Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   R. Moldova și UE, o…

R. Moldova și UE, o nouă etapă. Când ar putea fi închis primul cluster și când se vor deschide negocierile pentru celelalte?

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, alături de Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, Marilena Raouna, ministră adjunctă pentru afaceri europene a Republicii Cipru, și Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate Foto: Facebook/Guvernul Republicii Moldova

R. Moldova a marcat pe 15 iunie 2026 un moment-cheie în parcursul său european, odată cu cea de-a doua Conferință Interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, desfășurată la Luxemburg. În cadrul reuniunii, Uniunea Europeană a adoptat poziția comună de negociere, iar Chișinăul și-a prezentat poziția pentru primul cluster de capitole – „Valori fundamentale”, deschizând oficial negocierile pe acest grup esențial. 

Această etapă marchează trecerea R. Moldova de la faza pregătitoare și tehnică la negocierile oficiale pe clustere, cu efecte juridice și politice directe, într-un proces în care progresul în domeniile statului de drept, justiției și funcționării instituțiilor democratice va determina ritmul general al aderării la Uniunea Europeană.

Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), consideră că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 „Valori fundamentale” reprezintă unul dintre cele mai importante momente din parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit acesteia, importanța acestui cluster depășește semnificația unei simple etape procedurale. „Clusterul 1 este primul deschis și ultimul închis, iar progresele înregistrate în domenii cuprinse de acesta influențează ritmul general al procesului de integrare europeană”, a subliniat experta. Ea a spus și când ar putea fi deschise celelalte clustere.

De la prima Conferință Interguvernamentală la deschiderea negocierilor oficiale

Procesul de aderare a R. Moldova la UE a intrat într-o nouă etapă după un parcurs accelerat în ultimii ani. La 25 iunie 2024 a avut loc prima Conferință Interguvernamentală R. Moldova – UE, care a marcat lansarea oficială a negocierilor de aderare și adoptarea cadrului general de negociere.

Conferința Interguvernamentală din 15 iunie 2026 reprezintă trecerea de la etapa tehnică la cea oficială de negociere pe clustere.

Ce este o conferință interguvernamentală

Conferința interguvernamentală este o reuniune formală la nivel ministerial între statul candidat și cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, de regulă reprezentate de miniștrii pentru afaceri europene. În cadrul acestor reuniuni se iau decizii esențiale privind deschiderea negocierilor de aderare, deschiderea și închiderea capitolelor și clusterelor, evaluarea progreselor în procesul de aderare. Aceste decizii au caracter politic și juridic obligatoriu și stabilesc ritmul întregului proces de integrare europeană.

Negocieri tehnice vs. negocieri oficiale

Până la această etapă, R. Moldova a parcurs negocieri tehnice, care au permis analiza detaliată a legislației și pregătirea pozițiilor de negociere. În această fază, Comisia Europeană a monitorizat progresul și a realizat evaluări comparative între legislația națională și cea europeană. Odată cu deschiderea negocierilor oficiale, statele membre iau decizii cu efect juridic în cadrul conferințelor interguvernamentale, conform metodologiei de extindere a UE.

De ce Luxemburg?

Luxemburgul este unul dintre cele trei centre oficiale ale Consiliului Uniunii Europene, alături de Bruxelles și Strasbourg. În mod tradițional, în lunile aprilie, iunie și octombrie, reuniunile Consiliului au loc la Luxemburg, motiv pentru care și conferințele interguvernamentale din iunie 2024 și iunie 2026 au fost organizate aici.

Deschiderea Clusterului 1 „Valori fundamentale”

În cadrul conferinței din 15 iunie, la Luxemburg, a fost deschis oficial primul cluster de negociere – „Valori fundamentale”, considerat cel mai important pas inițial din procesul de aderare.

Acest cluster include capitolele:

  • Capitolul 23 – Sistem judiciar și drepturi fundamentale
  • Capitolul 24 – Justiție, libertate și securitate
  • Capitolul 5 – Achiziții publice
  • Capitolul 18 – Statistică
  • Capitolul 32 – Control financiar

Uniunea Europeană a stabilit criterii intermediare și finale pentru aceste capitole, în special pentru cele privind statul de drept, care trebuie îndeplinite înainte de încheierea negocierilor.

