Zonele economice libere: cum statul ar fi prejudiciat de „contracte ilegale” și „conflicte de interese”. Constatările Curții de Conturi vs. declarațiile administratorilor zonelor libere

Create în scopul „accelerării dezvoltării economiei naționale”, zonele economice libere au fost la începutul acestui an în vizorul inspectorilor de la Curtea de Conturi. În cadrul unui raport de audit au fost semnalate mai „multe pierderi financiare și riscuri majore pentru integritatea bunurilor publice”.

În cazul Zonei Antreprenoriatului Liber „Valkaneș”, Curtea de Conturi a constatat „venituri diminuate, pasibile încasării de circa 13,65 milioane de lei, comparativ cu 72,50 mii de lei efectiv încasate. Diferența semnificativă dintre veniturile potențiale și cele efectiv încasate relevă un impact financiar major asupra entității și asupra bugetului aferent zonei”, a constatat Curtea de Conturi în raport cu un contract încheiat de ZAL „Valkaneș” cu un agent economic. Administratorul actual declară că fosta conducere a semnat un „contract ilegal”.

La Bălți, echipa de audit a constatat că administratorul Zonei Economice Libere (ZEL) „Bălți” ar fi în „conflict de interese” cu fondatorul unor firme. „Această situație poate genera riscuri privind imparțialitatea și obiectivitatea procesului decizional”, au punctat inspectorii Curții de Conturi. 

De cealaltă parte, administratorii zonelor libere contactați de ZdG spun că mai multe dintre constatările făcute în raportul de audit nu corespund realității ori sunt „trase de urechi”. 

„Contract ilegal” care a adus venituri de 72 de mii de lei în loc de 730 de mii de euro

Zonele libere sunt părți ale teritoriului vamal al R. Moldova, separate din punct de vedere economic, delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise mai multe activități economice în regim preferențial.

Pe 4 martie 2026, Curtea de Conturi (CCRM) a publicat un raport de audit „al conformității asupra înregistrării și gestionării patrimoniului transmis zonelor economice libere”. Echipa de audit a constatat că în cadrul Zonei Antreprenoriatului Liber (ZAL) „Valkaneș” a fost semnat un contract de arendă a unui teren de 20,84 hectare cu un agent economic  care nu deține statut de rezident al zonei libere. CCRM a punctat că în contract a fost stabilit un tarif inferior celui minim aprobat de autoritatea competentă (0,50 euro/1m²/an), „fapt ce contravine principiului aplicării unitare a condițiilor economice în cadrul zonelor economice libere”, a menționat echipa de audit a CCRM. 

În raport se precizează că în urma „aplicării unui tarif sub nivelul minim stabilit, pentru perioada contractuală analizată au fost generate venituri diminuate, respectiv, venituri pasibile încasării în cuantum de 13,65 milioane de lei (echivalentul a 729,4 mii euro) comparativ cu 72,5 mii lei efectiv încasate. Diferența semnificativă dintre veniturile potențiale și cele efectiv încasate relevă un impact financiar major asupra entității și asupra bugetului aferent zonei”, se evidențiază în raportul de audit întocmit de CCRM. 

Contractul privind darea în arendă a terenului a fost semnat în 2018. Actualul administrator al ZAL „Valkaneș”, Mihail Șalvir, care ocupă funcția din 2020, a declarat pentru ZdG că fosta conducere a entității a semnat un „contract ilegal”. 

„Toate încercările noastre de a rezilia acel contract au eșuat”

„În contract nu este menționată posibilitatea de reziliere prealabilă a acestuia. Termenul indicat este 2035. După ce am devenit administrator, am făcut o analiză la contractele actuale și în mai 2020 am transmis către firmă o notificare de reziliere a contractului și achitarea venitului ratat către zona liberă. În contractul semnat a fost un coeficient foarte mic, minim, vreo 10 mii de lei anual. Deși, conform legislației de atunci, coeficientul ar ieși mai mare și trebuia să fie cel puțin de 75 de mii de lei anual. Compania nu a fost de acord și nu vrea să-l rezilieze, de aceea noi ne-am adresat în instanța de judecată cu două solicitări: să fie declarat contractul nul – după considerentele mele, noi nu putem să dăm în arendă terenurile agricole, aceasta nu este activitatea noastră, a zonei libere. Administratorul precedent nu avea dreptul să dea în arendă un teren agricol. A doua solicitare a fost ca să fie achitată diferența aceasta între suma calculată și cea plătită. Din păcate, noi, ca zonă liberă, am pierdut în două instanțe de judecată. Toate încercările noastre de a rezilia acel contract au eșuat”, a menționat Șalvir. 

