Cum au rămas procurorii Andrei Balan și Vasile Plevan în sistem: dubiile Comisiei de evaluare și argumentele CSP
Procurorii anticorupție Andrei Balan și Vasile Plevan au rămas în sistem, deși Comisia de evaluare a procurorilor a venit cu propunerea ca cei doi să nu promoveze evaluarea externă. Acest lucru a fost posibil după ce membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au respins rapoartele adoptate în privința acestora, hotărând că acuzatorii de stat promovează evaluarea externă, decizie care a generat reacții critice în spațiul public. Reprezentanții Comisiei de evaluare au semnalat mai multe dubii legate de integritatea financiară sau etică a procurorilor, dar, conform unor surse ale Ziarului de Gardă, CSP a considerat că rapoartele nu s-ar baza pe probe suficient de convingătoare pentru a-i exclude pe cei doi procurori din sistem.
ZdG a aflat care au fost, în mare parte, dubiile formulate de Comisia de evaluare în privința procurorilor Andrei Balan și Vasile Plevan, precum și o parte dintre argumentele invocate de membrii CSP care au votat pentru promovarea evaluării externe a celor doi. Atât rapoartele Comisiei de evaluare, cât și hotărârile CSP în privința celor doi procurori, nu sunt deocamdată publice. Acestea urmează să fie făcute publice după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se va pronunța cu privire la ele.
Cazul Andrei Balan. Dubiile Comisiei vs. constatările CSP
În cadrul procedurii reluate, Completul de evaluare i-a solicitat lui Andrei Balan explicații în legătură cu mai multe împrumuturi, o donație de 20 de mii de euro primită de la părinți, taxele de școlarizare a copiilor achitate de socrii procurorului, precum și în legătură cu anumite cheltuieli legate de renovarea locuinței. Într-un final, potrivit informațiilor obținute de ZdG, Completul de evaluare a constatat un deficit financiar de puțin peste 300 de mii de lei, ceea ce înseamnă că 66 de mii de lei nu au putut fi justificați.
Cât privește donația de 20 de mii de euro, procurorul a susținut că această sumă a fost obținută de părinții săi din vânzarea unui automobil, a unui apartament, din activități agricole și venituri salariale. Completul de evaluare însă a pus sub semnul întrebării faptul că întregul venit obținut de părinții săi din vânzarea imobilului i-ar fi fost oferit procurorului. Astfel, Completul de evaluare a acceptat ca venit din donație suma de peste 16 mii de euro.
Legat de acest aspect, ZdG a aflat că membrii CSP au argumentat că procurorul a prezentat actele necesare pentru a justifica proveniența banilor. Totodată, potrivit unor informații obținute de ZdG, Consiliul a luat în considerare argumentele lui Balan, inclusiv în urma efectuării unei analize financiare.
Completul de evaluare a avut dubii și în privința sumei de peste 81 de mii de lei care a fost declarată drept taxe de școlarizare pentru copiii procurorului. Potrivit unor surse ale ZdG, reprezentanții Comisiei de evaluare au susținut că n-au fost prezentate dovezi suficiente care să înlăture suspiciunea că sumele respective au fost achitate anume de către socrii procurorului.
Totuși, Completul de evaluare a constatat că actele prezentate suplimentar în cadrul procedurii de reevaluare confirmă, cel puțin formal, efectuarea plăților de către tatăl soției procurorului, informație expusă și în cadrul ședinței CSP din 26 mai 2026. Astfel, suma de peste 81 de mii de lei n-a fost luată în calcul la constatarea cheltuielilor pentru anul 2022.
ZdG a aflat că, în linii generale, CSP a invocat faptul că raportul de reevaluare în privința procurorului nu s-ar baza pe probe suficient de convingătoare pentru a constata că Balan nu corespunde criteriului de integritate financiară.
„(…) L-am intervievat pe procurorul Balan, am examinat încă o dată toate documentele care au fost prezentate și toate aceste lucruri în ansamblu ne-au determinat să ajungem la concluzia că nu există dovezi clare și concrete care determină rea-voința (procurorului, n.r.) (…)”, a explicat președintele CSP, Dumitru Obadă, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul de televiziune TV8.
În cadrul ședinței CSP din 26 mai 2026, procurorul Andrei Balan a declarat că își exprimă dezacordul în legătură cu concluziile formulate în raportul prin care reprezentanții Comisiei de evaluare au propus nepromovarea acestuia.
