Liliana Vițu, despre noile tactici ale Rusiei: „Vor veni persoane cu un background pro-european, cu studii europene” 

Federația Rusă și-ar fi schimbat tacticile de influență în R. Moldova și ar putea miza tot mai mult pe persoane cu profil aparent proeuropean, studii occidentale și un discurs adaptat limbajului european, susține Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării. Potrivit acesteia, ingerința externă nu s-a diminuat într-un an fără alegeri naționale, ci, dimpotrivă, s-a intensificat, iar infrastructura folosită pentru manipularea spațiului informațional devine tot mai sofisticată și mai interconectată regional.

„S-au schimbat tacticile. E clar că noi ne uităm ce face agresorul, dezvoltăm anumite instrumente de reziliență, dar nici ei nu dorm”, afirmă Vițu.

Potrivit directoarei Centrului, în prezent, accentul este pus tot mai mult pe construirea unei infrastructuri capabile să genereze comportament inautentic în mediul online – prin boți, manipularea algoritmilor, utilizarea inteligenței artificiale și crearea unor rețele de influenceri și micro-influenceri.

„Ei folosesc AI-ul ca să genereze conținut fals, ca să distribuie, să amplifice”, spune Vițu.

„Vor veni persoane care au un background mai curat”

Una dintre schimbările anticipate de șefa Centrului ține de profilul persoanelor care ar putea fi folosite pentru promovarea unor mesaje favorabile intereselor Federației Ruse.

În opinia sa, în locul unor figuri ușor de asociat cu anumite grupări politice sau interese proruse, ar putea apărea persoane cu o imagine publică diferită.

„Anticiparea mea este că se va merge pe fețe foarte decente”, spune Vițu, susținând că nu se va mai miza neapărat pe persoane a căror afiliere este ușor de identificat.

Întrebată dacă ar putea fi vorba despre oameni cu un „background mai curat”, Vițu a răspuns: „Un background pro-european, cu studii europene, care vor vorbi limbajul, în jargonul UE, care, da, va fi o operație sub steag fals”.

Vițu susține că asemenea persoane ar putea dobândi vizibilitate într-un timp scurt dacă mesajele lor vor fi amplificate masiv pe rețelele sociale.

Aceasta a invocat exemplul lui Călin Georgescu din România, despre care a spus că nu era o figură extrem de cunoscută înainte de scrutinul prezidențial, precum și rolul pe care-l pot avea TikTok, algoritmii și rețelele de boți în creșterea rapidă a vizibilității unui actor politic.

„Ne vom pomeni că algoritmul, boții și TikTok-ul ne aleg Parlamentul”, a declarat Vițu.

„Infrastructura informațională nu se mai oprește la hotarele R. Moldova”

Directoarea Centrului susține că rețelele de influență pe care instituția le urmărește nu ar mai funcționa exclusiv pe interiorul R. Moldova.

„Noi vedem că această infrastructură nu mai este doar națională. Ea este interconectată la infrastructura cel puțin regională, dacă nu mai largă”, afirmă Vițu.

Potrivit acesteia, inclusiv în România unele voci de extremă dreapta, deși se declară unioniste, promovează narațiuni ale Federației Ruse.

Vițu descrie drept principala vulnerabilitate informațională a R. Moldova caracterul asimetric al confruntării: pe de o parte, un stat democratic constrâns să opereze cu instrumente și reguli democratice, iar pe de altă parte – acțiuni de ingerință externă, pe care le atribuie Federației Ruse.

Dronele rusești și dilema autorităților: cum pregătești populația fără să creezi panică

În contextul incidentelor tot mai frecvente cu drone care ajung în spațiul aerian al R. Moldova, Liliana Vițu susține că autoritățile, în primul rând, ar trebui să comunice „cât mai factologic” și să ofere populației informații concrete despre fiecare incident: când și unde s-a produs, despre ce tip de dronă este vorba, ce încărcătură avea și prin ce se deosebește de aparatele care ajungeau în apropierea sau pe teritoriul țării în primii ani de război.