Administratorul ZAL „Valkaneș” a menționat că în perioada anilor 2020–2023 a expediat mai multe solicitări către Consiliul local Vulcănești pentru a fi modificată destinația terenului – pentru construcții.

„Consiliul local nu reacționează și nu schimbă destinația terenului. Asta ar fi o soluție, ca să nu fie posibil să fie administrat ca teren agricol. Noi continuăm încercările, dar, din păcate, acum situația este blocată. În februarie 2026 au intrat în vigoare alte schimbări în legea privind zonele economice libere, în care deja cuvântul «arendă» este scos. Acum, noi lucrăm cu juriștii pentru o cerere de reziliere a contractului. Eu mă așteptam Curtea de Conturi să vină cu recomandări ce să facem în această situație. Juriștii lor, din păcate, n-au venit”, a declarat administratorul pentru ZdG. 

În același timp, Șalvir s-a referit și la modul în care Curtea de Conturi a calculat venitul neîncasat în urma semnării acestui contract.  

„Curtea de Conturi, în raportul final, a calculat venitul ratat din prețul de 0,5 euro / m² pe an pentru terenul pentru construcții care îl dăm în superficie sau locatiune rezidentilor. Inițial, Curtea calcula venitul ratat conform formulei minime de calcul a costului arendei terenului – în jur la 40 mii lei pe an. Dar, desigur, 13 milioane de  lei arată mult mai impunător decat 480 mii de lei”, a precizat administratorul ZAL „Valkaneș”.

Poziția fostului administrator al ZAL „Valkaneș” și a firmei care a luat în arendă terenul

Gheorghe Cerven, fostul administrator al ZAL „Valkaneș”, a declarat pentru ZdG că semnarea contractului prin care a fost dat în arendă terenul de circa 21 de hectare pentru firma „Bodoil Agro” SRL a fost una legală. 

„Acest aspect a fost examinat de instanță. Terenul nu a fost inclus în Zona Economică Liberă  ca fiind pentru rezidenți. Acest pământ nu era utilizat și a fost dat în arendă ca un teren agricol, conform bonității pământului de 40, dacă nu greșesc. Contabilul (ZAL «Valkaneș», n.r.) a făcut calculele și noi am aprobat cu primăria. Noi acest teren nu-l utilizam, iar tariful de 0,5/euro/m²/an aici nu se atribuie. Totul a fost făcut conform cadrului legal. Cred că reprezentanții Curții de Conturi n-au avut o abordare corectă pe acest subiect. În cazul terenurilor agricole sunt cu totul alte condiții. Pământul nu a fost inclus în regimul vamal, acest lucru este cel mai important, doar în aceste condiții putea fi utilizat tariful de 0,5/euro/m²/an”, a precizat acesta. 

La fel, fostul administrator al ZAL „Valkaneș” a menționat că nu are vreo relație de rudenie cu fondatorul firmei „Bodoil Agro” SRL. „Eu cu administratorul firmei nu suntem rude, avem familii asemănătoare – el este Cervin, eu sunt Cerven.”

ZdG l-a contactat și pe administratorul firmei „Bodoil Agro” SRL, Boris Cervin, care a declarat că terenul nu este rentabil, iar contractul este unul legal. 

„A fost un litigiu, iar instanța ne-a dat câștig de cauză. Nu au fost găsite careva încălcări. Ce ține de teren, acest pământ practic nu aduce profit, este dintr-o categorie inferioară. Suma anuală care o achităm pentru arendă mi-a fost propusă de Zona Economică Liberă. Pentru o sumă mare acest pământ nimeni nu l-ar fi luat. Acest teren era pustiu, nimeni nu-l utiliza. Despre acest teren am aflat de la primărie, ei mi-au propus să-l arendez. Dacă acolo o să apară rezidenți ai zonei economice libere, atunci noi vom părăsi terenul”, a menționat administratorul firmei. 

