în același cadru narativ.

Astfel, firul narativ pare destul de logic, mai întâi sunt relatate dronele care pătrund în R. Moldova „dinspre Ucraina”, iar apoi „Salut Moldova!” extinde povestea până în România și introduce explicit precedentul unei drone ucrainene. Astfel, accentul se orientează spre asocierea incidentelor cu Ucraina.

Canalul „Триколор над Днестром” („Tricolor deasupra Nistrului”) publică mesajul pe 24 septembrie, la ora 10:25, la câteva minute după postarea „Salut Moldova!”.

„URGENT!!!  În România s-a prăbușit o dronă care a venit de pe teritoriul Ucrainei, relatează presa locală.

Avioane F-16 au fost ridicate în aer pentru monitorizare”, se arată în postare. 

Astfel, canalul publică, sub marcajul „URGENT”, informația potrivit căreia „în România s-a prăbușit o dronă care a venit de pe teritoriul Ucrainei”, atribuind informația „presei locale”. Postarea mai susține că avioane de luptă F-16 ar fi fost ridicate în aer pentru monitorizarea situației.

Spre deosebire de „Salut Moldova!”, care oferise mai multe detalii despre presupusul traseu al aparatului și făcuse trimitere la un incident anterior, „Tricolor deasupra Nistrului” reduce informația la două elemente cu puternic impact: drona ar fi venit de pe teritoriul Ucrainei și România ar fi mobilizat avioane F-16.

Formularea amplifică caracterul alarmant al mesajului, în timp ce sursa este indicată doar vag drept „presa locală”, fără ca în captura analizată să fie oferit un link sau să fie numită instituția media.

De la fotografiile trucate cu presupusele drone de pe Aeroportul Chișinău până la mesajele care au pus accentul, a doua zi, pe dronele venite „dinspre Ucraina”, informațiile au circulat rapid de la un canal de Telegram la altul. Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru spune că mecanismul nu este unul întâmplător și îl descrie drept o „schemă clasică” de propagare a dezinformării.

„Schema clasică”: cum ajunge un fals să fie amplificat

Anatol Șalaru consideră că postările despre presupusul transport de drone prin Aeroportul Chișinău se înscriu într-un mecanism mai larg de propagandă și dezinformare folosit de Rusia. Potrivit lui, în contextul războiului din Ucraina, asemenea mesaje au devenit mai frecvente, iar printre narațiunile promovate anterior s-au numărat presupuse transporturi de armament pentru Ucraina prin R. Moldova sau afirmații privind discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.

„Rusia are o experiență de sute de ani în propagandă și în dezinformare. Rusia face lucrul ăsta de când există ca imperiu, nu de astăzi. În contextul războiului, Rusia și-a intensificat toate acțiunile de propagandă.”

Șalaru descrie mecanismul de răspândire a unui fals drept unul în care informația este lansată inițial de o sursă puțin cunoscută, după care este preluată succesiv de alte platforme, până când ajunge în surse cu audiență mult mai mare.

„În cazul de față este schema clasică. Apare o informație falsă pe un site obscur, după asta este preluată de altcineva și se rostogolește bulgărele mai departe, până ajunge să fie preluată de propaganda rusă, care face trimitere la niște site-uri din Europa sau la canale de Telegram”, susține Șalaru. 

„Și pentru ei, nu contează ce minciuni spun. Oricum cineva va crede sau cineva va distribui”, punctează fostul ministru al Apărării. 

De ce astfel de mesaje pot prinde

În opinia fostului ministru, eficiența unor asemenea narațiuni este favorizată și de accesul limitat al unei părți a publicului din Rusia la surse alternative de informație. El invocă drept exemplu falsuri mai vechi din timpul războiului din Ucraina, cu băiețelul răstignit și susține că, odată ce publicul a fost expus repetat unor asemenea mesaje, o poveste despre un avion care ar transporta drone prin Chișinău poate deveni credibilă pentru o parte dintre cititori. 

„De ce să nu creadă că un avion prin Chișinău transportă drone în Ucraina, dacă au crezut că un băiețel a fost răstignit? Sunt gata să creadă orice. Oamenii nu au acces la informația reală și nu pot să facă comparații.Propaganda rusă este capabilă să-i facă pe oameni să creadă că dronele rusești care au căzut la noi sunt ucrainene și că au fost lansate special ca să atragă Moldova și România în război împotriva Rusiei”, explică Șalaru. 

Problema autorităților: „alergăm în urma trenului”

Șalaru critică viteza cu care instituțiile statului reacționează la falsurile răspândite în mediul online. În opinia sa, dezmințirea venită la câteva zile după apariția unei informații false are un impact redus, pentru că mesajul inițial a avut deja timp să fie preluat și amplificat.

„Noi folosim metoda pompierilor: după ce s-a prins incendiul, stingem ce a ars sau alergăm în urma trenului. E o problemă, fiindcă autoritățile nu reușesc să reacționeze.”

El spune că problema nu poate fi rezolvată pur și simplu prin solicitarea închiderii canalelor de Telegram, deoarece autoritățile R. Moldova nu controlează platforma.

„Ei intervin, dar intervin la trei-patru zile, când nu mai are rost, când este deja târziu”, susține Șalaru. 

Ce ar trebui să facă autoritățile

Fostul ministru susține că R. Moldova ar avea nevoie de un mecanism centralizat care să monitorizeze permanent spațiul informațional, să identifice rapid falsurile și să coordoneze reacția instituțiilor. Totodată, Șalaru consideră că structura ar trebui să mențină o legătură directă inclusiv cu presa și operatorii de telefonie mobilă, astfel încât avertizările să ajungă rapid la public.

„Instituțiile statului, din ceea ce observ eu, nu au o coordonare unică în combaterea propagandei și în rezistența în fața războiului hibrid dus de Rusia. E nevoie de o instituție integratoare, fie SIS, fie altă structură, care să coordoneze toată activitatea.”

Șalaru dă drept exemplu sistemul Ro-Alert din România și propune un mecanism rapid de notificare, cel puțin pentru instituțiile media. 

„Dacă nu pentru toți cetățenii, atunci măcar pentru toată presa. Imediat când apare ceva pe Telegram sau în altă parte, toată presa să primească o notificare. Dar imediat, nu peste trei zile, după ce informația a fost preluată de Maria Zaharova și de toată propaganda rusă”, spune fostul ministru al Apărării. 

„Trebuie să existe un stat-major în centru care să coordoneze tot, să aibă legături directe cu presa din Moldova, cu serviciile și cu companiile de telefonie mobilă, astfel încât informația să fie transmisă imediat: «Atenție, fake news»”, mai accentuează Șalaru. 

Potrivit lui Șalaru, problema unei dezmințiri tardive este că persoana care a văzut informația falsă nu va căuta neapărat ulterior și rectificarea acesteia.

Mesajul pentru cetățeni

„Cetățenii trebuie să înțeleagă că una dintre principalele arme ale Rusiei acum este propaganda. Propaganda Rusiei este mai eficientă decât armata rusă”, accentuează Șalaru. 

„Noi nu trebuie să subapreciem propaganda, pentru că este mai periculoasă decât dronele rusești. Sunt foarte eficienți, sunt foarte bine pregătiți și au o experiență foarte mare. Noi abia acum ne-am trezit. De asta, cetățenii trebuie să urmărească, în primul rând, canalele de informare ale instituțiilor statului și ulterior, posturile mass-media credibile”, conchide fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru.