Încă un procuror care nu a trecut evaluarea integrității, promovat de CSP. Explicațiile membrului CSP care a propus respingerea raportului Comisiei de evaluare
Membrii Consiliului Superior al Procuraturii (CSP) nu au admis în ședință vineri, 11 septembrie, raportul Comisiei de evaluare a procurorilor emis în privința procurorului Victor Cazacu. Asfel CSP a respins raportul de reevaluare din 14 august 2026, emis de Comisia Vetting și a constata promovarea evaluării de către acesta.
Membru CSP, Andrei Cebotari, în calitate de membru raportor, este cel care a propus Consiliului respingerea raportului de reevaluare și constatarea promovării evaluării externe, propunerea fiind acceptată în unanimitate. Cebotari a venit cu explicații și susține că „nu am constatat existența unor dubii serioase care să demonstreze o avere nejustificată”.
Acesta precizează că „propunerea a rezultat din aprecierea că circumstanțele reținute nu întrunesc standardul legal al dubiilor serioase privind integritatea financiară a subiectului evaluării prevăzute de Legea nr. 252/2023”.
Potrivit lui Cebotari, concluzia de nepromovare se baza, în principal, pe două elemente: atribuirea apartamentului a unei valori semnificativ mai mari decât prețul indicat în contract și neacceptarea împrumutului de 23 de mii de euro primit, potrivit subiectului, de la părinții săi.
„În ceea ce privește apartamentul, Comisia a reținut că valoarea sa probabilă de piață era mai mare decât prețul de 402 801 lei indicat în contractul autentificat notarial și a inclus în calcul suma de 835 321 de lei drept cost economic suportat de subiect.
Nu exclud că valoarea reală a apartamentului putea fi mai mare decât prețul contractual. Totuși, materialele dosarului nu permit stabilirea cu suficientă precizie a acestei valori și, cu atât mai mult, nu demonstrează că suma de 835 321 de lei reprezintă prețul efectiv achitat.
În același timp, dosarul conține și alte estimări. Acces Imobil a indicat pentru un apartament cu caracteristici similare un interval cuprins între 500 de mii și 700 de mii de lei. Acest interval este relevant, deoarece demonstrează că valoarea apartamentului nu putea fi stabilită printr-un singur reper și că diferențele dintre evaluările disponibile erau substanțiale.
Problema nu este, așadar, dacă apartamentul putea valora mai mult decât prețul din contract. Problema este dacă există o bază probatorie suficientă pentru a considera că subiectul a suportat efectiv o cheltuială de 835 321 de lei. Raportul nu identifică transferuri, retrageri de numerar, înscrisuri, comunicări între părți sau declarații ale vânzătorului care să confirme achitarea unei diferențe nedeclarate.
În lipsa unor asemenea probe și în condițiile existenței mai multor evaluări semnificativ diferite, nu am considerat justificată includerea sumei de 835 321 de lei în calcul ca o cheltuială efectiv suportată”, a explicat Cebotari.
Totodată, în privința împrumutului de 23 de mii de euro, Cebotari susține că „lipsa unui contract și a unei trasabilități bancare complete justifică anumite rezerve”.
Astfel, acesta a argumentat că activitatea tatălui procurorului în străinătate a fost confirmată prin declarații și alte elemente indirecte, iar veniturile familiei, activitatea privind importul și vânzarea mai multor automobile, depozitele bancare ulterioare și succesiunea apropiată a celor două tranzacții imobiliare sunt compatibile cu existența unui sprijin financiar temporar.
„Aceste circumstanțe nu demonstrează separat remiterea împrumutului, dar, apreciate în ansamblu, nu permit nici înlăturarea explicației ca fiind neverosimilă. În special, apartamentul anterior a fost vândut la aproximativ trei săptămâni după cumpărarea celui nou, iar mijloacele obținute din vânzare nu au fost identificate ulterior ca economii păstrate de subiect. Această cronologie este compatibilă cu restituirea unui împrumut pe termen scurt.
Nici diferența financiară redusă identificată pentru anul 2015 nu schimbă această apreciere. Ea rezultă în principal din aplicarea unor cheltuieli statistice de consum, care constituie un instrument estimativ, nu o constatare directă a cheltuielilor reale ale gospodăriei”, a adăugat membrul CSP.
