Apel către deputați să nu voteze în lectura a doua proiectul care modifică arhitectura sistemului anticorupție
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) solicită Parlamentului să nu voteze în lectura a doua proiectul de lege ce vizează redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) fără o analiză ex-post completă. Potrivit unei note de poziție publicate de CRJM și expediate deputaților, modificările propuse „depășesc simpla clarificare a competențelor” și „schimbă semnificativ arhitectura instituțională a sistemului anticorupție”.
Potrivit experților CRJM, proiectul transferă către CNA competențe extinse privind investigarea infracțiunilor de corupție, economico-financiare și conexe, în timp ce aria de competență a Procuraturii Anticorupție se restrânge. Schimbarea ar afecta inclusiv investigarea unor categorii de funcționari și demnitari publici, de la conducători ai autorităților de reglementare și ai instituțiilor-cheie ale statului până la primării unor municipii importante și conducerea unor instituții cu risc ridicat de corupție.
„Acest proiect de lege mută centrul de greutate al luptei anticorupție de la PA – o instituție care se bucură de mai multă independență și care este evaluată extern – către CNA – o instituție care joacă un rol important, însă nu are aceleași garanții de independență, având o conducere numită politic, prin Parlament”, a declarat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova atenționează, în notă de poziție emisă, că menținerea unui „control formal” al Procuraturii Anticorupție asupra urmăririi penale „nu poate substitui capacitatea operațională necesară pentru investigarea cauzelor complexe”. „Instituția care deține resursele operative, analiza financiară și accesul la informații influențează în mod direct dinamica investigațiilor, iar o dependență excesivă de alte structuri poate afecta capacitatea de control efectiv asupra dosarelor sensibile”, cred experții CRJM.
Organizația recomandă „consolidarea rolului Procuraturii Anticorupție, întrucât o asemenea abordare corespunde direcției de reformă de până acum, dar și recomandărilor instituțiilor internaționale”.
„În caz contrar, autoritățile ar trebui să prezinte o amplă analiză care să demonstreze ineficiența actualei configurări a instituțiilor anticorupție. Astfel, CRJM face apel către deputații din Parlament să nu voteze în a doua lectură proiectul de lege fără a avea constatările unei asemenea analize factuale”, se arată în apelul semnat de CRJM.
Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Justiției și, după votul în prima lectură, Parlamentul a comunicat că proiectul prevede „delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție”. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici vor rămâne în competența organelor fiscale. Potrivit autorilor proiectului, această măsură va permite CNA „să se concentreze asupra cauzelor complexe, inclusiv a celor care vizează fonduri externe și resurse ale bugetului Uniunii Europene”. De asemenea, CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă.
În contextul extinderii domeniilor de competență a CNA, proiectul propune instituirea unei funcții suplimentare de director adjunct și limitarea mandatului directorului instituției la cel mult două mandate.
În același timp, PA va conduce urmărirea penală în „cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, avocatul poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate”. Potrivit autorilor, modificările sunt necesare „pentru a garanta investigații independente, specializate și imparțiale, pentru a preveni conflictele de interese, autocontrolul instituțional și influențele asupra procesului penal, precum și pentru a consolida încrederea publică în instituțiile statului”.
Proiectul introduce și reguli privind formarea grupurilor de urmărire penală în cauzele complexe sau de proporții mari. Aceste echipe vor facilita cooperarea dintre procurori și ofițerii de urmărire penală din instituții diferite, atunci când dosarele necesită o abordare comună.
Autorii proiectului au precizat că elaborarea acestuia este determinată de „obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul agendei de reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană”. După adoptare, modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
