VOX Cum se informează tinerii din Ceadîr-Lunga și ce fac atunci când întâlnesc știri false
Într-o perioadă în care rețelele sociale sunt pline de titluri senzaționale și videoclipuri virale, am discutat cu șase adolescenți din Ceadîr-Lunga pentru a afla de unde își iau informațiile de zi cu zi. Tinerii au povestit despre situațiile în care au fost induși în eroare de zvonuri online și au împărtășit propriile reguli de verificare a știrilor.
TikTok, Instagram și Telegram se regăsesc printre principalele surse de informare menționate de adolescenții cu care am discutat. Aproape fiecare dintre ei a întâlnit însă și informații false – de la anunțuri despre anularea lecțiilor sau modificarea examenelor până la imagini scoase din context și videoclipuri deepfake. Experiențele i-au făcut pe unii dintre ei mai atenți la sursa informației și la modul în care o verifică.
„Nu cred tot ce se spune în primele 5 secunde ale unui video”
Daniil, 16 ani, elev la Gimnaziul „P. Cazmalî”, spune că TikTok și Telegram sunt principalele sale surse de informare.
„În principal aflu știrile din TikTok și din canalele de Telegram. Practic nu citesc site-uri clasice de știri, îmi este mai simplu să mă uit la clipuri scurte sau la postări rapide în feed. Când văd o știre care mă surprinde sau mă șochează, sincer să fiu, mai întâi o trimit prietenilor în chat-ul comun, ca să le arăt și să discutăm dacă e un fake sau dacă chiar s-a întâmplat ceva.”
Odată, un videoclip de pe TikTok l-a convins că lecțiile fuseseră anulate din cauza vremii.
„Am crezut imediat și m-am bucurat, dar când am ajuns la școală, toți învățau ca de obicei. S-a dovedit că video-ul era vechi și doar republicat. Regula mea de aur este să nu cred tot ce se spune în primele 5 secunde ale unui video și să mă uit în comentarii — acolo de obicei se scrie repede dacă informația este falsă.”
„Regula mea de aur este să caut întotdeauna prima sursă”
Andrei, 17 ani, elev la Liceul Teoretic „V. Moșcov”, spune că urmărește atât canale de Telegram și Reddit, cât și câteva portaluri informaționale independente.
„Când văd o știre care mă uimește sau mă șochează, caut imediat cuvintele-cheie pe un motor de căutare, ca să văd dacă informația a fost publicată pe site-uri oficiale sau în surse verificate.”
Andrei povestește că a întâlnit inclusiv un videoclip deepfake pe care inițial l-a considerat autentic.
„Odată am văzut un clip foarte bine realizat cu o declarație a unei persoane cunoscute, iar ulterior s-a adeverit că era un deepfake creat de o rețea neuronală. Vocea și mimica buzelor arătau extrem de realist. Regula mea de aur este să caut întotdeauna prima sursă. Dacă în știre nu există un link direct către un document, un studiu sau o declarație oficială, devin sceptic.”
„Dacă titlul încearcă să provoace frică sau panică, acesta este primul semn”
Alexandr, 17 ani, elev la Liceul Teoretic „M. Guboglo”, urmărește pagini de știri de pe Instagram și canale locale de Telegram. Pentru el, identitatea celui care publică informația este unul dintre primele lucruri care trebuie verificate.
„Când văd o știre șocantă, mă opresc și mă uit cine este autorul publicației. Dacă este un cont anonim, fără bifă sau fără o istorie în spate, îl privesc cu mare neîncredere.”
Și Alexandr a fost indus în eroare de o informație văzută online:
„Am crezut o știre despre un presupus accident grav în apropiere. Mai târziu s-a dovedit că fotografia fusese luată din altă țară, doar pentru a aduna vizualizări. Regula mea de aur este simplă: dacă titlul este scris cu majuscule (CAPS) și încearcă clar să provoace frică sau panică, acesta este primul semn că se încearcă manipularea mea.”
„Nu mai am încredere de mult timp într-un singur mesaj”
Jenia, 16 ani, elevă la Liceul Teoretic „M. Guboglo”, își ia știrile de pe Instagram și Telegram, însă spune că încearcă să vadă dacă informațiile sunt confirmate și în altă parte.
„Când văd o știre surprinzătoare, verific dacă această informație este confirmată și de alte instituții media mari. Nu mai am încredere de mult timp într-un singur mesaj de pe rețelele sociale.”
Un zvon despre examene a arătat cât de repede poate o informație neverificată să provoace panică printre elevi.
„Odată, o fată dintr-o clasă paralelă a redirecționat un mesaj în chat-ul comun că presupusele examene s-ar fi mutat cu o lună mai devreme. Toți au început să panicheze, dar a doua zi diriginta ne-a spus că era doar un zvon de pe rețele. Regula mea de aur este să mă bazez pe opinia specialiștilor din domeniu, nu pe spusele bloggerilor sau ale paginilor anonime.”
„Dacă ceva sună prea șocant sau de necrezut…”
Maxim, 17 ani, elev la Liceul Teoretic „M. Guboglo”, spune că se informează cel mai des de pe TikTok și YouTube.
„Cel mai des aflu știrile din TikTok și YouTube, unde urmăresc analize scurte sau secvențe de știri. Dacă văd o informație care mă uimește, îi întreb pe părinți sau pe prieteni dacă au auzit despre ea, ca să înțeleg dacă mai știe cineva.”
Maxim își amintește că a crezut un anunț despre un presupus concert care urma să aibă loc în localitate:
„Am văzut un anunț despre un presupus concert uriaș la noi, dar ulterior s-a dovedit că era doar un clickbait pentru a aduna abonați pe acea pagină. Regula mea de aur: dacă ceva sună prea șocant sau de necrezut, cu o probabilitate de 90% este un fake.”
„Să accesez întotdeauna site-ul oficial al instituției”
Ksenia, 16 ani, elevă la Liceul Teoretic „Orizont”, urmărește știrile pe Instagram și Telegram. Ea spune că încearcă să treacă dincolo de titlu și să ajungă la sursa informației.
„Când văd o știre care mă uimește, citesc întregul text, nu doar titlul strident, și caut dacă există linkuri către surse oficiale sau studii.”
Ksenia povestește că un zvon despre modificarea regulilor de susținere a examenelor a provocat panică printre colegii săi. De această dată, verificarea sursei oficiale a lămurit situația.
„Odată a apărut un zvon despre modificarea regulilor de susținere a examenelor. Toți colegii au panicat, dar după ce am verificat site-ul oficial al ministerului, s-a dovedit că erau doar speculații. Regula mea de aur este să accesez întotdeauna site-ul oficial al instituției și să mă asigur de veridicitatea informației înainte de a trage concluzii.”
Vladimir Balov, participant la Tabăra de Reziliență Informațională, organizată de Asociația Media-Guard în colaborare cu Globsec
