„Vor să-și mute toate call centerele la noi.” Cum un dosar real a fost transformat într-o narațiune despre „exportul” criminalității ucrainene

Un dosar real de corupție investigat în Ucraina a devenit punctul de plecare al unei narațiuni potrivit căreia R. Moldova s-ar pregăti să primească milionari corupți și call centere frauduloase din țara vecină. Totul pornește de la o afirmație neconfirmată a bloggerului ucrainean Anatoli Șarii despre o presupusă delegație sosită de urgență la Chișinău, preluată ulterior de mai multe canale de Telegram și publicații și completată cu noi speculații. Ziarul de Gardă a solicitat explicații instituțiilor din R. Moldova și Ucraina. Procurorii din R. Moldova confirmă că investighează persoane din ambele țări în dosare privind fraude comise prin intermediul centrelor de apel. 

Un dosar real în Ucraina și o „delegație urgentă” care apare la Chișinău

Punctul de pornire al narațiunii este un caz real investigat în Ucraina de Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) privind o presupusă schemă de protejare a unor call centere frauduloase. În urma anchetei, procurorul general al Ucrainei și-a anunțat demisia. 

SAPO a confirmat pentru ZdG că investigația este în desfășurare și că cinci persoane au statut de suspect.

„La momentul primirii solicitării de informație, ancheta preliminară în cadrul procedurii penale menționate este în desfășurare. Cinci persoane au fost informate că sunt suspectate. În prezent, continuă colectarea activă a probelor în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor comiterii infracțiunii”, se arată în răspunsul SAPO pentru ZdG.

Procuratura ucraineană precizează că ar putea fi implicate și instituții de drept din alte state.

„Menționăm că, în cazul existenței temeiurilor necesare, în scopul asigurării caracterului complet, cuprinzător și eficient al investigației, este planificată implicarea organelor de drept ale unor state străine prin constituirea unei echipe comune de anchetă, JIT (echipă comună de anchetă, un mecanism prin care autoritățile din două sau mai multe state pot desfășura împreună investigații penale transfrontaliere, n.r.), în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale și ale legislației procesual-penale a Ucrainei”, se mai arată în răspunsul SAPO.

SAPO nu a precizat însă dacă R. Moldova ar urma să fie unul dintre statele implicate și a refuzat să ofere alte informații din anchetă, invocând caracterul secret al investigației preliminare. Instituția nu a confirmat nici presupusa deplasare la Chișinău sau existența unor persoane, companii ori fluxuri financiare din R. Moldova investigate în acest caz.

Pe fundalul acestui dosar real, pe 7 septembrie a apărut o nouă afirmație: bloggerul ucrainean Anatoli Șarii a susținut că o „delegație urgentă” de la Kiev ar fi fost pentru o zi la Chișinău.

Potrivit informațiilor distribuite ulterior pe Telegram și Facebook, din aceasta ar fi făcut parte un reprezentant al lui Oleg Kiper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa, o persoană din partea generalului Aleksandr Dorovski și un reprezentant al Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Nu au fost prezentate însă documente, imagini sau alte dovezi independente care să demonstreze că delegația a existat și că persoanele respective s-au aflat la Chișinău.

PCCOCS: „Sunt investigate persoane din Moldova și Ucraina”

ZdG a solicitat Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să precizeze dacă există vreo legătură între investigația din Ucraina și dosarele privind call centerele frauduloase instrumentate în R. Moldova.

PCCOCS nu a confirmat o legătură cu operațiunea ucraineană, dar a precizat că în dosarele moldovenești figurează atât persoane din R. Moldova, cât și din Ucraina.

„Așa cum operațiunea a fost desfășurată de autoritățile altui stat, vă îndemnăm să luați legătura cu instituțiile competente din statul vecin privind amănuntele operațiunii și eventuale conexiuni. În ceea ce privește investigațiile din Moldova cu privire la fraudele comise cu folosirea centrelor de apel, sunt investigate penal persoane cu statut de bănuit, cât și învinuit, din Moldova și Ucraina. Alte amănunte nu vă putem comunica în acest stadiu al investigațiilor pentru a nu prejudicia desfășurarea acestora”, a comunicat PCCOCS pentru ZdG.

Guvernul: „Nu am avut ieri pe agendă acest subiect”

ZdG a întrebat și Guvernul dacă a avut loc o asemenea vizită și dacă reprezentanții Executivului s-au întâlnit cu presupusa delegație. „Răspunsul nostru este că Guvernul nu a avut ieri pe agendă acest subiect”, a declarat pentru ZdG Aliona Jignea, șefa Direcției Comunicare a Guvernului.

