De ce a fost achitat Dorin Damir, finul de cununie al lui Plahotniuc, în dosarul de șantaj? Argumentele Curții de Apel Centru și declarațiile părților
Dorin Damir, președintele Federației de Arte Marțiale (FEA) și unul dintre finii de cununie al oligarhului Vladimir Plahotniuc, a fost achitat și de Curtea de Apel Centru în dosarul în care este învinuit de șantaj împotriva lui Vladislav Musteață, fondatorul companiei imobiliare „Proimobil”, și de amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală. În hotărârea motivată, Colegiul penal al instanței de apel îți argumentează decizia prin faptul că învinuirea adusă lui Damir „nu este bazată pe probe directe ce ar confirma vinovăția acestuia” în comiterea infracțiunilor de șantaj și amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală, susținând că „probele incerte nefiind în măsură să convingă instanța de săvârșirea faptelor imputate” inculpatului.
Hotărârea a fost pronunțată marți, 2 iunie, de judecătorul Marcel Popescu, în lipsa inculpatului, care își ispășește pedeapsa de trei ani de închisoare într-un alt dosar ce vizează angajările fictive de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Astfel, instanța a casat integral sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 23 decembrie 2022 și a pronunțat o nouă hotărâre prin care l-a achitat pe Dorin Damir, constatând că fapta imputată „nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate”, a explicat judecătorul Curții de Apel Centru, Marcel Popescu.
Potrivit Curții de Apel Centru, casarea sentinței emise de prima instanță „a fost dispusă exclusiv pentru corectarea temeiului juridic al achitării, întrucât instanța de apel a constatat că temeiul legal corect nu este lipsa faptului infracțiunii, dar că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, în sensul art. 390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală”.
În hotărârea motivată consultată de Ziarul de Gardă, instanța de apel menționează că Judecătoria Chișinău „nu a soluționat chestiunea cu privire la cheltuielile judiciare”, iar acest aspect denotă „o eroare de fapt ce urmează a fi înlăturată de către instanța de apel”. Astfel, s-a decis că cheltuielile de judecată în sumă de 1200 de lei, suportate pentru organizarea participării expertei Ina Fodor la acțiunea procesuală de examinare a imaginilor video (de la o sală de sport, n.r.), se trec în contul statului.
„(…) Cu referință la înregistrările video ce au fost ridicate de la sala de sport (…). Colegiul penal reține că acestea denotă existența discuției între martorul Munteanu Victor și inculpatul Damir Dorin, discuție ce a fost inițiată de către ultimul și a durat aproximativ 30 minute, însă existența acestei discuții nu a fost negată nici de către martor și nici de către inculpat, alegațiile procurorului și ale apărătorului părții vătămate în acest context fiind nejustificate.
La fel, este pasibil respingerii și argumentul acuzatorului de stat precum că poziția inculpatului este una inexplicabilă prin prisma faptului că a negat faptul amenințării părții vătămate, însă în continuare a refuzat să răspundă la întrebările acuzării, or, este dreptul inculpatului prin prisma cerințelor art. 66 alin. (2) pct. 8 Cod de procedură penală, de a refuza darea de declarații, și acest fapt nu poate fi interpretat în defavoarea/detrimentul inculpatului, și nu poate fi considerată o chestiune de demonstrare a culpei lui Damir Dorin (…).
Sunt nejustificate și argumentele apărării pătimitului de referință la faptul că instanța de fond nu a dat o apreciere justificată caracterului real al amenințărilor inculpatului Damir Dorin și că transmiterea acestui mesaj prin intermediul avocatului nu ar constitui temei de afectare a caracterului amenințării transmise, de vreme ce inculpatul a negat existența de careva amenințări, iar unicul martor care le-a confirmat este martorul Munteanu Victor, avocat al părții vătămate, ultimul afirmând pretinsele amenințări reieșind exclusiv din relatările martorului Munteanu Victor, or, o amenințare directă din partea inculpatului în adresa părții vătămate nu s-a adeverit și acest aspect infirmă ipotezele descrise de către apărarea părții vătămate.
Instanța de apel va reitera însuși faptul că instanța de fond corect și justificat a conchis asupra soluției de achitare pe acest episod, având în vedere că nu s-a identificat elementul cheie al acestei fapte infracționale (…)”, se arată în hotărârea motivată a instanței de apel.
