„La fel ca și bărbații, noi tot putem să fim un președinte sau un comandant.” Trei femei militare, despre stereotipuri și curaj
Deși majoritatea oamenilor, auzind cuvântul „militar”, se gândesc, cel mai probabil, la un bărbat în uniformă verde, cu armă și chipiu, există multe femei care, în pofida stereotipurilor, aleg să se dedice și ele cătăniei.
Am discutat cu trei femei militare din R. Moldova în timpul orelor de muncă pentru a le vedea în acțiune și pentru a afla de ce au ales acest domeniu, dacă s-au confruntat vreodată cu discriminarea de gen și dacă regretă astăzi alegerea unei astfel de profesii.
La vânătoarea de bombe
Locotenenta Mihaela Manțoc este genistă și comandantă de pluton pionieri în cadrul companiei pionieri a Batalionului de Geniu „Codru”, o unitate militară de elită a Forțelor Terestre ale Armatei Naționale. Spune că a înțeles din liceu că dorește să o ia pe drumul milităriei.
„Când eram în clasa a XII-a, au fost cu promovarea din Academie – au explicat ce oportunități ne oferă armata, mi-a plăcut și am decis că aș dori să studiez la Academia Militară”, își amintește tânăra, care a studiat specialitatea „Conducerea subunităților speciale de infanterie”.
„Am dorit să fiu genistă din ultimul curs la Academia Militară, în anul III. Prin ziarele «Oastea Moldovei», prin programul informativ al Armatei Naționale, am urmărit activitățile geniștilor și am fost foarte impresionată. Am decis că eu tot vreau să particip la asemenea acțiuni, eu tot vreau să activez în Batalionul Geniu”, explică locotenenta.
Mihaela își amintește că la început, părinții și prietenii au fost surprinși când au aflat ce profesie și-a ales, însă au susținut-o și o susțin până în prezent.
Tânăra mărturisește că inițial îi era greu să se adapteze programului, cu deșteptarea la o anumită oră, însă, cu timpul, s-a obișnuit. „Mi-am pus scopul că odată ce încep să învăț în Academia Militară, s-o absolvesc și dacă alte doamne sau domnișoare au putut și au trecut prin aceste greutăți, eu tot pot.” Astfel a început cariera Mihaelei Manțoc de militară, care durează deja de aproape șase ani, timp în care a fost și într-o misiune de menținere a păcii în Kosovo.
Îmbrăcată într-un costum de 60 de kilograme și echipată cu o cască, genista a pornit la o „vânătoare de bombe” improvizată, cu scopul de a ne arăta cum are loc căutarea bombelor și minelor pentru dezamorsarea lor.
Spune că nu s-a confruntat cu discriminarea de gen în activitatea sa de militară. „Fiecare avem funcția sa, lucrul său, obligațiile sale și suntem apreciați după cum activăm și ce succese avem.”
Totodată, zice că nu a avut vreodată gândul să renunțe la calea aleasă.
„Nu consider că faptul că sunt femeie este un dezavantaj, deoarece o femeie, dacă și-a pus un scop, un țel, are curaj, atunci își atinge toate obiectivele, indiferent de genul de greutăți pe care le întâlnește. La fel ca și bărbații, noi tot putem să fim un președinte sau un comandant. S-a demonstrat pe parcursul anilor că femeia tot are succes în carieră și că poate să facă lucruri mari”, consideră militara.
„Atunci mi-a venit primul gând că „eu doresc să fiu ca dânsa”
La Academia Militară „Alexandru cel Bun” din capitală am cunoscut-o pe Tatiana Toderiuc, comandantă de pluton de învățământ în cadrul batalionului de învățământ. Ea, la fel, a fost „cucerită” de viața de militar când era pe băncile liceului.
„Am fost în clasa a XII-a și au venit cu promovarea Academiei Militare. Au venit studenții și a fost și o studentă. Și mi-a plăcut foarte tare cum arăta, adică uniforma, cum vorbea. Și prezentarea, la fel, mi-a plăcut foarte mult. Și atunci mi-a venit primul gând că «eu doresc să fiu ca dânsa». Am dorit să fac parte dintr-un sistem care apără valori, oamenii, viitorul și nu regret că am făcut această alegere, pentru că îmi place foarte mult ceea ce fac”, explică militara.