Întrebată dacă Guvernul cunoaște despre o asemenea vizită, reprezentanta Executivului a răspuns: „Alte comentarii nu putem face la moment.”

De la „ar fi venit o delegație” la „vor să-și mute toate call centerele la noi”

Afirmația despre presupusa vizită a fost rapid completată cu speculații despre scopul acesteia.

În unele postări se afirmă că nu ar fi exclus ca în R. Moldova să se pregătească un „bârlog” pentru milionarii ucraineni corupți. Ulterior apare și sugestia „Vor să-și mute toate call centerele la noi”, iar povestea este extinsă până la presupusa posibilitate ca persoanele respective să primească cetățenia R. Moldova „pentru câteva milioane”.

„Scopul vizitei nu a fost făcut public, dar nu ne-ar mira dacă se fac pregătiri pentru înființarea în Moldova a unui «bârlog» pentru milionarii ucraineni corupți. Poate că le vor acorda chiar și cetățenia moldovenească, de ce nu? Pentru câteva milioane, problema va fi rezolvată în jumătate de zi”, se arată în una dintre postările distribuite.

În alte mesaje, presupunerea este prezentată într-o formă și mai categorică, încă din titlu: „Liderii call centerelor frauduloase ar fi putut veni la Chișinău”. Autorii leagă apoi presupusa vizită de cazurile reale de fraude investigate în R. Moldova: „Un interes aparte ar prezenta vizita reprezentantului șefului regiunii Odesa. Oleg Kiper este prezentat ca fiind suspectat de NABU de «protejarea» unor call centere frauduloase în cadrul unui grup criminal organizat.”

Expert: „Pentru cititor par să existe mai multe confirmări, deși toate duc înapoi la aceeași sursă”

Andrei Curăraru, expert în securitate în cadrul comunității WatchDog, spune că pentru a înțelege mecanismul acestei narațiuni trebuie făcută distincția dintre informațiile cu grade diferite de credibilitate.

„Eu aș începe de la surse, pentru că aici se amestecă lucruri cu grade foarte diferite de credibilitate. Dosarul «Carthage» există și este documentat de NABU și SAPO. Ancheta privește protejarea unor call centre frauduloase de persoane din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei. De aici încolo însă intrăm pe alt teren.

Legătura cu R. Moldova apare din postarea lui Anatoli Șarii. El afirmă că la Chișinău ar fi venit o delegație urgentă și indică persoane care ar fi făcut parte din ea. În postarea respectivă nu apar documente, imagini, confirmări ale participanților sau o a doua sursă care să poată fi verificată independent. Afirmația despre delegație are, deci, alt statut decât dosarul NABU”, explică expertul.

Curăraru atrage atenția că preluarea succesivă a aceleiași afirmații poate crea impresia că informația este confirmată de mai multe surse independente. Un element care face narațiunea mai greu de identificat este utilizarea unor fapte reale, spune expertul.

„Construcția funcționează tocmai fiindcă o mare parte din material este adevărată. NABU investighează corupție. Call centere frauduloase există. Moldovenii sunt victime ale multiplelor escrocherii telefonice destructurate, inclusiv cu ajutorul autorităților din Ucraina.”

Diferența apare în felul în care faptele sunt legate între ele și în semnificația atribuită acestora.

„Pentru publicul ucrainean, pe de altă parte, povestea se schimbă foarte puțin. Rămâne un scandal despre corupție, protecția call centerelor și riscul escrocheriilor. Se schimbă doar geografia. În R. Moldova însă, aceeași poveste capătă alt sens. Aici se construiește impresia că singura sursă a escrocheriilor este Ucraina. Call centerele sunt ucrainene, corupții sunt ucraineni, riscurile vin din Ucraina. Narațiunea deloc subtilă este că Ucraina își exportă criminalitatea, iar instituțiile noastre nu sunt capabile să o oprească sau pot fi cumpărate”, explică Andrei Curăraru.

Potrivit expertului WatchDog, pentru ca o asemenea narațiune să-și atingă scopul, nu este necesar ca publicul să creadă fiecare dintre afirmațiile distribuite: „Asta poate schimba percepția asupra relației Moldova – Ucraina fără să fie nevoie ca publicul să creadă fiecare detaliu al poveștii. Dacă asocierea Ucraina – escrocherii – call centere și corupție este repetată suficient, rămâne impresia că riscul vine dinspre Ucraina. Un scandal intern ucrainean este astfel transformat într-o problemă pentru relația dintre cele două state.”