Astfel, instanța de apel consideră că soluția de achitare adoptată de prima instanță este „una corectă, justificată și motivată, însă achitarea urma a fi dispusă de către instanța de fond anume din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, nu și din lipsa faptului infracțiunii după cum s-a dispus de către instanța de fond, în condițiile în care s-a constatat cu vehemență lipsa la caz atât a laturii obiective, cât și a laturii subiective”.
De asemenea, Colegiul penal al instanței invocă faptul că, pentru a fi prezentă componența infracțiunii prevăzută de art. 303 Cod penal (amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală, n.r.), este „necesar ca acțiunile infracționale să fie îndreptate anume spre acei subiecți, enumerați în dispoziția art. 303 Cod penal”.
„La caz, Colegiul penal constată neîntrunirea acestui element constitutiv, astfel, nu poate fi reținut argumentul acuzării precum că, amestecul în activitatea organului de urmărire penală a luat forma unei cereri adresată de către Damir Dorin către Musteață Vladislav, prin intermediul unei terţe persoane şi anume a avocatului ultimului, Munteanu Victor, în virtutea calității de avocat al acestuia ca un personaj activ în procesul penal dat şi îşi are menirea profesională în context, având rolul şi exercitându-şi atribuţiile de apărător în cadrul urmăririi penale, fiind respectiv parte în procesul penal (…)”, se mai menționează în sentință.
„Nu este vinovat” vs. „Vom decide căile de atac legale”
Pe 2 iunie, la ieșirea din sala de judecată, Iurie Tabarcea, avocatul lui Dorin Damir, a reiterat poziția clientului său, afirmând că acesta „nu este vinovat”.
„Eu consider că este o decizie legală. N-am făcut cunoștință cu partea motivată”, a spus apărătorul pentru ZdG.
Pe de altă parte, Vadim Vieru, avocatul lui Vladislav Musteață (partea vătămată în acest dosar, n.r.), menționează că reprezentantul legal al părții vătămate urmează să ia cunoștință cu textul integral al hotărârii motivate pentru a decide următoarele acțiuni.
„Ulterior efectuării unei analize juridice a argumentelor reținute de instanța de apel și în strictă dependență de poziția procesuală a părții vătămate, se va decide asupra formulării și depunerii recursului la Curtea Supremă de Justiție, în termenele și condițiile prevăzute de Codul de procedură penală”, susține Vadim Vieru.
Și procurorul de caz, Radu Sâli, a precizat pentru ZdG că urmează să analizeze „cu atenție” hotărârea instanței de apel.
„Luăm act de decizia Curții de Apel. În mod evident, poziția Procuraturii a fost diferită, susținută prin argumentele din cererea de apel. Vom analiza cu atenție decizia instanței și, în funcție de considerentele instanței, vom decide asupra oportunității exercitării căilor de atac prevăzute de lege (recurs la Curtea Supremă de Justiție)”, a declarat acuzatorul de stat.
În acest dosar, procurorul a cerut instanței de apel să anuleze sentința pronunțată de Judecătoria Chișinău pe 23 decembrie 2022, să dispună rejudecarea cauzei și să emită o nouă hotărâre prin care Dorin Damir să fie declarat vinovat de șantaj. Pentru această infracțiune, acuzarea a solicitat aplicarea unei amenzi de 800 de unități convenționale, echivalentul a 40 de mii de lei, precum și eliberarea de la executarea pedepsei în baza actului de amnistie.
Cât privește cel de-al doilea capăt de acuzare – amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală – procurorul a solicitat aplicarea unei amenzi de 600 de unități convenționale, echivalentul a 30 de mii de lei.
Fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel, Vladislav Musteață, partea vătămată în acest dosar, a declarat că a fost audiat în instanța de fond și își susține declarațiile. Totodată, acesta a menționat că nu este de acord cu sentința Judecătoriei Chișinău (prin care Damir a fost achitat, n.r.).
Iar inculpatul Dorin Damir a menționat că își susține declarațiile făcute în instanța de fond, subliniind că nu-și recunoaște vina. „A menționat că este de acord cu sentința emisă de Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) și că nu este de acord cu cererile de apel înaintate. S-a folosit de dreptul de a nu răspunde la întrebări”, conform sentinței Curții de Apel Centru.