De asemenea, raportorul mai menționează că raportul nu a fost adoptat în unanimitate.
Mai exact, doi membri ai Comisiei, Irmantas Mikelionis și Cornel Lebedinschi, au formulat opinii separate și au apreciat că probele nu justifică nepromovarea.
„Existența celor două opinii separate nu determină prin ea însăși soluția Consiliului. Ea confirmă însă că probele au permis aprecieri diferite chiar în interiorul Comisiei și că aspectele decisive ale cauzei nu au avut o interpretare univocă.
În urma propriei evaluări, am considerat că materialele dosarului justifică anumite întrebări, dar nu oferă o bază suficient de certă pentru a stabili că subiectul a suportat cheltuiala atribuită de Comisie și că explicația privind împrumutul trebuie exclusă.
În aceste condiții, nu am constatat existența unor dubii serioase care să demonstreze o avere nejustificată peste pragul stabilit de lege (234 de mii de lei). Din acest motiv, am votat pentru respingerea raportului de reevaluare și pentru constatarea promovării evaluării externă.”
Cazacu nu a promovat de doua ori evaluarea integrității etice și financiare.
Pe 16 ianuarie 2026, Comisia de evaluare a emis un raport de nepromovare a evaluării în privința procurorului Victor Cazacu.
Ulterior, pe 12 februarie 2026, CSP a respins raportul Comisiei și a dispus reluarea procedurii de evaluare. Pe 17 iunie, Comsia a finalizat cea de-a treia reevaluare, iar pe 14 august, Comisia a propus ca procurorul să nu promoveze evaluarea.
În cadrul procedurii inițiale de evaluare, procurorul Victor Cazacu a fost audiat de trei ori. Prima audiere a avut loc în fața Completului B, iar cea de-a doua în fața Comisiei, după ce membrii Completului B nu au întrunit unanimitatea necesară de voturi pentru aprobarea raportului.
Victor Cazacu a fost numit în funcția de procuror în 2010, iar în februarie 2016 a ajuns la Procuratura municipiului Chișinău.
În 2020, procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM a fost conexat la cauza penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari cu implicarea „Exclusiv Media”, al cărei fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În decembrie 2019, procurorul din cadrul PA, Victor Cazacu, a solicitat Serviciului Fiscal de Stat informații despre donațiile primite de PSRM, dar și despre mai multe companii și persoane afiliate socialiștilor, printr care se numără mai mulți deputați, dar și președintele Fundației „Din Suflet”.
Potrivit documentului care a ajuns în posesia Ziarului de Gardă, PA a solicitat Serviciului Fiscal de Stat să prezinte fotocopiile tuturor actelor deținute în privința mai multor persoane și companii care au avut rapoarte financiare cu Partidul Socialiștilor (proveniența, plata impozitelor pe venit, declarații pe venit etc.).
Recent, ZdG a scris despre cum procurorii anticorupție Andrei Balan și Vasile Plevan au rămas în sistem, deși Comisia de evaluare a procurorilor a venit cu propunerea ca cei doi să nu promoveze evaluarea externă. Acest lucru a fost posibil după ce membrii Consiliului Superior al Procurorilor au respins rapoartele adoptate în privința acestora, hotărând că acuzatorii de stat promovează evaluarea externă, decizie care a generat reacții critice în spațiul public.
Astfel, în urma unei emisiuni televizate la care președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat deciziile recente ale Consiliului de promovare a unor procurori care nu au trecut verificarea Comisiei Vetting, CSP a venit cu o reacție în care specifică că „Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei”.
„Potrivit Legii nr. 252/2023, Comisia de evaluare externă verifică integritatea etică și financiară a subiectului evaluării și întocmește un raport motivat, iar CSP examinează raportul împreună cu întregul dosar și adoptă hotărârea prevăzută de lege. Prin Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a reținut că nepromovarea poate fi constatată de Consiliu în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase.
Raportul Comisiei reprezintă, astfel, un element esențial al procedurii, dar nu predetermină automat soluția CSP. Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei, ci să își exercite efectiv competența atribuită de lege și să adopte o hotărâre proprie, motivată pe baza întregului dosar. Exercitarea acestei competențe nu reprezintă o opoziție față de Comisie și nici o abatere de la procesul de evaluare externă.”
