Zi de zi este văzut cu ziarele în mână. Umblă neobosit pe drumuri, se apropie de persoanele care se odihnesc pe băncile din parcuri şi le propune un ziar. De obicei, revistele şi ziarele pe care le distribuie sunt selectate cu multă scrupulozitate.

Nicolae Ivanov difuzează ziare timp de 18 ani. Publicaţiile pe care le vinde sunt strict în limba română. În acest fel, spune el, atacă sistemul comunist, româna fiind, în opinia sa, arma cea mai puternică în lupta împotriva comunismului. continuare…

Recent, onorat cu o nouă distinţie, Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Mare Ofiţer, din partea statului român, poetul Dumitru Matcovschi spune că nu ştie nimic despre această decoraţie, decât că trebuia s-o primească anul trecut de ziua sa de naştere, dacă ar fi plecat la Bucureşti. continuare…

La 7 aprilie 2012 a ieşit la proteste. Alături de compatrioţii săi basarabeni, a manifestat sub drapele tricolore în faţa Ambasadei R. Moldova din Paris, ca să ceară pedepsirea vinovaţilor de tortură. Ba mai mult, Petru Băţ a cerut «să fie deschis un dosar penal contra fostului şef de stat Voronin pentru că a permis tortura, persecutarea şi omorul tinerilor». Este un artist plastic din R. Moldova, stabilit la Paris, care pictează şi protestează. continuare…

Viaţa nu i-a mai întâlnit de pe când erau copii de şcoală şi chiar colegi de bancă în frumoasa lume a satului Câşliţa-Prut din Lunca Prutului. Astăzi sunt trecuţi de 82 de ani, unul «furat» satului de Chişinău — scriitorul Gheorghe Marin, şi altul — de Bucureşti — inginerul şi scriitorul Stelian Necula, evadat din Basarabia după invazia sovietică din ‘40. continuare…

Cornişa are cel puţin un motiv de mândrie: aici locuieşte unul dintre băcăuanii care au depăşit suta de ani. Se numeşte Iosif Melinte, se ţine încă foarte bine şi după aniversarea de pe 4 aprilie a intrat în anul de viaţă nr. 103. Băcăuanul este, de fapt, un basarabean pe care vârtejul istoriei l-a smuls de pe plaiurile natale şi l-a purtat prin România pâna când a prins rădăcini pe malurile Bistriţei. continuare…

Poetul Simion Plămădeală este o figură marcantă a comunităţii româneşti din Karaganda, Kazahstan. Forţat să plece în Kazahstan din cauza refuzului de a preda limba rusă la o şcoală de pe malul Prutului, poetul a lucrat până la pensionare în minele din Karaganda.

Simion Plămădeală s-a născut la 23 octombrie 1935, în satul Grinăuţi, în familia ţăranilor Maria şi Gheorghe Plămădeală. În anul 1951, a absolvit şcoala de şapte clase, continuându-şi studiile la şcoala medie din Pelinia. continuare…

Un copil care cerşea la colţul străzii a motivat-o să-şi abandoneze cariera ştiinţifică şi să meargă la închisoare. De aproape 13 ani, chimista Liubov Nemcinova a lăsat în urmă Academia de Ştiinţe şi îşi dedică munca celor care au contact cu închisoarea. continuare…

Ana Guţu, profesoară universitară şi parlamentară, şi-a lansat, pe 13 martie, trei volume de carte. Evenimentul a avut loc în Sala Senatului Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM).

«Confusio Identitarum», «Universitas Europaea, Ecrits traductologiques» şi «La liberté de la création au féminin. In honorem Ana Guţu», sunt titlurile celor trei lucrări, scrise în limba franceză şi latină. continuare…

Actorul şi regizorul Mihai Volontir, cel care a dus faima R. Moldova dincolo de hotare, şi-a celebrat ziua de naştere. Cu această ocazie, contemporanii actorului au organizat lansarea unei cărţi dedicate lui Mihai Volontir, pentru a reaminti pasionaţilor de teatru şi film despre creaţia şi activitatea acestei mari personalităţi. continuare…

A ieşit de sub tipar monografia cunoscutului istoric, profesorul Boris Vizer, Economia și starea socială a populaţiei din Moldova în anii ‘40-‘80 ai sec. XX (Chișinău, Ed. Știința, 2012). Aşa cum arată titlul, lucrarea îşi propune o privire de ansamblu asupra evoluției istorice a teritoriului est-prutean pe durata aflării acestuia sub ocupaţie sovietică. continuare…