„Potențial conflict de interese” și constatările ANI

Raportul de audit întocmit de CCRM a identificat și „circumstanțe care pot indica existența unui potențial conflict de interese” între administratorul Zonei Economice Libere (ZEL) „Bălți”, Marin Ciobanu, și fratele său, Vladimir Ciobanu, care este sau a fost fondator la mai multe firme care au interacționat cu zona liberă. 

Conform raportului, administratorul ZEL „Bălți” a semnat cu SRL „Almari-Prim” un contract de locațiune la 14 iulie 2017, contract care este în continuare valabil și executat, iar plățile aferente locațiunii sunt efectuate periodic. 

Firma „Almari Prim” SRL are în calitate de fondator, cu o cotă de 100 %, compania „VMM Trading” SRL, Vladimir Ciobanu deținând 50 % din firmă. „Această persoană a fost înregistrată ulterior în calitate de beneficiar efectiv al «VMM Trading» SRL la 29 noiembrie 2019 și al SRL «Almari-Prim» la 2 ianuarie 2025, ceea ce poate indica existența unor posibile legături de interes în cadrul raporturilor contractuale existente”, a precizat CCRM. 

Totodată, raportul de audit a constatat că Vladimir Ciobanu „deține și alte interese economice în cadrul entităților rezidente” ale ZEL „Bălți”, fiind fondator al SRL „Industriebau” din 22 iunie 2018 și beneficiar efectiv din 30 iulie 2020, entitate înregistrată în calitate de rezident al ZEL „Bălți”, subzona nr. 4, orașul Strășeni. 

De asemenea, Vladimir Ciobanu a fost fondator al SRL „Arenco-Imobil” în perioada 25 iunie 2013 – 2 martie 2020, entitate care din anul 2016 până în prezent este înregistrată și activează în calitate de rezidentă a ZEL „Bălți”.

„Această situație poate genera riscuri privind imparțialitatea și obiectivitatea procesului decizional și indică un risc de neconformitate cu obligațiile de declarare și de abținere prevăzute de legislația în vigoare, cu posibile implicații asupra corectitudinii și transparenței gestionării relațiilor contractuale ale entității”, a precizat Curtea de Conturi. 

Ulterior, după publicarea raportului de audit și primirea unei sesizări cu privire la posibilul conflict de interese al lui Marin Ciobanu, pe 22 mai, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un proces-verbal de refuz al inițierii controlului. 

În urma verificărilor, s-a constatat că contractele cu SRL „Almari-Prim” au avut ca obiect transmiterea în folosință a unor terenuri proprietate publică aflate în administrarea ZEL „Bălți”. Potrivit constatărilor, documentul analizat reprezenta un acord adițional la un contract de locațiune deja existent.

Inspectoarea de integritate Iulia Boicu nu a identificat probe care să demonstreze că Marin Ciobanu ar fi urmărit obținerea „unui folos material personal, direct sau indirect, ori că actul juridic ar fi fost încheiat în condiții preferențiale, discriminatorii sau contrare interesului entității publice administrate”, se arată în document. 

Explicațiile administratorului ZEL „Bălți” privind firmele fratelui său

Contactat de ZdG, Marin Ciobanu a confirmat că este frate cu Vladimir Ciobanu, fondatorul mai multor firme menționate de CCRM în raportul de audit. Administratorul a precizat că unele constatări făcute de inspectorii de la Curtea de Conturi nu corespund realității. 

„Firmele date nu au relații contractuale cu ZEL Bălți. Acolo a fost un imobil unde fratele meu cu un cetățean german au o cotă de 50/50. Acest imobil a fost construit de o companie autohtonă, dar s-a construit numai «scheletul» și cinci ani a stat de izbeliște. După asta a fost preluat de cetățeanul german Manfred Muller și fratele meu. Dar tangență cu lucrări, servicii nu există nimic. Aici precizez că este un contract de locațiune a terenului, semnat în 2013 de o companie care ulterior a fost cumpărată de «VMM Trading». Cu zona liberă nu are tangență. La fel, în 2010, firma «Industriebau» a construit compania «Draxlmaier» din Moldova, care este o companie austriacă. În 2018, fondatorii din Austria au vrut să lichideze compania și s-au ciocnit cu mai multe probleme de lichidare și au zis că poate să găsească pe cineva să cumpere compania dată. Și a cumpărat-o fratele meu. Dar firma nu a activat în regim de zonă economică liberă, nu a prestat servicii. Iar în «Arenco-Imobil» fratele demult nu mai este acolo fondator și nu a făcut nicio operațiune. Firma a fost anterior înregistrată ca rezident al zonei. Totul s-a făcut conform procedurii – a fost anunțat Ministerul Economiei, iar contractul a fost semnat de viceadministratorul ZEL, Vasile Șoldan. Dar nu s-au făcut operațiuni și firma a fost vândută”, a precizat administratorul ZEL „Bălți”.