Precizările Curții de Apel Centru
Pe 3 iunie 2026, a doua zi după pronunțarea sentinței în dosarul lui Dorin Damir, reprezentanții Curții de Apel Centru au venit cu precizări, menționând că învinuirea formulată prin rechizitoriu în acest dosar „vizează exclusiv acțiunile imputate inculpatului din 2 iunie 2021 și nu au legătură cu tranzacțiile comerciale ori cu evenimentele din anul 2017 referitoare la compania Proimobil”. Potrivit instanței, decizia pronunțată pe 2 iunie „nu produce niciun efect juridic asupra altor cauze penale pendinte și nu poate fi interpretată ca o apreciere asupra vinovăției sau nevinovăției persoanei în cauzele respective”.
„Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 23 decembrie 2022, inculpatul a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 189 alin.(1) și art. 303 alin.(2) din Codul penal, pe motivul lipsei faptului infracțiunii.
Prin apelul depus, acuzatorul de stat a solicitat casarea sentinței de achitare, recunoașterea vinovăției inculpatului în temeiul art. 189 alin.(1) din Codul penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale și liberarea de executarea pedepsei în baza Legii nr.243/2021 privind amnistia, precum și recunoașterea vinovăției în temeiul art. 303 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale.
Curtea de Apel Centru, examinând cauza în ordine de apel, la 2 iunie 2026, a casat sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre, menținând soluția de achitare. Casarea a fost dispusă exclusiv pentru corectarea temeiului juridic al achitării, întrucât instanța de apel a constatat că temeiul legal corect nu este lipsa faptului infracțiunii, dar că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, în sensul art. 390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală”, susțin reprezentanții instanței de apel într-un comunicat.
Detalii din sentința emisă de prima instanță
Pe 23 decembrie 2022, președintele FEA, Dorin Damir, a fost achitat de Judecătoria Chișinău în dosarul de șantaj și amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală în privința fondatorului companiei imobiliare „Proimobil”, Vladislav Musteață. Anterior, Musteață a fost vizat în presupuse scheme imobiliare și evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.
Potrivit procurorilor, pe data de 2 iunie 2021, Dorin Damir l-a șantajat pe Vladislav Musteață, fondatorul companiei „Proimobil”, prin intermediul avocatului acestuia, folosind amenințări cu represalii fizice îndreptate atât împotriva lui, cât și a membrilor familiei sale, pentru a-l determina să-și retragă plângerea și pretențiile formulate împotriva sa.
Acuzarea susține că Dorin Damir, aflându-se în incinta sălii de sport pe care o frecventa și avocatul Victor Munteanu, s-a apropiat de acesta, inițiind o discuție.
„În timpul acestei discuții, Damir Dorin, acționând deliberat în vederea realizării planului infracțional, prin intermediul lui Munteanu Victor, i-a transmis lui Musteață Vladislav cererea verbală și amenințări cu violență, solicitându-i retragerea pretențiilor sale materiale în cauza penală nr. *****, fără a specifica cuantumul acestora, precum și schimbarea poziției procesuale în favoarea lui Damir Dorin (…)”, se menționează în hotărârea Judecătoriei Chișinău.
Avocații lui Dorin Damir au cerut achitarea clientului lor, care nu și-a recunoscut vinovăția, susținând că „pe Musteață Vladislav nu-l cunoaște personal și nici nu s-au întâlnit vreodată”.
Acuzarea însă a pledat atunci pentru vinovăția inculpatului, susținând că nu pot fi apreciate drept veridice declarațiile acestuia, pentru că „au fost combătute prin cumul de probe cercetate”.
În cele din urmă, Judecătoria Chișinău a decis achitarea lui Dorin Damir pe ambele capete de acuzare, „pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”.
Pe 19 ianuarie 2026, Dorin Damir a fost găsit vinovat de abuz în serviciu și fals în acte în dosarul angajărilor fictive de la MAI, fiind condamnat la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Chișinău. În același dosar, pentru aceleași infracțiuni, au mai fost condamnați fostul șef al Direcției nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și ex-șeful Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, fiecare primind o pedeapsă de trei ani de detenție. Cojocaru și Pînzari au fost dați însă în căutare după ce s-au sustras de la executarea sentinței. În prezent, cauza penală se află pe masa magistraților de la Curtea de Apel Centru.