„Raportul nu înlătură deficiențele indicate anterior de către CSP și nu oferă o motivare suficientă, coerentă și verificabilă cu privire la aspectele decisive pentru perioada evaluării. Deși Comisia a operat anumite corectări punctuale în favoarea subsemnatului, concluzia finală rămâne construită pe o serie de opțiuni metodologice discutabile, pe tratamentul selectiv al probelor și aplicarea neuniformă a standardelor dubiilor serioase. În esență, vulnerabilitățile raportului privesc: refuzul de a lua în calcul integral donațiile de la părinți și mijloacele obținute din vânzarea automobilului în 2010, neluarea în considerare efectivă a modului de trai rural al familiei mele și a părinților; recalificarea eronată a împrumuturilor (…)”, a spus acesta.
Detalii despre activitatea lui Andrei Balan. 20 de mii de lei încasați în 2025, în urma unor evenimente de familie
Andrei Balan activează în calitate de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) din februarie 2003. În noiembrie 2021, acesta a fost desemnat de CSP să investigheze acțiunile fostului procuror general Alexandr Stoianoglo în legătură cu expulzarea celor șapte profesori turci și condamnarea la o amendă de 88 de mii de lei a fostului director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari. În urma investigațiilor efectuate, procurorul a decis să nu pornească urmărirea penală în acest caz, iar procesul penal inițiat în baza unei sesizări depuse de fosta deputată Inga Grigoriu a fost clasat.
Potrivit celei mai recente declarații de avere și interese personale, Andrei Balan a obținut anul trecut venituri de peste 482 de mii de lei de la Procuratura Generală, reprezentând salariu, indemnizație de concediu și premii. Tot în 2025, familia sa a beneficiat de o donație de 20 000 de lei în urma unor evenimente de familie. Procurorul declară în proprietate două apartamente și o casă. Balan conduce un automobil de model Honda CRV pe care l-a cumpărat în 2021.
Cazul Vasile Plevan. Dubii în legătură cu integritatea etică a acestuia și explicațiile procurorului
În cadrul procedurii de reevaluare, Completul nu a pus sub semnul întrebării integritatea financiară a procurorului Vasile Plevan, însă a exprimat rezerve în legătură cu integritatea etică a acestuia. Mai exact, reprezentanții Comisiei de evaluare au solicitat explicații din partea lui Plevan în legătură cu emiterea în mai 2016 a unei ordonanțe de neîncepere a urmăririi penale într-un caz de violență sexuală în raport cu o persoană cu dizabilități. La acea vreme, Vasile Plevan activa la Procuratura raionului Ialoveni.
Astfel, conform unor informații obținute de ZdG, Completul de evaluare a concluzionat că procurorul nu întrunește criteriul de integritate etică, susținând că Plevan urma să inițieze urmărirea penală în dosarul respectiv.
De cealaltă parte însă, ZdG a aflat că CSP a susținut că n-a fost demonstrat caracterul arbitrar al actului emis de procuror în 2016.
Președintele CSP, Dumitru Obadă, a oferit detalii în cadrul unei emisiuni despre cazul lui Vasile Plevan, explicând decizia favorabilă luată în privința procurorului.
„Comisia (de evaluare, n.r.) a spus că a fost un act arbitrar în sensul art. în sensul art.11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 252/2023, un act care contravine normelor imperative ale Legii (…). Noi aveam neclarități, trebuia să verificăm, pentru că Comisia n-a verificat complet. Procurorul Plevan avea doi ani de activitate la Ialoveni și avea procuror ierarhic, iar aceste materiale se coordonează. N-a fost audiat. Am avut și o adresare a unui membru CSP, care face trimitere la avocatul părții vătămate, care a manifestat intenția de a veni și de a expune poziția sa. Noi am restituit (materialele, n.r.) cu gândul că Comisia va invita procurorul ierarhic și avocatul. Deci, nu s-a invitat nimeni și s-a restituit cu formulări că el (procurorul, n.r.) trebuia să pornească urmărirea penală. Noi am chemat procurorul ierarhic superior și ne-a spus să s-a coordonat cu el ordonanța de refuz (…). Avocatul părții vătămate, fiind audiat, a spus că are certitudinea că oricare dintre noi sau oricare alt procuror, în locul domnului Plevan, avea să emită aceeași ordonanță de refuz (…)”, a declarat Dumitru Obadă.
Solicitat de ZdG, Vasile Plevan a declarat că în mai 2016 a emis soluția în conformitate cu prevederile legii și că ordonanța respectivă nu poate fi considerată un act arbitrar. Acesta califică hotărârea CSP drept „legală, corectă și întemeiată”.
