După amânarea pronunțării sentinței într-un dosar în care este vizat Veaceslav Platon, judecătorul nu putut participa la o nouă ședință din „lipsa împuternicirilor”, după ce a fost transferat la CSJ. Avocat: „în cazul repartizării unui alt judecător, ar fi ca și cum dosarul s-ar lua de la zero”
După ce pronunțarea sentinței în dosarul penal în care Veaceslav Platon este cercetat pentru fabricarea și punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false, a fost amânată și s-a reluat cercetarea judecătorească, judecătorul Sergiu Stratan nu a putut participa la ultima ședință care a fost programată pentru ziua de 10 iulie. Motivul invocat a fost „lipsa împuternicirilor în legătură cu transferul judecătorului la Curtea Supremă de Justiție (CSJ)”.
Avocatul lui Platon, Alexandr Bodnariuc, a declarat pentru ZdG că decizia despre dosarele care vor rămâne în procedură la Sergiu Stratan pentru a fi finalizate și care vor fi repartizate altor judecători, urmează să fie luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
„În cazul în care dosarul se va repartiza unui alt judecător, ar fi ca și cum dosarul s-ar lua de la zero. Pentru noi, în acest caz când dosarul se află în prima instanță și judecătorul este transferat la CSJ, nu este prea obiectiv ca el să emită vreo hotărâre, nu contează care. Dacă el, (Sergiu Stratan, n. red.) emite o hotărâre de achitare sau condamnare, una dintre părțile implicate va critica această hotărâre”, a declarat Bodnariuc.
La fel, avocatul s-a referit la cererea de recuzare a judecătorului depusă anterior, care a fost respinsă pe 12 martie de judecătorul Gheorghe Ciobanu, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Potrivit lui Bodnariuc, „noi aveam informația că el va fi transferat (la CSJ) și eu în recuzare am indicat că este o înțelegere, potrivit căreia, în cazul unei condamnări, judecătorul să fie transferat la Curtea Supremă”, a menționat avocatul.
Anterior, pe 7 iulie, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire în funcție a cinci noi judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. Este vorba despre Alexandru Negru, Gheorghe Stratulat și Sergiu Stratan, propuși încă în luna februarie, și Ana Cucerescu și Elena Croitor, înaintate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acum mai puțin de o lună.
Detalii despre dosar
Dosarul se examinează din 2019. După ședința de judecată din 4 mai 2026 s-a anunțat despre finalizarea dezbaterilor judiciare, fiind stabilită ședința de pronunțarea sentinței pentru 22 iunie. Totuși, la ședința de judecată s-a anunțat despre emiterea unei încheieri prin care s-a dispus reluarea cercetării judecătorești.
Anterior, avocatul lui Platon, Alexandr Bodnariuc, a declarat pentru ZdG că cercetarea judecătorească nu va fi reluată de la zero, dar urmează să fie „clarificate unele aspecte”.
Platon este cercetat pentru trei capete de acuzare, fiind învinuit că la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a deschis pe numele acesteia un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari la o bancă din străinătate.
„Motive de răzbunare”
Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, acesta fiind învinuit de escrocherie şi spălare de bani, care a condus la prejudicierea Băncii de Economii în proporţii deosebit de mari. Potrivit procurorilor, Platon ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-ar fi fost complice.
Dosarul în care Platon este cercetat pentru fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false a fost trimis în judecată în august 2019. Platon este cercetat pentru trei capete de acuzare, fiind învinuit că la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a deschis pe numele acesteia un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari la o bancă din străinătate.
„Platon Veaceslav de comun cu Marohina Marina și alte persoane neidentificate acționând în interesele organizației criminale, urmărind scopul denigrării imaginii publice din motive de răzbunare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Novac Svetlana, au fabricat și pus în circulație cardul fals”, precizează Procuratura Anticorupție.
Ulterior, potrivit procurorilor, Veaceslav Platon „a dispus punerea în circulație a cardului vizat, în lipsa și fără cunoștință de cauză a judecătoarei, efectuând extragerea continuă prin intermediul a 99 de operațiuni bancare a sumei de 297 000 USD.” Procuratura Anticorupție susținea că Veaceslav Platon ar fi realizat acțiunile respective „urmărind scopul denigrării imaginii publice a magistratei”.
Curtea Constituțională declară inadmisibilă o sesizare de neconstituționalitate depusă de unul dintre avocații lui Platon
În noiembrie 2025, Curtea Constituțională (CC) a respins ca inadmisibilă sesizarea privind neconstituționalitatea sintagmei „în proporții deosebit de mari” din articolul 237 alin. (2) lit. d) al Codului penal. Cererea a fost depusă de avocatul Alexandr Bodnariuc în interesele lui Veaceslav Platon, în dosarul în care controversatul om de afaceri este acuzat de fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor ori a altor instrumente de plată false.
Într-o hotărâre din 27 noiembrie, magistrații Înaltei Curți au subliniat că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituțională menționată. Prin urmare, conform CC, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate „este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”.
„(…) Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (…).
(…) Curtea consideră că legislatorul îi oferă destinatarului legii suficiente repere legale prin care acesta poate stabili sensul sintagmei contestate, inclusiv prin recurgere la consiliere juridică sau prin interpretarea acesteia de către instanțele judecătorești pornind de la sensul textului criticat și de la esența infracțiunii incriminate (…)”, se spune în hotărârea Curții.
De cealaltă parte, avocatul lui Platon, autorul excepției de neconstituționalitate, a susținut că sintagma „în proporții deosebit de mari” din norma contestată „complică descrierea infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a cardurilor false, deoarece în cazul acestei infracțiuni are un caracter abstract și nu asigură identificarea gradului prejudiciabil al infracțiunii”.
„(…) În acest sens, autorul sesizării susține că, în lipsa unor repere legale fixe, autoritățile beneficiază de o marjă discreționară excesivă. Autorul menționează că autoritățile nu apreciază proporțiile deosebit de mari ale infracțiunii în funcție de valoarea cardurilor falsificate sau puse în circulație, dar în funcție de cuantumul mijloacelor bănești extrase prin intermediul cardurilor false (…)”, se spune în document.
Cine este judecătorul care examinează dosarul?
Judecătorul Sergiu Stratan activează în sistemul judecătoresc începând cu 2015 și este unul din magistrații specializați, care examinează cauzele penale trimise în instanța de judecată de Procuratura Anticorupție (PA).
În iulie 2024, Sergiu Stratan a fost desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să execute interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Pe masa magistratului a ajuns, în martie 2024, dosarul penal în care deputata transfugă Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, au fost condamnați penal pentru finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electoral. Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, iar soțul ei s-a ales cu 5 ani de închisoare.