Tatiana spune că nu a fost vreodată discriminată pentru că e femeie, iar dacă pe parcursul studiilor sau a activității îi era greu, încerca să transforme obstacolele în stimuli. „Am luat aceasta mai mult ca pe o motivație pentru mine să fac mai mult, adică să demonstrez că eu pot, că nu sunt slabă.”
„Nu cred că există un domeniu care este numai pentru un gen. Eu cred că femeile se pot dezvolta în diferite domenii. Rolul femeii este necesar în toate structurile, fiindcă o femeie poate fi lider, poate fi protector. Noi singuri ne punem bariere, dar eu cred că femeia poate fi o motivație pentru generațiile viitoare. (…) Nu au fost momente ca să renunț, fiindcă sunt curajoasă și sunt puternică. Prin motivație și munca pe care eu o depun, rezultatele se observă și nu am de gând să cedez”, subliniază ea.
La Academia Militară am putut urmări cum începe o zi din viața tinerilor soldați. Plutoanele, printre care și cel condus de Tatiana, s-au adunat la 07:30 pe platou pentru întrunirea de dimineață. Ulterior, militara a predat profesorului plutonul al cărei comandantă este.
— Atenție, compania! Toți drepți! Domnule profesor, compania de învățământ este adunată pentru desfășurarea ședinței, sunt comandanta plutonului de învățământ.
— Bună dimineața!
— Să trăiți!
— Pe loc repaus, luați loc.
„Nu m-am gândit vreodată că aș putea să îmbrac forma militară”
Stela Bocancea, locotenentă doctoriță în cadrul Brigăzii 2 Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare”, spune că nu s-a gândit vreodată că va deveni militară. Ea a absolvit medicina generală în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, apoi a finalizat rezidențiatul, specialitatea medicină internă.
„După ce am finalizat rezidențiatul, pe noi trebuiau să ne repartizeze în câmpul muncii și au fost mai multe opțiuni. Anume în Chișinău voiam să rămân și dintre opțiunea de a fi un medic pe civil, într-o clinică obișnuită, am ales medicina militară.
Eu am ales medicina militară exact în ziua în care am fost pusă în fața alegerii. A fost o idee bine gândită la moment. Este un domeniu unde este mai multă acțiune, disciplină, responsabilitate. Eu am înțeles că este pentru mine, mă reprezintă.
După atâția ani de studii, nu m-am gândit vreodată că aș putea să îmbrac forma militară, fiind medic. (…) După părerea mea, m-am acomodat ușor, eram entuziasmată, mergeam acasă, povesteam soțului despre ceea ce fac, toți erau de fapt curioși, și soțul, și părinții, fiindcă ei erau obișnuiți cu activitatea mea la spital”, relatează Stela Bocancea.
După mai bine de un an de activitate într-o instituție dominată de bărbați, Stela Bocancea consideră că femeile pot aduce valoare și echilibru în orice domeniu.
„Pe parcursul activității mele nu am simțit că este un dezavantaj să fii femeie, ci dimpotrivă, eu, ca femeie, am simțit că pot aduce valoare prin comportament și ceea ce fac și cum o fac. Chiar și la locul de muncă, prezența femeii aduce valoare, aduce suflet și aduce echilibru. Eu nu cred că există limite în ceea ce ține de gen. Eu cred că aici deja depinde de scopurile tale pe care ți le pui, depinde de motivația pe care o ai.
Mie-mi place foarte mult ceea ce fac, îmi plac oamenii cu care lucrez, îmi plac bolnavii mei, în sens de grupa de bolnavi cu care eu lucrez – sunt interesanți, au o gândire tânără, o gândire interesantă”, mărturisește doctorița.
Conform datelor furnizate de Ministerul Apărării, în anul 2025, circa 22% din efectivul militar al Armatei Naționale erau femei.
Pe parcursul ultimilor 15 ani, peste 50 de femei militare au participat la diferite misiuni internaționale de menținere a Păcii sub egida ONU, printre care misiunea KFOR în Kosovo, misiunea UNIFIL în Liban, misiunea MINUSCA în Republica Centrafricană, misiunea UNMISS în Sudanul de Sud și altele. „În prezent, la fel, avem femei detașate în misiuni de menținere a păcii în regiunea Kosovo și pe continentul african”, a precizat Ministerul Apărării.
