„Proiectul de lege adoptat la moment ar avea un efect invers decât scopul urmărit”. Poziția PA în legătură cu proiectul pentru delimitarea competențelor CNA și PA
Procuratura Anticorupție (PA) susține că adoptarea de către Parlament a proiectului care prevede delimitarea competențelor PA și ale Centrului Național Anticorupție (CNA), în versiunea votată în prima lectură, „nu ar asigura realizarea scopului proiectului”.
Astfel, conform Procuraturii, „prin majorarea substanțială a numărului de subiecți și micșorarea valorii prejudiciului în cazul infracțiunilor date în competența CNA, proiectul de lege adoptat la moment ar avea un efect invers decât scopul urmărit, fapt ce ar duce la majorarea substanțială a numărului de cauze penale din gestiunea CNA și a PA”.
„Procuratura Anticorupție consideră imperativ a se reveni la versiunea anterioară trimisă spre avizare (atașată mai jos), care, drept rezultat ar genera o reducere de circa 23% din volumul total de cauze penale în gestiunea PA sau de circa 40% din numărul cauzelor aflate la urmărirea penală.
La moment, PA are în gestiune peste 1100 cauze, inclusiv aproximativ 600 care se află în faza de urmărire penală și 500 care se află în faza de judecată. Procurorii PA au responsabilitatea să conducă urmărirea penală în cauzele aflate în exercitarea organului de urmărire penală al CNA (aproximativ 350 de cauze), să exercite nemijlocit urmărirea penală în cauzele date în competența PA (aproximativ 250) și să susțină acuzarea în instanța de judecată în toate dosarele de corupție și conexe (aproximativ 500 cauze pe întregul teritoriul R. Moldova)”, menționează reprezentanții Procuraturii.
PA susține că în cadrul instituției activează 52 procurori, dintre care 20% sunt procurori delegați din alte procuraturi.
„Procurorii sunt responsabili să verifice soluțiile de pornire sau neîncepere a urmăririi penale, să întocmească demersuri privind autorizarea perchezițiilor și măsurilor speciale de investigație, pentru aplicarea sechestrelor, întocmesc comisii rogatorii către alte țari, aplică sau solicită aplicarea ori prelungirea măsurilor preventive. Ei sunt cei care întocmesc actele procedurale din dosar, învinuirea și rechizitoriul, ei susțin acuzarea în instanța de judecată. Suntem conștienți de critica din partea cetățenilor, experților din țară și din străinătate, partenerilor de dezvoltare, inclusiv a reprezentanților structurilor Uniunii Europene, precum și a altor persoane că, de prea mult timp, autoritățile din R. Moldova, responsabile de combaterea corupției și aplicarea legii, investighează, trimit în judecată și condamnă doar infractori de nivel mic.
Pentru anul 2022, din 147 persoane condamnate în cazurile în care acuzarea de stat a fost susținută de PA, doar 12% au fost condamnați la pedeapsă cu închisoare cu executare. Aceasta reflectă faptul că dosarele care ajung pe masa judecătorilor sunt, în mare parte, pentru infracțiuni mai puțin grave, unde legea permite suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare.
Dacă ne dorim rezultate bune în dosare de rezonanță, atunci resursele limitate ale procurorilor PA și ofițerilor CNA trebuie să fie aplicate pentru combaterea corupției la nivel înalt și corupției sistemice. Versiunea legii trimisă spre avizare în februarie 2023, atașată mai jos, a ajuns la o formulare care ar duce la realizarea scopului pe care ni-l propunem și care este și o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană și un angajament față de Fondul Monetar Internațional. Ne dorim ca Parlamentul să voteze un proiect de lege care să sprijine Procuratura Anticorupție să lupte cu marea corupție”, arată un comunicat al instituției.
Pe 30 martie 2023, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege pentru delimitarea competențelor PA și ale CNA la investigarea cauzelor de corupție de nivel înalt. Proiectul de lege a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați.
Autorii inițiativei legislative propun ca funcția de investigare penală pentru corupția la nivel înalt să fie exercitată de Procuratura Anticorupție. Totodată, Centrul Național Anticorupție va investiga cazurile de corupție sistemică, iar corupția mică va fi investigată de organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne. Mai exact, Procuratura Anticorupție va exercita urmărirea penală în cazurile săvârșite de președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați CNA, conducerea SIS și ofițerii de informații și securitate.