Mesaje de sprijin din partea liderilor europeni

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, prezentă la reuniune, a salutat deschiderea clusterului, afirmând că „Republica Moldova este în mișcare” și că acest pas marchează intrarea țării într-o nouă etapă a parcursului european: „Deschiderea oficială a primului grup de capitole de negociere privind aspectele fundamentale reprezintă un pas major înainte. Acest lucru aduce Republica Moldova într-o nouă etapă a parcursului său de aderare la Uniunea Europeană. Munca susținută, răbdarea și perseverența au făcut posibilă recunoașterea de către toate cele 27 de state membre că Republica Moldova merită acest pas. Ziua de astăzi oferă un nou impuls pentru menținerea ritmului reformelor în Republica Moldova și pentru îndeplinirea promisiunii făcute cetățenilor moldoveni de a se alătura, în sfârșit, familiei europene.”

Ministra de externe a României, Oana Țoiu, prezentă și ea la eveniment, a descris momentul drept unul istoric. 

„Frații şi surorile noastre de peste Prut au astăzi certitudinea unui viitor european ireversibil. (…) Este un moment istoric și mă bucur să fiu astăzi, aici, alături de echipele de diplomați moldoveni, români și ai țărilor membre, fiecare cu bucuria de a fi putut contribui în dreptul său ca ziua de astăzi să fie realitate. Este recunoașterea muncii și a reformelor asumate la Chișinău, un proces bazat pe merit, în care progresele Republicii Moldova vorbesc de la sine”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.

Din partea președinției Consiliului UE, Marilena Raouna a transmis că deschiderea negocierilor reflectă determinarea și reformele Moldovei. 

„Președinția cipriotă este mândră că a impulsionat activitatea în cadrul Consiliului care a condus la acest moment de referință în negocierile de aderare ale Republicii Moldova. Realizarea de astăzi reflectă determinarea, dedicarea și eforturile concrete de reformă ale Republicii Moldova. Suntem încurajați de progresele substanțiale înregistrate și așteptăm cu interes să continuăm sprijinirea Republicii Moldova pe măsură ce avansează pe calea sa europeană, apropiindu-se tot mai mult de obiectivul aderării la Uniunea Europeană și de oportunitățile pe care aceasta le va crea pentru cetățenii săi. Extinderea a fost una dintre prioritățile centrale ale președinției cipriote, iar astăzi, într-o zi importantă pentru politica de extindere, ne-am îndeplinit această prioritate”, a declarat Marilena Raouna, ministră adjunctă  pentru afaceri europene a Republicii Cipru.

Semnificația politică a deschiderii negocierilor

Clusterul „Valori fundamentale” este considerat esențial deoarece vizează domenii-cheie pentru funcționarea unui stat membru UE: statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor fundamentale. UE a subliniat în mod repetat că extinderea este un proces bazat pe merit, iar progresul Republicii Moldova în aceste domenii va determina ritmul întregului proces de aderare.

„Aderarea la UE rămâne prioritatea absolută a R. Moldova – un obiectiv strategic consfințit în Constituție și susținut de cetățeni. În acest parcurs, deschiderea negocierilor pe Clusterul «Valori fundamentale» are o semnificație aparte, deoarece întregul proces de aderare se bazează pe democrație, statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, o administrație publică eficientă și finanțe publice solide. Acestea sunt valorile pe care R. Moldova le împărtășește cu statele europene și reformele pe care oamenii le așteaptă de la instituțiile statului”, a declarat prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a condus delegația Republicii Moldova în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Referindu-se la pașii următori, prim-ministrul a afirmat că țara noastră va continua să promoveze reformele cu determinare, responsabilitate și bună-credință, iar autoritățile vor lucra pentru deschiderea cât mai rapidă a celorlalte clustere. Premierul a reiterat că obiectivul R. Moldova rămâne clar: țara trebuie să fie pregătită să își asume obligațiile de stat membru al Uniunii Europene până în 2030. 

Aceste capitole ale legislației europene sunt despre lucrurile care contează cel mai mult pentru oameni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți. Am ajuns aici datorită muncii pe care am depus-o împreună și efortului oamenilor care cred în viitorul european al Republicii Moldova. Țara noastră avansează, iar drumul care a mai rămas cere în continuare perseverență. Dar astăzi avem un motiv în plus să fim încrezători: aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, a punctat și președinta Maia Sandu. 