Potrivit directoarei Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, dificultatea constă în faptul de a găsi un echilibru între rapiditatea comunicării și necesitatea verificării informațiilor. Autoritățile sunt presate să reacționeze imediat după apariția imaginilor sau mărturiilor în spațiul public, dar, în același timp, trebuie să stabilească dacă o dronă a intrat într-adevăr în spațiul aerian, unde a căzut și ce pericol a reprezentat.

Vițu admite că una dintre cele mai dificile întrebări pentru autorități este cât și cum trebuie să li se vorbească cetățenilor despre riscurile de securitate, astfel încât pregătirea pentru situații de urgență să nu fie interpretată drept un semnal că R. Moldova este în prag de război. Această dilemă este discutată inclusiv cu partenerii externi. Pe de altă parte, „riscul de a provoca teamă nu poate deveni un argument pentru lipsa pregătirii”, punctează Vițu.

„Îmi pare o iresponsabilitate a Guvernului, a Ministerului, autorităților să nu-și pună problema pregătirii măsurilor la nivel de autorități, dar și a informării și a explicațiilor către cetățeni a lucrurilor care se impun”, spune directoarea Centrului.

În acest context, autoritățile trebuie să găsească o formulă prin care să explice că „măsurile preventive nu înseamnă că R. Moldova «se pregătește de război», ci că statul trebuie să fie capabil să reacționeze în cazul unei situații de criză”.

„Pregătirea trebuie explicată prin exemplele altor state europene”

Directoarea Centrului consideră că autoritățile ar putea reduce riscul de panică dacă ar explica măsurile de pregătire prin ceea ce fac deja alte state europene. 

„R. Moldova nu-și poate permite să ignore asemenea scenarii, mai ales în condițiile în care războiul continuă în Ucraina, iar infrastructura energetică ar putea redeveni o țintă majoră în sezonul rece.”

În aceste condiții, spune Vițu, comunicarea către populație trebuie să fie „responsabilă” și „factologică”, iar măsurile luate de autorități să fie explicate prin exemple concrete.

„E de dorit e să fie pregătită și opinia publică cu exemple, să iasă voci care să spună ce se întâmplă. Măsurile noastre sunt inspirate de la țări ale Uniunii Europene”, afirmă Vițu.

Controversa ghidului pentru profesori: „Nu este un manual obligatoriu pentru elevi”

Liliana Vițu a comentat și criticile apărute după publicarea unui ghid privind integrarea valorilor naționale în disciplinele școlare. Ea susține că documentul nu este un manual pentru elevi, nu introduce o disciplină nouă și nu este obligatoriu. Potrivit directoarei Centrului, ghidul a fost elaborat în principal cu participarea Ministerului Educației și Cercetării și a coordonatorilor mai multor discipline, iar Centrul a avut un rol de inițiere și facilitare, inclusiv prin implicarea unor experți din Estonia.

„În primul rând, este un suport metodologic pentru profesori. Doi, nu este un material obligatoriu. Este cu tentă și cu putere de recomandare. Este un ghid”, explică Vițu. Profesorii pot decide dacă folosesc sau nu exemplele propuse și le pot înlocui cu altele. 

Ghidul a fost criticat în unele mesaje distribuite online prin comparații cu „Ministerul Adevărului” din romanul „1984” al lui George Orwell, atribuindu-i Centrului rolul unei instituții care ar încerca să stabilească ce trebuie să gândească elevii.

Vițu respinge comparația și susține că exercițiile propuse în ghid urmăresc tocmai argumentarea, dezbaterea și gândirea critică.

„Sarcinile puse elevilor au fost să argumenteze în contradictoriu, să gândească, să-și pună întrebări. Eu nu înțeleg cum o astfel de abordare poate avea vreo legătură cu îndoctrinarea”, afirmă aceasta.

În ceea ce privește includerea unor fragmente din discursurile președintei Maia Sandu, Vițu spune că, într-un document de 234 de pagini, sunt două extrase, dintre care unul de aproximativ șapte rânduri, precum și o parafrazare. Potrivit acesteia, „sarcina propusă elevilor nu este memorarea discursurilor, ci analiza și discuția în contradictoriu”.