Violență în familie: numărul ordonanțelor de protecție încălcate l-a depășit pe cel al celor emise, în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore, Poliția a intervenit la 83 de sesizări privind violența în familie, au anunțat oamenii legii în dimineața zilei de marți, 15 septembrie. Datele arată că mai multe ordonanțe de protecție ar fi fost încălcate decât emise de instanța de judecată.

Pentru protejarea victimelor și documentarea cazurilor au fost întreprinse următoarele măsuri:

• 36 de ordine de restricție de urgență emise;
• 5 procese-verbale pentru încălcarea ordinelor de restricție;
• 10 ordonanțe de protecție emise de instanța de judecată;
• 12 cazuri de încălcare a ordonanței de protecție documentate;
• 9 procese-verbale pentru acte de violență între membrii familiei, soldate cu vătămări neînsemnate.

În caz de pericol, cetățenii pot apela la 112 sau 0800 88 008 la Centrul de Justiție Familială al Poliției, care oferă sprijin victimelor.

212 de sesizări privind violența în familie au fost înregistrate de Poliție în weekendul trecut, în perioada 11–13 septembrie.

De la începutul anului, Poliția a înregistrat circa 14 mii de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale. La evidența Inspectoratului General al Poliției (IGP) se află, în prezent, peste 7 mii de agresori familiali. În primele opt luni ale anului, oamenii legii au pornit aproximativ 600 de cauze penale și au întocmit peste 1 300 de procese-verbale contravenționale.

În aceeași perioadă, polițiștii au emis peste 4 800 de ordine de restricție de urgență, iar pentru încălcarea acestora au fost întocmite circa 800 de procese-verbale.

Instanțele de judecată au emis peste 800 ordonanțe de protecție, dintre care aproape 700 sunt monitorizate electronic. În urma încălcării prevederilor ordonanțelor de protecție, au fost pornite 400 de cauze penale.

Ordonanța de protecție care NU a protejat o victimă a violenței domestice. (In)acțiunile autorităților care n-au prevenit crima din raionul Criuleni

ZdG a scris anterior despre un caz care s-a întâmplat pe 31 august 2026, când un bărbat și-a omorât soția, după care, cu aceeași armă, deținută ilegal, s-a sinucis. Bărbatul de 47 de ani, ar fi trebuit să se afle sub monitorizarea electronică a autorităților, având restricția de a se apropia la mai puțin de 300 de metri de copiii minori și soția, cu care era în proces de divorț.

Crima nu a fost prevenită de autorități, în pofida restricțiilor consemnate prin act judecătoresc. Semnalul brățării de monitorizare electronică aplicată bărbatului a dispărut încă din prima zi de la aplicare – 25 august 2026. Surse ale ZdG din cadrul organelor de drept menționează că bărbatul ar fi cunoscut despre disfuncționalitatea brățării electronice, fiind pus să semneze o recipisă prin care s-ar fi obligat să se prezinte din nou în fața autorităților pentru a primi o brățară funcțională – lucru care nu s-a mai întâmplat.

Totuși, Inspectoratul Național de Probațiune nu a informat Poliția despre această disfuncționalitate decât după tragedie, la mai bine de o oră după stabilirea decesului celor doi soți. Șeful Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochirca,  a refuzat să dea detalii despre caz „pentru a nu prejudicia ancheta”, însă a menționat că „pentru mine, este foarte straniu despre acea recipisă”.

Miercuri, 2 septembrie, Viorel Sochirca, șeful INP și-a prezentat demisia. ZdG a scris că INP procură brățări electronice menite să monitorizeze agresorii care au interdicție să se apropie de victime de la o singură companie, deși statul organizează constant licitații publice. În ciuda unor acuzații publice din 2023 că firma ar fi favorizată de cerințele incluse în caietele de sarcini, ea a câștigat și cea mai recentă licitație, din 2026, după ce trei licitații organizate pe parcursul anului 2025 au eșuat. 

Compania a câștigat licitația din 2026 după ce din caietul de sarcini au fost eliminate sau simplificate unele cerințe tehnice, iar Inspectoratul a schimbat chiar și tipul de tehnologie pe care intenționa să-l cumpere. Unul dintre participanții din ultimii ani la licitațiile desfășurate de INP a afirmat pentru ZdG că una dintre condițiile care ar fi favorizat selectarea aceleiași companii a fost cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu un sistem care a fost dezvoltat chiar de compania câștigătoare.