„(…) Ca să fie un act arbitrar, procurorul sau judecătorul trebuie să încalce o normă imperativă a legii. Norma imperativă a legii spune că procurorul nu poate să aibă marjă de discreție, adică nu poate să procedeze doar într-un mod. Comisia și CSP-ul n-au identificat o normă imperativă a legii pe care eu aș fi comis-o. De fapt, eu am adoptat o soluție în baza marjei de apreciere, conform Codului de procedură penală. Probatoriul care exista la momentul respectiv nu întemeia o bănuială rezonabilă (de a porni urmărirea penală, n.r.), iar la această concluzie a ajuns și procurorul ierarhic superior (…). Fiind vorba despre un viol, exista un raport de expertiză medico-legală, care spunea că urme de avort nu sunt, expertiza psihiatrică spunea că victima nu poate vorbi, înțelege și reda, respectiv informația care a parvenit inițial de la ea nu era una verificabilă. Mama victimei spunea că fata n-a fost violată, tot ce a declarat la început de fapt a fost minciună, iar alte probe care ar indica faptul că a avut loc un viol sau că (victima, n.r.) a rămas însărcinată nu existau (…). Eu am raportat procurorului superior, iar dumnealui avea experiență mult mai mare și cunoștea cazul. Deci, s-a ajuns la concluzia că nu erau probe suficiente (…)”, a spus Plevan.
Procurorul Plevan a făcut o achiziție în 2025
În 2025, Vasile Plevan a obținut venituri salariale în valoare de 428 906 de lei, echivalentul a peste 35 de mii de lei lunar, de la Procuratura Generală. În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, procurorul mai indică 5 150 de euro și 11 mii de lei primiți de la părinți și rude cu ocazia unor evenimente de familie. Totodată, familia acestuia a obținut 8 mii de euro din vânzarea unui automobil Ford C-Max. Familia Plevan deține o cotă de 1/2 dintr-un apartament dobândit în 2016 și o cotă de 3/4 dintr-un alt apartament, pe care l-a dobândit în 2011.
În 2025, procurorul și-a cumpărat un automobil Lincoln MKZ, pentru care a achitat 11 970 de euro. Acesta precizează în declarația de avere că automobilul a fost cumpărat avariat din Statele Unite ale Americii. Procurorul are din 2020 o datorie de 7 mii de euro pe care trebuie să o întoarcă până în 2030.
Deciziile CSP, contestate de Comisia de evaluare a procurorilor
Pe 12 iunie, Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că a depus contestație la CSJ împotriva hotărârii CSP cu privire la promovarea evaluării externe de către procurorul anticorupție Andrei Balan. Potrivit unui comunicat al Comisiei, contestația vizează verificarea legalității hotărârii CSP prin care a fost respins raportul de reevaluare al Completului A al Comisiei cu propunerea de nepromovare a evaluării externe de către procuror.
„În urma evaluării integrității etice și financiare a procurorului Andrei Balan, Completul a emis în septembrie 2025 un raport cu propunerea de nepromovare a evaluării, constatând existența unor dubii privind integritatea financiară. Completul a constatat că domnul Balan nu a reușit să explice sursele unor venituri și economii ale sale.
În octombrie 2025, CSP a respins raportul Completului și a dispus reluarea procedurii de evaluare, indicând aspecte ce țineau de determinarea economiilor la începutul perioadei de evaluare, plauzibilitatea unor împrumuturi și metodologia estimării cheltuielilor de consum.
Procedura de reevaluare
În cadrul procedurii de reevaluare, Completul a analizat aspectele semnalate de CSP. În urma acestei analize, Completul a concluzionat că procurorul Andrei Balan nu întrunește criteriul de integritate financiară. La 26 mai 2026, prin hotărârea emisă, CSP a respins raportul de reevaluare și a constatat promovarea evaluării externe de către procuror”, menționează Comisia.
Pe 26 iunie, Comisia a anunțat că a contestat și hotărârea CSP prin care procurorul anticorupție Vasile Plevan a promovat evaluarea externă.
„În urma evaluării integrității etice și financiare a procurorului Vasile Plevan, Completul a emis în ianuarie 2026 un raport prin care a propus nepromovarea evaluării externe. Completul a concluzionat că procurorul nu întrunește criteriile de integritate etică prevăzute de Legea nr. 252/2023. În februarie 2026, CSP a respins raportul și a dispus reluarea procedurii de evaluare.
Procedura de reevaluare
În cadrul procedurii de reevaluare, Completul a examinat aspectele indicate de CSP, l-a audiat din nou pe procuror și a revizuit metodologia utilizată pentru analiza gestionării de către acesta a unui dosar penal. La finalul lunii aprilie 2026, Completul a ajuns la aceeași concluzie și a emis un nou raport cu propunerea de nepromovare, constatând că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate etică”, se spune în comunicatul Comisiei.
Potrivit legii, Comisia este în drept de a contesta astfel de hotărâri, iar CSJ le examinează în termen de 30 de zile.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.