Expertă: Primul cluster reprezintă „coloana vertebrală” a procesului de aderare

Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), consideră că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 „Valori fundamentale” reprezintă unul dintre cele mai importante momente din parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit acesteia, importanța acestui cluster depășește semnificația unei simple etape procedurale. „Clusterul 1 este primul deschis și ultimul închis, iar progresele înregistrate în domenii cuprinse de acesta influențează ritmul general al procesului de integrare europeană”, a subliniat experta.

Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA)

Provocarea reală: implementarea reformelor

Experta afirmă că deschiderea negocierilor reprezintă doar începutul unei etape mult mai complexe. Potrivit Elenei Mârzac, accentul se va muta de la adoptarea legislației la implementarea efectivă a reformelor și la rezultatele concrete obținute de instituțiile statului.

„Vor conta nu doar legile adoptate, ci și implementarea reală și rezultatele măsurabile.Principalele provocări pentru Republica Moldova vor fi consolidarea independenței și eficienței justiției, obținerea unui bilanț credibil în combaterea corupției, întărirea instituțiilor anticorupție, profesionalizarea administrației publice, creșterea capacității de coordonare interinstituțională și menținerea sprijinului politic și social pentru parcursul european. Aceste provocări sunt cu atât mai importante cu cât procesul are loc într-un context marcat de amenințări hibride și tentative de destabilizare, aspecte evidențiate și de Comisia Europeană în Pachetul de extindere 2025”, a precizat aceasta.

Când ar putea fi închis primul cluster?

Referindu-se la calendarul negocierilor, Elena Mârzac subliniază că există o diferență importantă între deschiderea și închiderea unui cluster. „Clusterul «Valori fundamentale» nu este unul care poate fi închis rapid. Pentru că este primul deschis și ultimul închis, un termen realist pentru finalizarea negocierilor pe acest cluster este legat de finalizarea generală a procesului de aderare, nu de câteva luni sau de un singur an”, a explicat experta.

Mârzac amintește că autoritățile Republicii Moldova au semnalat obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028, iar Comisia Europeană a descris acest obiectiv ca fiind ambițios, dar realizabil, cu condiția accelerării ritmului reformelor și menținerii sprijinului parlamentar pentru parcursul european al țării.

Următoarele clustere care ar putea fi deschise

Directoarea PISA susține că toate clusterele de negocieri au șanse să fie deschise în perioada următoare. Experta explică faptul că evaluările Comisiei Europene arată că Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea clusterelor, însă decizia finală nu depinde exclusiv de autoritățile de la Chișinău, ci și de procedurile interne ale UE, de pozițiile de negociere ale Republicii Moldova și de acordul statelor membre în Consiliu. 

„Finalizarea screening-ului bilateral în septembrie 2025 a creat o bază tehnică importantă pentru continuarea negocierilor, deoarece screening-ul permite Comisiei să evalueze gradul de aliniere la acquis-ul UE și să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor pe domenii de politici”, a explicat experta.

Elena Mârzac subliniază că deschiderea unor noi clustere ar putea avea loc în perioada următoare, dacă autoritățile moldovene își finalizează pozițiile de negociere, iar statele membre ale Uniunii Europene ajung la un acord comun. 

Este realistă deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului?

În evaluarea Elenei Mârzac, obiectivul autorităților de a deschide toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026 este unul foarte ambițios, însă nu imposibil.

„Comisia Europeană a arătat că Republica Moldova a finalizat cu succes procesul de screening, a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, iar aceste foi de parcurs au fost evaluate pozitiv”, a declarat experta. Totuși, ea avertizează că succesul va depinde de mai mulți factori.

Reforme, capacitate administrativă, consens european și reziliență la presiuni externe

Potrivit directoarei PISA, atingerea acestui obiectiv va depinde de patru factori: ritmul reformelor interne, capacitatea instituțiilor de a pregăti poziții de negociere solide, consensul politic la nivelul Uniunii Europene, dar și reziliența Republicii Moldova la presiuni externe, amenințări hibride și dezinformare, care pot afecta stabilitatea internă și încrederea publică în procesul de aderare.

„Deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului este posibilă ca obiectiv politic și tehnic, dar va necesita mobilizare instituțională intensă, continuitate reformatoare, capacitate administrativă, sprijin european și comunicare publică eficientă. Raportul Guvernului privind implementarea Programului Național de Aderare pentru 2025 indică progrese în armonizarea legislației cu acquis-ul UE și în implementarea acțiunilor planificate, dar menționează și complexitatea reformelor și nevoia de coordonare, consultare și implementare etapizată”, a concluzionat Elena Mârzac.