În raportul CCRM se menționează că „lipsa planurilor cadastrale complete constituie o altă deficiență majoră. Doar trei administrații – Chișinău, Tvardița și Taraclia – au întocmit planurile cadastrale corespunzătoare. La ZEL «Bălți», 16 din 19 subzone (262,44 ha) nu sunt acoperite cadastral. Aceasta face imposibilă identificarea precisă a terenurilor, afectează delimitarea juridică și complică planificarea investițiilor.” 

Ulterior, în raport se menționează că ZEL „Bălți”, pe parcursul misiunii de audit, „a inițiat elaborarea planurilor cadastrale generale pentru cele 16 subzone administrate, însă acestea nu includ planurile cadastrale ale zonelor distincte prevăzute de Legea nr. 26/2010. Întocmirea planurilor cadastrale individuale rămâne necesară pentru clarificarea și delimitarea precisă a terenurilor proprietarilor și pentru asigurarea corectitudinii evidenței cadastrale și contabile.” 

Marin Ciobanu: Toate planurile sunt. Noi nu putem să facem modificări la cadastru acolo unde sunt terenuri private. Noi avem planurile elaborate de specialiști, toate schițele cadastrale.

ZdG: Adică ceea ce scrie Curtea de Conturi nu este adevărat?

Marin Ciobanu: Da, puteți așa să menționați, că constatarea este „trasă de urechi”, nu este adevărat. Mai mult decât atât, în rapoartele prealabile este menționat că „Zona Economică Liberă a prezentat hărțile cadastrale pe toate subzonele”. 

Ulterior, Marin Ciobanu a expediat în adresa ZdG planurile cadastrale pentru cele 19 subzone ale ZEL „Bălți”. 

„Nimeni nu va veni să achite taxe zonale de milioane de euro”

Un alt aspect evidențiat în raportul Curții de Conturi este că „taxele zonale au fost aplicate diferențiat între zone și între rezidenți din aceeași zonă, fără criterii normative clare. La ZEL «Bălți», cotele au variat între 0,15 % și 1,0 %.” 

Marin Ciobanu a precizat pentru ZdG că aceste contracte se fac în coordonare cu Ministerul Economiei. 

„Avem o comisie din 5 persoane, din care eu nu fac parte, unde sunt reprezentanții vămii, primăriei, camerei de comerț. În funcție de volumul investiției, numărul locurilor de muncă, la o corporație mare, care are cifre de afaceri de sute de milioane, să pui o taxă zonală de 0,5 % – ar fi niște cifre enorme. Taxele au fost coordonate cu Ministerul Economiei. Acestea au fost cele mai puternice contracte care au fost semnate de zonele economice libere. Aceste firme mari achită cele mai mari taxe – 10 mii de euro pe lună, de aceea noi și ne-am dezvoltat. Dacă este să mă refer la cazul concret cu un contract de 0,15 % taxă zonală, firma în cauză aduce cupru, care este foarte scump, și dacă îi pui o taxă zonală de 0,5 % sau 1 %, ar ieși milioane de euro. Nimeni nu va veni să achite taxe zonale de milioane de euro. Acest contract, această taxă s-a discutat la nivel de conducere la Ministerul Economiei”, a menționat administratorul ZEL „Bălți”. 

Auditul a identificat și cazuri de „transmitere a terenurilor și clădirilor către agenți economici fără statut de rezident, contrar prevederilor legale”.

„Terenuri de 73 882 m² au fost transmise către 7 agenți economici fără statut de rezident. Au fost edificate construcții pe terenuri publice transmise în locațiune, cu înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor de proprietate asupra imobilelor proprietate privată, generând riscuri asupra integrității patrimoniului public. Au fost aplicate tarife sub nivelul minim, generând pierderi de venituri (…) Edificarea și înregistrarea construcțiilor de către persoane fără statut de rezident generează un risc major de afectare a integrității patrimoniului public al statului, întrucât poate duce ulterior la apariția unor drepturi reale sau pretenții patrimoniale asupra terenurilor proprietate publică aferente construcțiilor respective, diminuând astfel controlul statului asupra acestora”, notează Curtea de Conturi.

Marin Ciobanu a menționat că aceste contracte au adus venituri suplimentare pentru ZEL „Bălți” și că activitatea pe o parte din terenuri în afara zonei libere a fost permisă printr-o hotărâre de Guvern în 2010.

„Nouă ne-a fost transmis prin hotărâre de Guvern un teren de 136 de hectare, dintre care  85 de hectare în regim de zonă economică liberă. Restul terenurilor sunt prevăzute pentru activități care nu se încadrează în regim de zonă liberă. În acest sens, noi avem contract cu Ministerul Economiei și o listă de 28 de obiective care pot fi pe teren în regim general. Noi le-am dat în arendă de trei ori mai scump decât prevede legea bugetului, unde se dă un hectar contra sumei de 46 de mii de lei, dar noi am dat în regim general cu 7500 de euro pentru hectar. Pe aceste terenuri din regim general au fost edificate construcții moderne, cum ar fi hoteluri, centre de agrement și altele”, a declarat administratorul. 

La fel, Ciobanu a prezentat ZdG contractul prin care ZEL a primit terenurile pentru subzona nr. 3, cu mențiunea că o parte din terenul transmis din mun. Bălți, str. Aerodromului 1, va fi utilizat în regim general, fapt ce va permite amplasarea și activitatea unor obiective economice în afara regimului de zonă economică liberă. 

Administratorul a menționat că în timp ce a fost semnat contractul de transmitere a terenului în 2011, a fost întocmită și o listă de obiecte planificate pentru amplasarea lor pe teritoriul cu regim general, pentru crearea unei infrastructuri de servicii destinate angajaților rezidenților ZEL „Bălți”, activități care nu puteau fi încadrate în spectrul celor autorizate în regim de zonă liberă, dar care urmau să susțină funcționarea zonei libere.

Pe final de raport, Curtea de Conturi a venit cu mai multe recomandări către administrațiile zonelor libere și instituțiile de stat, inclusiv Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, pentru ca ministerul să inițieze modificarea Legii nr. 440/2001 – să definească expres  „statutul juridic al administrațiilor zonelor economice libere, stabilirea atribuțiilor acestora în raport cu patrimoniul administrat și să asigure, ulterior adoptării modificărilor, actualizarea corespunzătoare a datelor din Registrul persoanelor juridice, gestionat de Agenția Servicii Publice”. 

Lichidarea ZEL „Tvardița”

La ședința Guvernului din 11 februarie, miniștrii au aprobat lichidarea Întreprinderii de Stat Zona Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, care a activat 30 de ani. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a precizat că agenții economici nu vor avea de suferit în urma lichidării întreprinderii și vor continua „să activeze în regim normal”.

Conform proiectului de decizie a Guvernului, valoarea totală a investițiilor realizate până la 31 decembrie 2024 a constituit 24 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 3,9 % din totalul investițiilor efectuate în zonele economice libere comparativ cu 9,7 % în anul 2010. 

„Contribuția fiscală a ZAL «Tvardița» la bugetul public național se situează la nivelul de 0,5 % din totalul impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii achitate de rezidenții ZEL-urilor, iar valoarea investițiilor realizate per hectar valorificat este de 16,8 mii USD/ha, indicator determinat de suprafața limitată a platformei și de profilul activităților desfășurate. În acest context, ca urmare a încetării regimului de zonă liberă, precum și în cadrul procesului de realiniere a politicii industriale, se preconizează tranziția activităților economice desfășurate pe platforma ZAL «Tvardița» către regimul economic general, în concordanță cu angajamentele europene și cadrul normativ național”, au precizat autoritățile.